Dinamica și provocările din ce în ce mai diverse ale societății contemporane europene se răsfrâng și asupra României, și totdată asupra sistemului de învățământ și educațional actual, asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar dobândind noi valenţe şi roluri instituţionale.
Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei a creat cadrul instituţional legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie, ceea ce permis extinderea cadrului legislativ spre cel operaţional, prin crearea unor instrumente în domeniul evaluării şi asigurării calităţii.
La nivelul unităţilor de învăţământ, precum și cel preuniversitar, se dezvoltă o „cultură a calităţii”, concretizată în numeroase exemple de bune practică în domeniul activităţilor educaţionale preuniversitare, care vor putea fi adaptate/ dezvoltate în funcție de contextul instituţional specific, și care pot facilita cooperarea între instituțiile de învăţământ preuniversitar, pe diferite arii de interes.
Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de referință.
- I. Standarde de referință și indicatori de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar
Standardul de referință (de calitate) reprezintă, conform legii, descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități de către o organizație furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial.
Standardele de referință se aplică domeniilor prevăzute de art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori. Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, pentru fiecare indicator în parte cerințele efective pentru ca serviciile educaționale oferite de către organizația furnizoare de educație să fie considerate ca optime.
Având în vedere prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, în procesul de evaluare a calității vor fi folosite atât standardele de acreditare și evaluare periodică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar care reprezintă, conform art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, menționată anterior, nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități de educație.
Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii și criterii: capacitatea instituțională, eficacitatea educațională și managementul calității.
- II. Bune practici în asigurarea eficacității educaționale în învățământul preuniversitar
Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii și criterii: capacitatea instituțională, eficacitatea educațională și managementul calității.
Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, este concretizată prin următoarele criterii:
- a) conținutul programelor de studiu;
- b) rezultatele învățării;
- c) angajabilitate;
- d) activitatea financiară a organizației.
|
Criterii |
Subdomenii |
Indicatori de performanță |
Descriptori de calitate |
|
a) conținutul programelor de studiu |
1. Oferta educațională |
1.1. Definirea și promovarea ofertei educaționale |
* Definirea ofertei educaționale ia în considerare cererile beneficiarilor relevanți. * Oferta educațională este promovată la nivelul comunității, utilizându-se metode specifice de marketing. |
|
1.2. Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității |
* Rezultatele proiectelor, programelor și activităților realizate în parteneriat cu reprezentanții comunități sunt utilizate în unitatea școlară (în procesul de învățământ, în managementul unității școlare, în activitățile extracurriculare etc.). |
||
|
2. Curriculum |
2.1. Proiectarea curriculumului |
* Proiectarea c.d.ș./c.d.l. se realizează pornind de la nevoile identificate și de la politicile naționale, județene și locale. * Proiectarea curriculară ia în considerare achizițiile anterioare de învățare ale educabililor. * Proiectarea curriculară asigură dezvoltarea laturii aplicative, practice, a competențelor dezvoltate. * Manualele și celelalte auxiliare curriculare sunt selectate și utilizate în funcție de specificul unității școlare și de achizițiile anterioare de învățare ale educabililor. * Activitățile de predare, învățare și evaluare sunt proiectate în echipă la nivelul catedrelor, al ariilor curriculare și/sau între ariile curriculare. * Beneficiarii relevanți pentru unitatea școlară sunt implicați în proiectarea activităților de predare, învățare, evaluare. |
|
|
2.2. Realizarea curriculumului |
* Cadrele didactice aplică sistematic metodologii didactice centrate pe educabili și pe grupul de educabili. * Cadrele didactice utilizează achizițiile anterioare ale educabililor în activitățile curriculare și extracurriculare. * Cadrele didactice dezvoltă capacitatea educabililor de a învăța din experiență și din practică. * Cadrele didactice răspund la cererile educabililor sau ale părinților privind acordarea de sprijin individual în învățare. * Elementele specifice ale minorităților etnice, religioase sau de altă natură existente în unitatea școlară sunt utilizate în activitățile de predare, învățare și evaluare. * Auxiliarele curriculare și mijloacele de învățământ existente sunt utilizate sistematic în procesul de învățământ. * Furnizorul de educație respectă recomandările de igienă școlară privind echilibrul între activitatea școlară a educabilului și celelalte tipuri de activități specifice vârstei. * Furnizorul de educație realizează un învățământ incluziv prin mixarea sistematică a colectivelor de educabili. * Furnizorul de educație asigură respectarea drepturilor și îndatoririlor cadrelor didactice și ale educabililor în cadrul proceselor de predare, învățare și evaluare. |
||
|
b) rezultatele învățării |
1.Performanțele școlare |
1.1. Evaluarea rezultatelor școlare |
* Fiecare cadru didactic poate descrie pentru fiecare grupă/clasă și educabil punctele tari și cele slabe privind realizarea obiectivelor curriculare. * Cadrele didactice folosesc cu precădere stimulentele pozitive (lauda, încurajarea etc.). * Autoevaluarea și interevaluarea educabililor sunt folosite sistematic în activitățile de învățare. * Evaluările sumative sunt valide și fidele. * Educabilii și, după caz, părinții acestora, cunosc planificarea activităților de evaluare și metodologia utilizată. * Rezultatele școlare, inclusiv la evaluările de parcurs, sunt înregistrate și comunicate educabililor și, după caz, părinților. * Produsele activității educabililor sunt expuse în sălile de clasă și în celelalte spații ale școlii. * Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, privind continuarea studiilor sau, după caz, încadrarea în muncă a absolvenților. * Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, raportat la Sistemul Național de Indicatori privind Educația (SNIE), privind rezultatele școlare corespunzătoare tipului de unitate școlară și categoriei de risc. |
|
2.Performanțele extrașcolare |
2.1. Evaluarea rezultatelor la activitățile extracurriculare (extra- clasă și extra-școlare) |
* Participarea cadrelor didactice, a educabililor, a părinților și a altor membri ai comunității la activitățile extracurriculare a crescut numeric și procentual. * Furnizorul de educație evidențiază contribuția directă și efectivă a fiecărei activități extracurriculare la realizarea scopurilor și obiectivelor stabilite prin politicile educaționale și documentele programatice de la nivel național, județean sau local. |
|
|
c) activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz |
1. Activitatea științifică și metodică |
1.1. Activitatea științifică |
* Participarea cadrelor didactice la activitatea de cercetare științifică desfășurată la nivelul unității școlare sau la nivel local, regional, național sau internațional a crescut numeric și procentual. * Cadrele didactice valorifică în activitatea educațională rezultatele cercetării de profil, desfășurată la nivel local, regional, național sau internațional. |
|
1.2. Activitatea metodică a cadrelor didactice |
* Participarea cadrelor didactice la activitățile metodice desfășurate la nivel teritorial (cu lecții demonstrative, referate, prezentări etc.) a crescut numeric și procentual. * Cadrele didactice valorifică în activitatea educațională rezultatele participării la activitățile metodice. |
||
|
d) activitatea financiară a organizației |
1. Activitatea financiară |
1.1.Constituirea bugetului școlii |
* Procesul de proiectare bugetară este transparent. * Furnizorul de educație asigură implicarea partenerilor comunitari și a beneficiarilor relevanți în proiectarea bugetară. |
|
1.2. Execuția bugetară |
* Procesul de execuție bugetară este transparent, iar rapoartele financiare sunt publice. * Nu există/a scăzut numărul neconformităților constatate de organismele de control financiar. |