Dinamica și provocările din ce în ce mai diverse ale societății contemporane europene se răsfrâng și asupra României, și totdată asupra sistemului de învățământ și educațional actual, asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar dobândind noi valenţe şi roluri instituţionale.
Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei a creat cadrul instituţional legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie, ceea ce permis extinderea cadrului legislativ spre cel operaţional, prin crearea unor instrumente în domeniul evaluării şi asigurării calităţii.
La nivelul unităţilor de învăţământ, precum și cel preuniversitar, se dezvoltă o „cultură a calităţii”, concretizată în numeroase exemple de bune practică în domeniul activităţilor educaţionale preuniversitare, care vor putea fi adaptate/ dezvoltate în funcție de contextul instituţional specific, și care pot facilita cooperarea între instituțiile de învăţământ preuniversitar, pe diferite arii de interes.
Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de referință.
Standardul de referință (de calitate) reprezintă, conform legii, descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități de către o organizație furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial.
Standardele de referință se aplică domeniilor prevăzute de art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori. Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, pentru fiecare indicator în parte cerințele efective pentru ca serviciile educaționale oferite de către organizația furnizoare de educație să fie considerate ca optime.
Având în vedere prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, în procesul de evaluare a calității vor fi folosite atât standardele de acreditare și evaluare periodică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar care reprezintă, conform art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, menționată anterior, nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități de educație.
Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii și criterii: capacitatea instituțională, eficacitatea educațională și managementul calității.
Managementul calității se concretizează prin următoarele criterii:
a. strategii și proceduri pentru asigurarea calității;
b. proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate;
c. proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării;
d. proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral;
e. accesibilitatea resurselor adecvate învățării;
f. baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității;
g. transparența informațiilor de interes public, inclusiv cele privitoare la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite;
h. funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii.
Criterii |
Subdomenii |
Indicatori de performanță |
Descriptori de calitate |
a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității |
1. Autoevaluarea instituțională |
1.1. Existența și aplicarea procedurilor de autoevaluare instituțională |
* Furnizorul de educație utilizează proceduri de autoevaluare proprii/adaptate pentru domeniile și criteriile prevăzute de lege. * Furnizorul de educație utilizează proceduri de analiză a culturii organizaționale. * Furnizorul de educație promovează sistematic valorile – cheie ale organizației școlare. * Procedurile de autoevaluare sunt realizate cu participarea beneficiarilor relevanți pentru unitatea școlară. * Rezultatele autoevaluării și ale evaluărilor externe sunt folosite în planificarea, realizarea și revizuirea activităților și procedurilor de asigurare și de îmbunătățire a calității. * Furnizorul de educație utilizează proceduri de evaluare sistematică a satisfacției educabililor, părinților și altor beneficiari relevanți. * Furnizorul de educație utilizează proceduri de evaluare sistematică a satisfacției personalului. * Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, privind nivelul de satisfacție a personalului și a beneficiarilor față de activitatea școlii. |
2. Managementul calității la nivelul organizației |
2.1. Existența și aplicarea procedurilor interne de asigurare a calității |
* Țintele strategice, activitățile specifice și procedurile privind îmbunătățirea calității sunt cuprinse în documentele programatice. * Procedurile fundamentale (pentru procesele fundamentale, de comunicare internă, decizie și raportare, de identificare și de prevenire a perturbărilor majore, de control al documentelor și al înregistrărilor, de monitorizare, evaluare, revizuire și îmbunătățire a calității) sunt cunoscute și aplicate de către personalul unității școlare. * Angajatorii relevanți la nivel local sau regional sunt implicați în asigurarea și îmbunătățirea calității la unitățile școlare care oferă calificări profesionale. |
|
2.2. Dezvoltarea profesională a personalului |
* Evaluarea activității profesionale a personalului utilizează criterii, metode și instrumente cunoscute de către cei implicați. * Observarea activității curente și feedbackul primit de la beneficiarii relevanți și de la personalul școlii sunt utilizate pentru revizuirea strategiilor și a planurilor privind dezvoltarea profesională. * Aplicarea în activitatea didactică a rezultatelor participării la programele de formare continuă și de dezvoltare profesională este monitorizată sistematic. * Aplicarea în activitatea didactică a rezultatelor participării la activitățile metodice și științifice este monitorizată sistematic. |
||
b) proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate |
1. Revizuirea periodică a ofertei școlii |
1.1. Revizuirea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare |
* Personalul și categoriile relevante de beneficiari sunt implicate în revizuirea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare. * „Benchmarkingul” (compararea cu buna practică în domeniu) este utilizat pentru optimizarea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare. |
c) proceduri obiective și transparente de evaluare a învățării |
1. Optimizarea procedurilor de evaluare a învățării |
1.1. Existența și aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învățării |
* Furnizorul de educație revizuiește procedurile de evaluare a rezultatelor învățării pe baza analizei progresului și a feedbackului obținut de la beneficiarii relevanți. * Furnizorul de educație utilizează proceduri speciale de evaluare și de înregistrare a rezultatelor evaluării pentru grupurile vulnerabile/în situație de risc. * Furnizorul de educație utilizează proceduri speciale de evaluare și de orientare pentru educabilii capabili de performanță. * Beneficiarii relevanți participă la planificarea, realizarea și îmbunătățirea procedurilor de evaluare a rezultatelor învățării. |
d) proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral |
1. Evaluarea corpului profesoral |
1.1. Evaluarea calității activității corpului profesoral |
* Evaluarea fiecărui cadru didactic se realizează folosind metode și instrumente multiple (cel puțin două metode și/sau instrumente). * Evaluarea corpului profesoral folosește indicatori privind rezultatele obținute și progresul educabililor. * Evaluarea corpului profesoral se bazează pe feedback-ul obținut de la beneficiarii relevanți. * Evaluarea corpului profesoral cuprinde recomandări privind dezvoltarea profesională ulterioară. |
e) accesibilitatea resurselor adecvate învățării |
1. Optimizarea accesului la resursele educaționale |
1.1. Optimizarea accesului la resursele educaționale |
* Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în planificarea, realizarea și îmbunătățirea accesului la resursele educaționale pentru beneficiarii relevanți. |
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității |
1. Constituirea și actualizarea bazei de date |
1.1. Constituirea bazei de date a unității de învățământ |
* Informațiile referitoare la nivelul de îndeplinire a indicatorilor naționali privind educația (SNIE) și a celor cuprinși în standardele naționale sunt colectate, analizate și utilizate în activitatea managerială. * Baza de date a unității școlare privind nivelul de realizare a standardelor și standardelor de referință este actualizată periodic. * Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în privința cuprinderii, în baza de date a unității școlare, a informațiilor privind îmbunătățirea calității educației. |
g) transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite
|
1. Asigurarea accesului la informație al persoanelor și instituțiilor interesate |
1.1. Asigurarea accesului la oferta educațională a școlii |
* Furnizorul de educație demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în planificarea, realizarea și îmbunătățirea activității de relații publice. * Procedurile de acces al persoanelor interesate la informațiile de interes public sunt simple, transparente și îmbunătățite periodic. * Feedbackul obținut de la beneficiarii relevanți este utilizat pentru optimizarea ofertei educaționale. |
h) funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii |
1. Funcționarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calității |
1.1. Constituirea și funcționarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calității |
* Structurile responsabile cu evaluarea internă a calității funcționează eficient și continuu. * Măsurile de îmbunătățire a calității recomandate de structurile responsabile cu evaluarea internă a calității sunt puse în aplicare de către conducerea unității școlare. * Conducerea școlii demonstrează preocupare pentru alocarea resurselor necesare funcționării structurilor de evaluare internă a calități (materiale, financiare, umane etc.). * Reprezentanții desemnați ai beneficiarilor relevanți participă sistematic la activitatea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calității. |