Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar

          Dezvoltarea climatului etic reprezintă un factor ce poate produce avantaje competitive pentru instituţie, fiind una dintre resursele ei intangibile, alături de imagine şi cultura organizaţională (Andrițchi și Mihăilescu, 2018).

CAPITOLUL I

Constituirea Consiliului național de etică

Art. 1.

În vederea coordonării și monitorizării aplicării normelor de conduită morală și profesională în activitățile de învățământ preuniversitar, se înființează Consiliul național de etică din învățământul preuniversitar, denumit în continuare Consiliul național de etică, organism consultativ, fără personalitate juridică.

Art. 2.

Consiliul național de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare județ/municipiul București, cu prestigiu profesional și autoritate morală, reprezentând cadrele didactice, părinții și organizațiile neguvernamentale care desfășoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învățământului preuniversitar din județ/municipiul București.

Art. 3.

Consiliului național de etică se organizează și funcționează în conformitate cu prezentul regulament.

Art. 4.

La nivel județean/al municipiului București membrii consiliului național de etică sunt constituiți în comisii de etică. Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București și sunt formate din 9 membri, dintre care:

a) 4 reprezentanți ai cadrelor didactice, propuși de către consiliul consultativ al inspectoratului școlar;

b) 2 reprezentanți ai părinților, propuși de către asociațiile de părinți;

c) 2 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care desfășoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învățământului preuniversitar în județ/municipiul București, propuși de către organizațiile în cauză;

d) un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.

Art. 5.

Membrii comisiei de etică sunt aleși de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar, prin vot secret, dintre persoanele propuse conform prevederilor art. 4.

Art. 6.

Membrii comisiei de etică aleși, în baza rezultatelor votului consiliului de administrație al inspectoratului școlar, sunt numiți prin decizie a inspectorului școlar general, pe o perioadă de 4 ani, și reconfirmați de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar, la începutul fiecărui an școlar.

Art. 7.

(1) Membrii comisiilor de etică numiți prin decizie a inspectorului școlar general devin membri ai Consiliului național de etică.

(2) După constituire, fiecare comisie de etică stabilește prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:

a) președintele comisiei;

b) secretarul comisiei;

c) delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului național de etică.

(3) Delegații comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puțin jumătate plus unu din numărul total al delegaților prezenți, cu condiția ca aceștia să fie în număr de cel puțin 31, pentru o perioadă de 4 ani, conducerea Consiliului național de etică cu următoarea componență:

(i) președinte;

(ii) 2 vicepreședinți;

(iii) secretar general;

(iv) secretar.

Art. 8.

Nu pot face parte din comisiile de etică și, implicit, din Consiliul național de etică persoanele care:

a) ocupă funcții de conducere în cadrul inspectoratului școlar;

b) au sancțiuni profesionale;

c) prestează activități comerciale în incinta unităților/instituțiilor de învățământ sau în zona limitrofă;

d) fac comerț cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;

e) practică, în public, activități cu componență lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului;

f) au funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național;

g) au desfășurat poliție politică ori au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

Art. 9.

În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului național de etică se retrag sau sunt revocați, consiliul de administrație al inspectoratului școlar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.

CAPITOLUL II

Atribuțiile Consiliului național de etică

Art. 10.

Consiliul național de etică are următoarele atribuții:

a) elaborează codul de etică din învățământul preuniversitar, denumit în continuare cod de etică, și îl înaintează spre aprobare Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Codul de etică va cuprinde formularea explicită a idealurilor, principiilor și normelor morale pe care consimt să le respecte personalul din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar, inspectoratele școlare și casele corpului didactic în activitatea lor profesională;

b) urmărește aplicarea codului de etică prin:

(i) diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;

(ii) evaluarea, analizarea și soluționarea sesizărilor și reclamațiilor adresate în conformitate cu normele cuprinse în codul de etică;

(iii) organizarea unei investigații în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor și reclamațiilor adresate în conformitate cu codul de etică;

(iv) elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigației cu privire la faptele sesizate;

(v) elaborarea unui "raport de caz" în urma unei decizii motivate;

c) analizează și soluționează operativ, eficient și echidistant abaterile de la prevederile codului de etică;

d) prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate și analizate în cadrul consiliului. În conținutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările și reclamațiile considerate și demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicații minore se va păstra confidențialitatea în privința identității persoanelor implicate. Acest raport se face public.

e) notifică, prin intermediul comisiei de etică a județului/a municipiului București, instituțiile statului, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, și pune la dispoziția acestora toate informațiile pe care le deține cu privire la cazurile respective;

f) activează împotriva acțiunilor denigratoare și calomnioase adresate atât personalului, cât și unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar;

g) se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;

h) organizează anual câte două întruniri la nivel național. Aceste întruniri se consideră a fi statutare dacă sunt prezenți cel puțin 31 dintre cei 42 de delegați stabiliți conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c);

i) în cadrul întrunirilor la nivel național, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puțin jumătate plus unu din numărul total al delegaților prezenți, cu condiția ca aceștia să fie în număr de cel puțin 31. Dacă există egalitate de voturi, votul președintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.

j) oferă consultanță și monitorizează modul de aplicare a codului de etică;

k) diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.

CAPITOLUL III

Atribuțiile membrilor comisiei de etică

Art. 11.

Atribuțiile membrilor comisiei de etică sunt:

a) președintele comisiei de etică:

(i) asigură conducerea operativă a comisiei;

(ii) convoacă și prezidează ședințele comisiei;

(iii) prezintă în consiliul de administrație al inspectoratului școlar raportul comisiei privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;

(v) reprezintă inspectoratul școlar în probleme de etică în relația cu alte inspectorate școlare, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ori alte instituții de interes public.

b) secretarul comisiei de etică:

(i) asigură partea organizatorică a desfășurării activității comisiei;

(ii) redactează rapoartele, procesele-verbale și ține evidența documentelor comisiei;

(iii) planifică sesiunile ordinare și stabilește ordinea de zi a acestora;

(iv) are responsabilitatea arhivei comisiei și a bazei de date a acesteia;

(v) asigură legătura dintre membrii comisiei.

c) membrii comisiei de etică:

(i) exercită atribuțiile stabilite de către președintele comisiei;

(ii) participă la lucrările comisiei.

CAPITOLUL IV

Atribuțiile conducerii Consiliului național de etică

Art. 12.

Atribuțiile conducerii Consiliului național de etică sunt:

a) președintele Consiliului național de etică:

(i) asigură conducerea operativă a consiliului;

(ii) convoacă și prezidează reuniunile la nivel național ale consiliului;

(iii) prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;

(iv) distribuie sarcini individuale delegaților comisiilor de etică;

(v) reprezintă Consiliul național de etică în probleme de etică în relația cu inspectoratele școlare, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau cu alte instituții de interes public.

b) vicepreședinții Consiliului național de etică:

(i) exercită atribuțiile delegate de către președintele consiliului;

(ii) coordonează comisiile de lucru ale consiliului.

c) secretarul general al Consiliului național de etică:

(i) exercită atribuțiile delegate de către președintele consiliului;

(ii) asigură partea organizatorică a desfășurării activității consiliului;

(iii) stabilește ordinea de zi a reuniunilor la nivel național ale consiliului.

d) secretarul Consiliului național de etică:

(i) exercită atribuțiile delegate de către secretarul general;

(ii) redactează rapoartele, procesele-verbale și ține evidența documentelor consiliului;

(iii) are responsabilitatea arhivei comisiei și a bazei de date a acesteia;

(iv) asigură legătura dintre membrii comisiei.

CAPITOLUL V

Funcționarea comisiei de etică

Art. 13.

(1) La nivelul fiecărui județ/al municipiului București, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în ședință ordinară, și ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare. Aceste ședințe se consideră a fi statuare în următoarele situații:

a) ședințele ordinare - dacă sunt prezenți cel puțin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;

b) ședințele extraordinare - dacă sunt prezenți cel puțin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.

(2) Ședințele comisiei de etică se desfășoară de regulă la sediul inspectoratului școlar. Comisia de etică poate stabili, în funcție de situație, și alt loc de desfășurare a ședințelor sale.

(3) Comisia de etică se reunește în ședințe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea unei sesizări/reclamații.

(4) În cazul sesizărilor/reclamațiilor urgente, cel puțin un membru al comisiei va trebui să preia cazul în regim de urgență.

(5) Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea rapoartelor de caz și a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor prezenți, cu condiția respectării prevederilor alin. (1). Dacă există egalitate de voturi, votul președintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.

(6) Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar, inspectoratul școlar și casa corpului didactic, care pot leza onoarea instituției.

(7) Evaluarea primară a sesizărilor/reclamațiilor, efectuarea anchetelor și audierilor se realizează de către membrii desemnați din cadrul comisiei. În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamațiile nu au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecționate către cei în drept a le analiza și soluționa, conform legii.

(8) Membrii comisiei nu pot fi împiedicați să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situația în care se constată un conflict de interese de orice natură.

(9) Comisia de etică va analiza și va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile codului de etică. Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părților concilierea pe cale amiabilă sau, în funcție de caz, comisia va propune o atenționare colegială.

(10) Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilității disculpării sale și a evitării unor posibile conflicte de interese.

(11) În procesul-verbal al ședinței de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit și semnat de toți cei prezenți.

(12) Ambele părți pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înștiințare, la conducerea inspectoratului școlar.

(13) În cazul existenței unor conflicte de interese între părți și unul dintre membrii comisiei, acesta nu va participa la investigarea cazului și la votarea raportului de caz.

(14) Președintele comisiei de etică prezintă consiliului de administrație al inspectoratului școlar și conducerii Consiliului național de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate și analizate în cadrul comisiei. În conținutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările și reclamațiile considerate și demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicații minore se va păstra confidențialitatea în privința identității persoanelor implicate. Vor fi subliniate abaterile înregistrate și măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidențiate persoanele care au avut un comportament corect, exemplar, acționând pentru creșterea prestigiului învățământului preuniversitar din județ/din municipiul București. Acest raport se face public.

Art. 14.

Activitatea comisiei de etică se desfășoară cu respectarea principiului confidențialității, iar în acest sens se iau următoarele măsuri:

1. Discuțiile sunt confidențiale până la decizia finală.

2. Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată și confidențială, pentru a proteja identitatea persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluții oficiale. Reputația individuală poate fi atinsă prin inadvertență.

3. Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidențial și se păstrează la sediul inspectoratului școlar cel puțin un an de la data soluționării. La acest dosar vor avea acces numai membrii desemnați ai comisiei și reprezentanții legali ai părților.

4. Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identității reclamantului unor terțe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză, iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.

5. Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidențial, cu excepția situației în care părțile sunt de acord să renunțe la confidențialitate.

6. Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidențialității.

7. În cazul în care se dovedește încălcarea acordului de confidențialitate de către un membru al comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului școlar general, în urma hotărârii consiliului de administrație al inspectoratului școlar.

CAPITOLUL VI

Dispoziții finale

Art. 15.

(1) Inspectoratele școlare județene/al municipiului București sunt obligate ca, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, să emită deciziile de numire a membrilor comisiilor de etică.

(2) Inspectoratele școlare județene/al municipiului București, sub coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, vor întreprinde măsurile necesare organizării primei întruniri anuale a Consiliului național de etică.

Art. 16.

Consiliul național de etică are obligația ca, în termen de 60 de zile de la data primei întâlniri anuale, să elaboreze codul de etică și să îl înainteze spre aprobare Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Art. 17.

(1) Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind activitatea din învățământul preuniversitar.

(2) Codul de etică funcționează ca un contract moral între părinți, elevi și personalul din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar, inspectoratele școlare și casele corpului didactic, contribuind la coeziunea personalului și la formarea unui climat educațional bazat pe cooperare și competiție după reguli corecte.

SURSE BIBLIOGRAFICE:

Andrițchi, V., & Mihăilescu, N. (2018). Climatul organizațional - factor de implementare a curriculumului şcolar. În: Impactul FPC în sporirea calităţii procesului educaţional. 411-415. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/411-415.pdf

Ordinul nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar. https://lege5.ro/Gratuit/gi3denbvgy/ordinul-nr-5550-2011-privind-aprobarea-regulamentului-de-organizare-si-functionare-a-consiliului-national-de-etica-din-invatamantul-preuniversitar

Regulamentul de organizare și functionare a Consiliului național de etică din învatamantul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.550/2011. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS). Text publicat în Monitorul Oficial al României. În vigoare din 13 octombrie 2011.

          https://lege5.ro/Gratuit/gi3denbvgm/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-consiliului-national-de-etica-din-invatamantul-preuniversitar-din-06102011