Cultura globală, dominată de tehnologie, produce o alfabetizare media cu caracter de masă şi conturează un nou model de învăţare. Educaţia online, virtuală, conferă deprinderi utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele dezvoltate de programe aplicative transformă procesul de învăţare într-unul accesibil şi interactiv, în funcţie de cerinţele unor modele acceptate în societate.

Procesul de digitalizare marchează un moment cheie al evoluției tehnologice, schimbând producția de bunuri și servicii, piața muncii, modalitățile de învățare, comportamentul de consum, comunicarea (atât online, cât și offline), viața de zi cu zi, oportunitățile de participare la viața publică, etc.

 

Tuturor membrilor societății li se solicită cunoașterea modului de utilizare a echipamentelor tehnice, dar și asumarea responsabilității pentru acest demers în scopul evitării pierderii controlului. Mai mult ca oricând, oamenii sunt provocați să înțeleagă impactul fundamental al digitalizării asupra societății în care trăiesc.

Digitalizarea determină o schimbare structurală în viața de zi cu zi, social media oferind oportunități de acces la informație noi, permițând participarea la dezbateri publice, dar furnizând și un spațiu pentru discursurile instigatoare la ură (hate speech) și hărțuire (cyber-mobbing). Aceste aspecte, alături de fenomenul știrilor false din mediul online, fundamentează nevoia de auto-protecție și de cunoaștere a mediului digital, atacurile informatice demonstrând potențialul distructiv al tehnologiei.

Oamenii trebuie să facă față acestei complexități a lumii digitale, iar valorile europene trebuie actualizate pentru a corespunde acestei transformări a lumii contemporane indusă de digitalizare. Totuși, în fața acestor provocări, oamenii răspund fie cu teamă sș comportamente defensive, fie cu încredere în tehnologie.

Ambele comportamente împiedică dezvoltarea competențelor digitale, iar lipsa acestor competențe este o barieră însemnată în calea accesului la cunoaștere și dezvoltarea gândirii critice.

Gradul mare de aplicabilitate, dar şi forţa de impact generată de aceste tehnologii trebuie să determine introducerea lor pe scară largă la nivelul învăţământului general de masă. Avantajul în cazul noilor tehnologii este gradul ridicat de receptivitate al tinerilor, consumatori de media. Aceştia devin din ce în ce mai interesaţi de lumea cea nouă, deschisă virtual prin intermediul programelor online, programe care le facilitează accesul la o bogată informare şi la o analiză pertinentă a realităţii cu care se confruntă zi de zi.

Ministerul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 4.135 din 21 aprilie 2020 privind aprobarea Instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line.

Instrucțiunea cuprinsă în acest Ordin reglementează măsurile la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, al inspectoratelor școlare și al unităților de învățământ preuniversitar în vederea continuării procesului de învățare la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar.

Măsurile prevăzute de această instrucțiune au scopul de a asigura desfășurarea procesului de învățare on-line.

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), operaționalizează portalul Digital pe educred.ro (https://digital.educred.ro) ca totalitate a platformelor de e-learning și a resurselor de învățare on-line asigurate și, după caz, validate și recomandate de Ministerul Educației și Cercetării.

Portalul Digital pe educred.ro va conține o secțiune cu tutoriale și alte materiale de învățare, destinată formării și susținerii cadrelor didactice, în vederea proiectării, realizării, evaluării activităților de învățare on-line și gestionării activităților elevilor pe platforme de învățare on-line.

Ministerul Educației și Cercetării dezvoltă instrumente pentru toți actorii din sistemul de învățământ: preșcolari, elevi, cadre didactice, directori ai unităților de învățământ, inspectori școlari, consilieri școlari, părinți/reprezentanți legali etc., în vederea monitorizării, susținerii și îmbunătățirii accesului la învățare.

Informațiile relevante pentru monitorizarea, susținerea și îmbunătățirea accesului la învățare vor fi completate în Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) de unitățile de învățământ, în conformitate cu solicitările Ministerului Educației și Cercetării.

CNPEE, pe baza datelor preluate din SIIIR, elaborează și publică, semestrial, analize privind accesul unităților de învățământ, al cadrelor didactice și al elevilor la resurse pentru învățarea on-line, precum și referitoare la pregătirea cadrelor didactice pentru utilizarea platformelor de e-learning și a resurselor de învățare on-line asigurate și, după caz, validate și recomandate de Ministerul Educației și Cercetării.

Analizele vor evidenția pentru fiecare unitate de învățământ și pentru fiecare structură subordonată:

a) dotarea cu terminale de tip desktop, laptop, tabletă funcționale;

b) conectarea la internet;

c) gradul de acces al unităților de învățământ la platforme de învățare, instrumente și resurse necesare desfășurării activităților de învățare on-line;

d) numărul și procentajul cadrelor didactice care dispun de terminale de tip desktop, laptop, tabletă și telefon inteligent, conectate la internet, în folosință exclusivă și/sau partajată cu alți membri ai familiei;

e) numărul și procentajul elevilor care dispun de terminale de tip desktop, laptop, tabletă și telefon inteligent, conectate la internet, în folosință exclusivă și/sau partajată cu alți membri ai familiei;

f) aspecte privind calitatea procesului didactic on-line prin valorificarea rezultatelor din instrumentele de feedback.

Atât inspectoratele școlare generale, cât și unitățile de îmvățământ au reglementate obligațiile pentru implementarea acestui Ordin.

Astfel, Inspectoratele școlare județene/al municipiului București realizează următoarele activități:

a) elaborează planul județean/al municipiului București de intervenție educațională pentru situația suspendării cursurilor prin adaptare la specificul regional și local în concordanță cu planul național prevăzut la art. 2;

b) monitorizează organizarea și desfășurarea activităților-suport pentru învățarea on-line în unitățile de învățământ din subordine;

c) monitorizează completarea în SIIIR de către unitățile de învățământ a informațiilor relevante pentru susținerea și îmbunătățirea accesului la învățare al beneficiarilor sistemului de educație, analizează aceste date cu scopul actualizării periodice a planului prevăzut la lit. a);

d) colaborează cu autoritățile administrației publice județene și locale în vederea asigurării echipamentelor informatice și a conectării la internet a unităților de învățământ;

e) asigură, monitorizează, analizează și pune în aplicare, împreună cu unitățile de învățământ, cu casele corpului didactic și cu furnizorii programelor de formare continuă acreditate, pregătirea personalului didactic din învățământul preuniversitar;

f) îndrumă, prin inspectorii școlari de specialitate/profesorii metodiști, cadrele didactice în:

(ii) elaborarea unor exemple de resurse educaționale;

(i) proiectarea activităților de predare-învățare-evaluare on-line;

g) organizează sesiuni on-line cu cadrele didactice pentru transferul de bune practici în învățarea on-line;

h) transmit Ministerului Educației și Cercetării raportări cu privire la organizarea și desfășurarea activității suport pentru învățarea on-line, conform formatului și termenelor stabilite de Ministerul Educației și Cercetării;

i) aplică mecanismele de colectare a feedbackului de la elevi, părinți, cadre didactice, alte categorii de personal implicat în organizarea și desfășurarea activității-suport pentru învățarea on-line, în scopul luării măsurilor care să conducă la îmbunătățirea accesului, participării și a calității activităților desfășurate on-line.

Inspectoratele școlare județene/al municipiului București realizează următoarele activități:

a) elaborează planul județean/al municipiului București de intervenție educațională pentru situația suspendării cursurilor prin adaptare la specificul regional și local în concordanță cu planul național;

b) monitorizează organizarea și desfășurarea activităților-suport pentru învățarea on-line în unitățile de învățământ din subordine;

c) monitorizează completarea în SIIIR de către unitățile de învățământ a informațiilor relevante pentru susținerea și îmbunătățirea accesului la învățare al beneficiarilor sistemului de educație, analizează aceste date cu scopul actualizării periodice a planului prevăzut la lit. a);

d) colaborează cu autoritățile administrației publice județene și locale în vederea asigurării echipamentelor informatice și a conectării la internet a unităților de învățământ;

e) asigură, monitorizează, analizează și pune în aplicare, împreună cu unitățile de învățământ, cu casele corpului didactic și cu furnizorii programelor de formare continuă acreditate, pregătirea personalului didactic din învățământul preuniversitar;

f) îndrumă, prin inspectorii școlari de specialitate/profesorii metodiști, cadrele didactice în:

(ii) elaborarea unor exemple de resurse educaționale;

(i) proiectarea activităților de predare-învățare-evaluare on-line;

g) organizează sesiuni on-line cu cadrele didactice pentru transferul de bune practici în învățarea on-line;

h) transmit Ministerului Educației și Cercetării raportări cu privire la organizarea și desfășurarea activității suport pentru învățarea on-line, conform formatului și termenelor stabilite de Ministerul Educației și Cercetării;

i) aplică mecanismele de colectare a feedbackului de la elevi, părinți, cadre didactice, alte categorii de personal implicat în organizarea și desfășurarea activității-suport pentru învățarea on-line, în scopul luării măsurilor care să conducă la îmbunătățirea accesului, participării și a calității activităților desfășurate on-line.

Cadrele didactice realizează următoarele activități:

a) colectează informații necesare accesului și participării elevilor la activitatea de predare-învățare-evaluare desfășurată on-line;

b) proiectează activitatea-suport pentru învățarea on-line din perspectiva principiilor didactice și a celor privind învățarea on-line;

c) desfășoară activitatea didactică în sistem on-line și sunt responsabile de asigurarea calității actului educațional;

d) elaborează, adaptează, selectează resurse educaționale deschise, sesiuni de învățare pe platforme educaționale, aplicații, precum și alte categorii de resurse și mijloace care pot fi utilizate în procesul de învățare on-line;

e) elaborează instrumente de evaluare aplicabile on-line, pentru înregistrarea progresului elevilor;

f) oferă feedback constructiv permanent fiecărui elev, în urma participării la activitățile desfășurate și a rezolvării sarcinilor de lucru;

g) raportează conducerii unității de învățământ activitatea desfășurată, ținând seama de modalitățile și termenele de raportare stabilite de către aceasta;

h) participă la activitățile de formare și webinariile recomandate de către Ministerul Educației și Cercetării, ISJ/ISMB și conducerea unității de învățământ.

Din experiența desășurării activităților educaționale în sistem on-line, s-a constatat că învăţământul la distanţă are următoarele avantaje faţă de abordarea clasică, "tradiţională" a învăţării:

- Oferă posibilitatea învăţării continue (Lifelong learning) şi dezvoltarea profesională.

- Elevii învaţă în mod independent, în ritmul lor, în locul şi timpul pe care ei îl aleg. La dispoziţia acestora stă un număr mare de discipline oferite de diferite instituţii sau persoane fizice - profesori.

- Ritmul propriu - studenţii citesc materialele de învăţat în pasul pe care ei îl aleg şi ori de câte ori doresc.

- Locul de învăţare este liber ales - depinde de mijlocul utilizat pentru distribuirea materialelor de învăţat (învăţarea la locul de muncă, acasă ...).

- Oferta de teme pe care nu le oferă cursurile / programele din această regiune - elevii găsesc şi participă la programele care îi interesează, chiar dacă acestea nu sunt oferite de către instituţii de învăţământ sau de afaceri din localitatea în care stau sau lucrează.

- Posibilitatea de a participa la programe de cea mai ridicată calitate şi prestigiu– elevul poate “participa” măcar la unele cursuri oferite de instituţii de calitate sau ţinute de specialişti, fără să fie nevoiţi să plece din localitatea unde trăiesc.

- Alegerea modalităţii de învăţare – învăţarea activă sau pasivă, nivele diferite de interacţiune: “clasice” materiale scrise pe lângă notiţele proprii, simulări interactive, discuţii cu alţi cursanţi (e-mail, teleconferinţe,...), mai multe componente multimedia - grafica, animaţii, sunet...

- Încercarea practică a diferitelor tehnologii – se pot dobândi nu numai informaţii despre ceea ce se învaţă, ci şi cunoştinţe suplimentare şi abilităţi legate de utilizarea diferitelor tehnologii, cursantul având posibilitatea a atinge şi menține nivelul de “pregătire pentru secolul XXI”.

- Învăţarea independentă şi interacţiune – şi profesorii învaţă de la cursanţii care caută individual noi surse de informare.

Bibliografie:

Steluța Florentina Ciomaga, Dezvoltarea competențelor digitale pentru adaptarea la provocările lumii contemporane, Revista de resurse și asistență educațională, CJRAE Vrancea, nr. 3/2019

Corina-Paula Florea, Importanţa TIC în educaţia românească, EDICT, martie 2018

Planul de acțiune pentru educația digitală (2018-2020)

 

Ordinul MEC nr. 4.135 din 21 aprilie 2020 privind aprobarea Instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare on-line