Programul "A doua șansă" nu este o măsură de prevenire a abandonului şcolar, ci este o măsură de remediere. El acordă atenţie pentru componenta educativă, nu şi pentru cea a suportului social. În general, oamenii care se duc la programul „A Doua Şansă“ au probleme complexe, predominant fiind din familii sărace. Prin urmare, proiectele implementate trebuie să combine aceste două componente. De asemenea, trebuie şi comunicate mai bine pentru că mulţi oameni nu ştiu de ele.
Programul „A doua şansă” are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât acestea să îşi poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.
Programul "A doua șansă" pentru învățământul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu, echivalenți claselor V-VIII și IX-X din cadrul învățământului secundar inferior, liceu - filiera tehnologică.
Caracteristicile curriculumului din Programul "A doua șansă" pentru învățământul secundar inferior, elaborat pentru educația de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esențializarea conținuturilor, luarea în considerare a particularităților de vârstă și psihologice ale elevilor, activarea și valorizarea competențelor dobândite anterior de către aceștia, reducerea timpului de studiu.
Programul „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, se organizează avându-se în vedere următoarele principii:
a) asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în funcţie de aspiraţiile şi interesele elevilor;
b) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior – pe căi formale, nonformale şi informale – în raport cu cerinţele formulate prin standardele de performanţă, pentru educaţia de bază şi standardele de pregătire profesională, aprobate pentru calificările profesionale şcolarizate în învăţământul secundar inferior, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior este prezentată în anexa a), care face parte integrantă din prezenta metodologie;
c) certificarea competenţelor profesionale dobândite, în baza reglementărilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educaţiei Naționale
Programul are o durată flexibilă. Durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în cel al pregătirii profesionale. În condiţiile în care elevul nu reuşeşte să achiziţioneze şi să demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bază şi/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt:
a) elevul deţine o adeverinţă de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învăţământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învăţământul gimnazial.
b) în urma interviului şi a probelor de evaluare iniţială, indiferent de numărul de ani de studiu parcurşi anterior în învăţământul gimnazial, elevul apreciază şi/sau i se recomandă că este pregătit pentru evaluarea modulelor, fără parcurgerea acestora.
c) în cazul în care elevul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională, obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupaţie, acesta poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care:
(i) poate parcurge doar modulele alocate educaţiei de bază;
(ii) trebuie să recupereze competenţele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională al calificării care se poate asocia, conform reglementărilor, acelei ocupaţii.
Clasele din Programul „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, se pot constitui cu un număr minim de 8 elevi şi un număr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se încadrează acestor prevederi se aprobă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Pe parcursul duratei standard a programului, este permisă funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.
În anul I se studiază discipline ale educației de bază, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugă modulele de pregătire profesională, conform planului-cadru specific programului "A doua șansă" pentru învățământul secundar inferior.
Fiecare an de studiu se desfășoară pe durata stabilită de unitatea de învățământ, cu condiția respectării numărului de ore din planul-cadru, a notei privind planul-cadru de învățământ pentru programul "A doua șansă" pentru învățământul secundar inferior și a următoarei structuri:
a) o săptămână dedicată, la începutul fiecărui an de studiu, modulelor de inițiere și de îndrumare pentru elevi (M0);
b) maximum 6 săptămâni/an de studiu alocate sesiunilor de evaluare a competențelor dobândite anterior sau/și pe parcursul programului;
c) săptămânile de cursuri alocate desfășurării modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată.
Programul poate începe cu serii noi de elevi, de două ori pe an, fie în luna octombrie, fie în luna februarie.
În alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depășească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educației de bază, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacanțelor școlare.
Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, elaborat pentru educaţia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esenţializarea conţinuturilor, luarea în considerare a particularităţilor de vârstă şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea competenţelor dobândite anterior de către aceştia, reducerea timpului de studiu.
Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în următoarele situaţii:
a) elevul promovează modulul educaţiei de bază şi/sau al pregătirii profesionale anticipat, în sesiunea de evaluare iniţială, programată înaintea începerii modulului;
b) elevul demonstrează, pe parcursul unui modul din trunchiul comun, care are alocate şi ore de sprijin suplimentar, o prezenţă activă, implicată şi competenţele necesare promovării modulului. Cadrele didactice care predau modulele ce au alocate şi ore de sprijin suplimentar apreciază situaţia şi îi recomandă elevului modul de frecventare a orelor de sprijin suplimentar;
c) în cazul în care elevul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de competenţe lingvistice sau/şi de competenţe digitale eliberate de un centru autorizat, caz în care el poate fi scutit de frecventarea modulelor limbii moderne pentru care şi-a certificate competenţele, respectiv a orelor de Tehnologia informaţiei şi comunicării (M1);
d) în urma evaluării iniţiale de modul, aparţinând pregătirii profesionale, elevul demonstrează o parte dintre competenţele profesionale. În această situaţie, elevul poate să nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat, cu un plan de învăţământ individualizat, care îi asigură reducerea duratei programului;
e) dacă elevul dovedeşte că lucrează în domeniul corespunzător pregătirii profesionale de bază şi generale pentru care se pregăteşte în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, orele de instruire practică comasată, precum şi orele de instruire practică, din stagiile de practică, pot fi echivalate în baza unei adeverinţe de la agentul economic unde acesta este angajat. În adeverinţă, sunt precizate şi sarcinile de la locul lui de muncă;
f) în cazul în care elevul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională, obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru autorizat, poate beneficia de un program de pregătire individualizat.
Unii elevi aparţinând unor categorii dezavantajate (persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fără adăpost stabil, copiii străzii, persoane private temporar de libertate, şomeri pe termen lung, refugiaţi în urma calamităţilor naturale etc.), precum şi persoane cu cerinţe educaţionale speciale, participante la Programul „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, din cauza condiţiilor de viaţă, nu reuşesc, pe parcursul celor 4 ani – durata standard a programului – să aibă o frecvenţă minimă care să le asigure promovabilitatea modulelor.
Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module şi se realizează, de regulă, pe durata standard a programului
Sprijinul suplimentar se acordă în situaţiile în care elevul:
a) a înregistrat un număr de absenţe egal cu jumătate plus unu din numărul total de ore;
b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul;
c) nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competenţelor profesionale;
d) consideră că are nevoie de sprijin suplimentar în vederea continuării studiilor.
Bibliografie:
- Legea Educației Naționale nr.1/2011
- Ordinul Nr. 4093/2017 din 19 iunie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.248/2011 privind aplicarea Programului "A doua şansă"
- Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3331/25.02.2010,
- Ordinul M.E.C.T.S. nr.3330/25.02.2010,
- Ordinul M.E.C.I. nr. 4857/31.08.2009
- Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4463/12.07.2010
- Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5730/26.11.2010
- Ordinul M.E.C.T.S. nr. 3646/04.02.2011