Curriculum-ul actual tratează evaluarea școlară ca o parte integrantă a procesului de învățământ. Aceasta înseamnă că procesul educațional trebuie înțeles ca un întreg sau ca un tot unitar, constituit din trei componente – predare-învățare-evaluare. Fiecare dintre elementele componente ale acestui proces sunt deschise, corelative, ele interacționează și se condiționează reciproc, producând rezultate școlare.
Principiile evaluării sunt următoarele:
a) evaluarea trebuie să fie subordonată interesului superior al copilului, în vederea creșterii nivelului de implicare activă în planul vieții individuale și sociale a acestuia;
b) evaluarea trebuie axată pe potențialul real de dezvoltare al copilului;
c) evaluarea necesită o abordare complexă și completă a elementelor relevante (sănătate, nivel de instrucție și educație, grad de adaptare psihosocială, situație economică etc.), precum și a interacțiunii dintre acestea;
d) evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii, metodologii pentru toți copiii, elevii și tinerii;
e) evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional, să determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandări privind evoluția viitoare a copilului, în integralitatea sa;
f) evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea mai multor specialiști (psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.);
g) evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități, respectiv copilul și persoanele care îl au în ocrotire.
Elevii cu cerințe educative speciale beneficiază de programe adaptate, conform legislației în vigoare, după care învață un număr de ani însă, la testările naționale sunt obligați să rezolve aceleași subiecte ca elevii care au învățat după programe standard. Considerăm, așadar că elevii cu cerințe educative speciale sunt discriminați permanent în sistemul de învățământ românesc și vă solicităm să analizați situația și să luați măsurile care se impun pentru a determina Ministerul Educației și legiuitorii să (…) aloce locuri speciale în școlile și universitățile din sistemul public pentru elevii cu deficiențe neuropsihice (autism, sindrom Down, AHDD, etc) încadrați în diferite grade de handicap.
Evaluarea copilului, elevului sau a tânărului poate fi:
a) medicală;
b) psihologică;
c) educațională;
d) socială.
Evaluarea pedagogică reprezintă un proces complex de măsurare, apreciere, analiză și interpretare a datelor prin intermediul unor instrumente de evaluare, în scopul emiterii unei judecăți de valoare asupra rezultatelor obținute din acest proces și adoptării unor decizii pedagogice care se impun.
Evaluarea educațională presupune stabilirea nivelului de cunoștințe și a gradului de asimilare și corelarea acestora cu posibilitățile și nivelul intelectual al copilului/elevului/tânărului, a nivelului de adaptare la mediul școlar și social, precum și identificarea problemelor şi a cerințelor educaționale speciale.
Sunt necesare investigații suplimentare în cazul în care există o discrepanță între nivelul de achiziții și nivelul intelectual al copilului/elevului/tânărului, în sfera exprimării orale, citit, scris, calculului elementar.
Evaluarea educațională se va realiza de către cadrele didactice direct implicate în procesul educațional.
Este necesar ca actul evaluării să fie cât mai autentic, realizat în funcție de particularitățile individuale de dezvoltare a copilului, racordat la curriculumul individualizat al acestuia, pentru o perioadă concretă. În selectarea metodelor și tehnicilor de evaluare, cadrul didactic urmează să țină cont de funcțiile evaluării autentice.
Din perspectiva evaluării finale și a certificării elevilor cu CES, este important a cunoaște condițiile și procedurile specifice de organizare a examenelor pentru elevii cu CES, aprobate prin ordin de către Ministerul Educației. Încadrarea reușită și conformă prevederilor legale în sesiunea de examene, asigură excluderea discriminării și segregării elevilor cu CES, dar și oportunități și șanse reale de continuare a studiilor la o altă treaptă/nivel de învățământ sau de inserție socioprofesională.
Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis că elevii cu cerințe educaționale speciale trebuie să aibă locuri speciale în licee, școli profesionale și universități, la admitere, pe modelul celor alocate rromilor și copiilor din Republica Moldova. Hotărârea a fost luată miercuri, 26 februarie 2020, după ce forul a fost sesizat de către Ana Dragu, psiholog clinician și președintele Asociației Autism Europa Bistrița.
Instituția a acordat termen de o lună pentru ca Ministerul Educației să adopte măsuri afirmative pentru copiii cu CES. Dacă Ministerul va respecta hotărârea CNCD, atunci aceste locuri vor fi bugetate peste cifra de școlarizare cerută de inspectorate sau de universtăți.
Locurile în plus pentru copiii cu CES “sunt o măsură afirmativă, care compensează dezavantajele cu care se confruntă o categorie de persoane și compensează respingerea lor din societate. Cu cât înaintează în educație, cu atât numărul copiilor cu CES scade în școala românească. Locul în plus nu înseamnă acordarea unui drept în plus, ci o compensare a unui dezavantaj pe care tot sistemul l-a creat. Ei nu iau locurile nimănui, aceste locuri sunt supra-bugetate”.
Evaluarea influențează învățarea prin patru moduri:
1. Evaluarea furnizează motivația pentru învățare prin:
- aspectele pozitive ale succesului școlar (sau de motivare în cazul insuccesului);
- întărirea încrederii elevului în propriile forțe.
2. Evaluarea ajută elevii (și profesorul) să precizeze ceea ce trebuie să învețe prin:
- evidențierea ideilor esențiale din ceea ce posedă profesorul;
- realizează un feedback asupra performanțelor obținute de elevi.
3. Evaluarea ajută elevii cum să învețe prin:
- stimularea învățării active;
- influențarea alegerii strategiilor în predare-învățare;
- înțelegerea și aplicarea în diferite contexte a cunoștințelor și capacităților.
4. Evaluarea ajută elevii să aprecieze eficacitatea învățării prin:
- evaluarea a ceea ce au de învățat;
- consolidarea și transferul a ceea ce au învățat;
- considerarea unor situații noi de învățare.
În contextul documentelor de politici în domeniul educației incluzive, au intervenit modificări în abordările privind organizarea procesului de evaluare finală și certificare a performanței școlare, oferind acestui proces un caracter flexibil, cu oportunități de individualizare.
În conformitate cu reglementările Ministerului Educației, (Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale special) elevii cu CES pot fi încadrați în sesiunea de examene prin proceduri și în condiții specific, astfel:
· Timpul destinat efectuării lucrării scrise – timpul necesar unei evaluări depinde de etapa și tipul de abordare, de mulți alți factori, cum ar fi: vârsta, gradul de maturizare a copilului, contextul familial și posibilele întârzieri de dezvoltare, cunoașterea cazului și altele. Cu deosebire în situații de evaluare care conduc la decizii importante pentru copil, de exemplu încadrarea în grad de handicap sau orientarea școlară, este necesar un timp adecvat pentru colectarea tuturor informațiilor, din diverse surse și cu instrumente cât mai diferite, pentru coroborarea și interpretarea acestor informații, în vederea fundamentării corespunzătoare a deciziilor
Se recomandă extindere, cu 60 de minute a timpului destinat efectuării lucrării scrise şi/ sau cu 120 de minute a probei la limba străină pentru elevii cu dizabilitățI neuromotorii sau vizuale severe sau accentuate.
· Adaptările ambientale conforme particularităților de dezvoltare şi CES ale candidaților la examene - Spațiu adaptat, condiții de acces în sala de examen, iluminare specială, separare de un grup mare, reducerea sau amplificarea stimulenților vizuali sau auditivi, însoțire de către un asistent individual.
· Locul susținerii examenului - Susținerea examenului la locul imobilizării. Se recomandă ca fiecare locație, inclusiv cea în care se desfășoară activitatea CPC, să fie dotată cu sală de așteptare adaptată nevoilor copilului cu dizabilități, săli de joc și săli neutre.
· Oportunități de extensiune - Aparate/echipamente speciale pentru candidații cu dizabilități severe de văz.
· Modalitățile de percepere a sarcinii de către candidații cu CES- Transmiterea prin dictare, a informației din proba de examen (pentru candidații cu dizabilități severe de văz). specialiștii sunt încurajați să utilizeze mijloace de comunicare alternativă sau augmentativă, de exemplu: obiecte, lucruri concrete, fotografii sau desene, pictograme, ideograme, limbaje mimico-gestuale simple, Braille ș.a.
· Oportunitățile de realizare a sarcinii de examen- Susținerea examenului scris la calculator.
· Proba de evaluare - aceeaşi ca şi pentru toți candidații sau personalizată.
· Certificarea performanței şcolare.
Testele pentru copiii cu CES trebuie să fie adaptate nevoilor și posibilităților acestora. În conceperea unui test se ține cont de:
- diagnostic
Diagnosticul este un instrument indispensabil de lucru, pentru că oferă informații specifice despre ceea ce poate sau nu să facă copilul (spre exemplu: a) un copil cu dislexie nu va putea citi decât în anumite condiții sau deloc – nu veți concepe teste cu enunțuri scrise pentru acest copil decât dacă le simplificați conform cu posibilitățile acestuia de a le citi; b) un copil cu discalculie nu va putea face operațiuni matematice „în gând” sau nu va putea asocia numerele cu cantitatea, și va trebui să țineți cont de aceasta; c) un copil cu dificultăți cognitive nu va putea trage concluzii dintr-un text de trei pagini din manualul de limba română, dar este posibil să poată rezuma un text scurt, cu o poveste mai simplă) etc.
- rapoartele de evaluare
Rapoartele de evaluare de la psiholog, de la logoped, de la educatoare / educator sau de la învățătoare / învățător cuprind adesea detalii specifice despre copil, care pot fi de mare folos în procesul educațional. Spre exemplu, un copil care poate reține conținutul unei lecții atunci când această lecție i se citește sau i se prezintă, simplificat sau nu, dar nu poate scrie, poate fi testat oral, cadrul didactic marcând pe foaia de testare răspunsurile corecte. Dacă este nevoie de evidențe pentru inspectori sau alte verificări instituționale, cu acordul părinților, răspunsurile orale ale copilului se pot înregistra și păstra laolaltă cu celelalte teste ale clasei, dar pe suport digital.
- observația asupra copilului din perioada de acomodare
Copilul – în general, nu doar cel cu CES – oferă informații continuu despre abilitățile sale celor care doresc cu adevărat să le observe și să le identifice. Interacționați cu copilul, observați-l și în cadrul activităților nestructurate (în pauze), și la oră. Vedeți cum interacționează cu colegii. Ca fapt divers, unii copii cu CES învață mai bine dacă se împrietenesc cu alt copil care îi ajută (iar copiii tipici învață întotdeauna mai bine ei înșiși când trebuie să explice altui copil sau să ofere ajutor – sunt mai motivați și mai responsabili). Identificați situațiile care motivează copilul cu CES (unii sunt motivați de laude, alții vor să fie de folos, unii vor bomboane). Identificați abilitățile și adaptați lecțiile și testările în funcție de acestea.
- sugestiile părinților
Bibliografie:
- Metodologia privind evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale din 13.12.2011
- Adrian Stoica, Evaluarea progresului școlar, de la teorie la practică
- Educația incluzivă, Suport de curs pentru formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive centrate pe copil, Proiectul "Integrarea copiilor cu dizabilități în școlile generale", Lyceum, Chișinău, 2016
- Evaluarea copiilor cu CES: Mic ghid esențial pentru cadre didactice
- Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale