Finanțarea Programului “Școala după școală”

Programul de tip „Școală după școală” constituie una dintre măsurile ce pot fi adoptate pentru a reduce, în timp, ratele de abandon școlar și, de asemenea, pentru a crește performanța școlară, ca urmare a unui impact pozitiv asupra realizării educaționale. Totuși, programele de acest tip care se derulează în prezent în România, pe lângă faptul că se adresează în foarte mică măsură copiilor care fac parte din grupuri dezavantajate, sunt fragmentate, relativ puține, nu au sustenabilitate financiară și nu contribuie în mod substanțial la reducerea ratelor de abandon școlar la nivelul întregii țări.

În prezent, programele ȘDȘ funcționează în baza Metodologiei privind organizarea Programului Școală după Școală, elaborată în temeiul art. 58 şi 262 din Legea Educației Naționale. Prevederile metodologiei reglementează mai degrabă posibilitatea organizării programelor ȘDȘ. Astfel, inițiativa, decizia și responsabilitatea organizării programului sunt plasate exclusiv la nivelul școlilor, inspectoratele școlare județene având doar rol de a aviza programele propuse. În mod opțional, școlile pot realiza o analiză a nevoilor pentru a identifica grupurile țintă de elevi care ar participa la program, precum și pachetele de activități ce urmează a fi desfășurate. Metodologia prevede ca proiectarea ofertei programului ȘDȘ să țină cont cu prioritate de nevoile elevilor din grupurile dezavantajate, fără a cuprinde o descriere clară a categoriilor de elevi ce fac parte din grupurile dezavantajate și fără a fi indicate sursele de informații care trebuie să stea la baza identificării lor.

Astfel, potrivit prevederilor legii nr.1/2011, unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe "Școala după școală".

În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul "Școala după școală", se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu.

Programele "Școala după școală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.

La începutul Programului ȘDȘ, unitățile de învățământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru susținerea activităților din pachetele educaționale cu instituții care pot furniza servicii educaționale (palate și cluburi ale copiilor, cluburi sportive școlare etc.) și organizații neguvernamentale. Pentru buna derulare a Programului ȘDȘ unitățile de învățământ pot încheia parteneriate, contracte de sponsorizare cu operatori economici, persoane fizice sau juridice din țară și străinătate, cu respectarea legislației în vigoare.

Potrivit prevederilor art. 21 al Metodologiei de organizare a Programului Şcoala după şcoală, finanţarea programului se poate face:

a) de la bugetul de stat, pentru copiii proveniţi din grupuri dezavantajate, potrivit legii;

Principalul obiectiv al unui program Școală după școală finanțat de la bugetul de stat este reducerea abandonului școlar/a riscului de abandon școlar şi de părăsire timpurie a şcolii, prin implicarea elevilor din comunitățile sărace în activități educaționale care să aibă ca rezultate creșterea performanțelor lor școlare și dezvoltarea personală. În școlile în care urmează a fi implementat programul ȘDȘ, copiii vor fi sprijiniți și din punct de vedere social, prin acordarea unei mese calde gratuite.

b) de la autorităţi locale din finanţarea complementară, din bugetele locale;

c) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale; În mod normal, școlile cu pondere mai ridicată de elevi din grupuri defavorizate au organizat programe ȘDȘ cu finanțare din Fondul Social European, de la bugetele locale și de la ONG-uri.

Programele finanțate din fonduri europene au reprezentat și vor reprezenta o sursă de finanțare importantă pentru programele ȘDȘ, în special pentru copiii din grupurile dezavantajate. Totuși, finanțarea europeană nu oferă o susținere permanentă sau pe termen lung și nu va asigura cuprinderea unei ponderi semnificative de elevi.

d) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinţilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Metodologia privind organizarea Programului ȘDȘ permite, teoretic, utilizarea diferitelor surse pentru finanțarea programelor de acest tip. Practic, modalitatea de combinare a diferitelor surse de finanțare este foarte limitată. Astfel, finanțarea de la bugetul de stat prin finanțarea de bază este posibilă doar pentru participarea copiilor din grupuri dezavantajate și acoperă plata utilităților (în unitățile de învățământ) și a personalului din învățământ implicat în program doar în limita a maxim 4 ore pe săptămână în cazul completării normei de predare sau maxim 2 ore pe săptămână ca activitate cuprinsă în norma didactică, per cadru didactic.

Finanțarea complementară, care ar putea fi asigurată de la bugetele locale, poate acoperi doar costul meselor servite în cadrul programului (prin direcțiile de asistență socială), și nu și plata cadrelor didactice implicate în program. Legea Educației Naționale nr. 1/2011 prevede toate categoriile de costuri care pot fi acoperite prin finanțare complementară din bugetele locale și costurile salariale nu sunt incluse în această listă.

Analiza de nevoi care stă la baza alcătuirii Programului ”Școala după Școală” menționează și materialele necesare derulării activității, în funcție de grupul țintă. Materialele pot fi achiziționate, pot face obiectul unor donații sau pot fi proiectate și realizate de către echipele pedagogice care sunt implicate în derularea proiectului. Se recomandă a fi create sau achiziționate materiale adecvate grupului țintă și tipurilor de activități pentru a asigura un suport educațional cât mai eficient.

Programele de tip ȘDȘ derulate până în acest moment în România au fost susținute financiar în cea mai mare parte din fonduri europene sau de către finanțatori privați și, într-o foarte mică măsură, de către autoritățile publice locale. Ca o consecință, astfel de programe nu au fost implementate în zonele cele mai sărace, având o acoperire de 5 ori mai mică în mediul rural decât în cel urban.

Conform datelor furnizate de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - OI POCU (fostul Program Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU), în perioada 2007-2015, în cadrul Axei Prioritare 2, DMI 2.2 „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” au fost implementate 144 proiecte în România, distribuite la nivelul a 32 de județe, astfel: în Ilfov 46, în Iași 9, în Constanța 8, în Prahova și Dolj câte 7, în Brașov, Galați și Vâlcea câte 6, în Cluj 4, în Alba, Maramureș, Olt, Neamț, Suceava și Timiș câte 3, în Argeș, Bacău, Tulcea câte 2, iar în Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Mehedinți, Teleorman și Vrancea câte un proiect. Valoarea totală a contractelor a fost de 1.166.813.423,59 lei. În județele Arad, Călărași, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Satu-Mare, Sălaj nu a fost implementat niciun proiect pe Axa Prioritară 2, DMI 2.2.

Analiza OI POCU (fostul POSDRU) specifică faptul că, la nivel național, în aceeași perioadă, au fost implementate 115 proiecte care au inclus activități de tip ȘDȘ. Acestea au fost derulate în 30 de județe și au fost distribuite astfel: în Ilfov 38, în Iași 9, în Constanța 8, în Vâlcea 6, în Galați și Dolj câte 5, în Brașov și Hunedoara câte 4, în Alba, Maramureș, Suceava și Timiș câte 3, în Argeș, Bacău, Cluj, Prahova, Tulcea câte 2, iar în Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vrancea câte un proiect. Valoarea totală a proiectelor implementate la nivel de DMI 2.2 care au inclus activități de tip ȘDȘ a fost de 779.128.071,9 RON. În județele Arad, Brăila, Călărași, Cluj, Harghita, Ialomița, Mureș, Satu-Mare, Sălaj nu a fost implementat niciun proiect care să includă activități de tip „școală după școală”.

În perioada 2007-2015, conform OI POCU (fostul POSDRU), au existat 99 de beneficiari (implementatori) ai proiectelor care au inclus activități tip ”școală după școală”. Dintre aceste proiecte 5 au fost implementate de către MEN, 36 dintre beneficiari au fost asociații și fundații, 2 au fost agenţii, structuri subordonate, instituţii afiliate/ subordonate/ coordonate sau aflate în coordonarea MEN (Centre judeţene pentru resurse şi asistenţă educaţională, Case ale Corpului Didactic), 2 au făcut parte din categoria organismelor publice cu atribuţii în domeniul îmbunătăţirii accesului la educaţie şi prevenirii şi corectării fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, incluziunii sociale şi îmbunătăţirii situaţiei grupurilor vulnerabile în educaţie. De asemenea, proiecte similare au fost implementate de 16 inspectorate şcolare judeţene (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș- Severin, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea), 6 instituţii de cult şi asociaţii religioase, 10 autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale) și 2 universități.

Cadrul legal actual fragmentat și neclar limitează posibilitatea școlilor de a organiza programul ȘDȘ cu finanțare de la bugetul de stat, iar, pe de altă parte, vulnerabilizează școlile și cadrele didactice care organizează programe ȘDȘ finanțate din surse extrabugetare.

Fiind furnizat în cadrul sistemului de învățământ general, programul național ȘDȘ propus va fi finanțat pe baza reglementărilor și standardelor de cost existente. De aceea, estimarea monetară a impacturilor financiare ale implementării programului național ȘDȘ are la bază următoarele prevederi:

a. HG 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar:

b. OUG 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat (7 lei/ elev/ zi la nivelul anului 2016, actualizat cu indicele prețurilor de consum prognozat)

c. Proiecția Indicelui prețurilor de consum 2016-2020 (Comisia Națională de Prognoză)

d Estimarea impactului bugetar s-a făcut prin înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu valoarea unitară anuală pentru cheltuielile salariale și pentru cheltuielile cu formarea profesională, respectiv din categoria “bunuri și servicii”. La aceste sume s-a adăugat suma rezultată din înmulțirea numărului de elevi potențial beneficiari ai programului cu limita valorii zilnice pentru suportul alimentar și cu numărul de zile de activitate didactică din anul respectiv. Pentru fircare an calendaristic, calculul a avut în vedere numărul de elevi potențial beneficiari ai programului pe ani școlari.

Valorile unitare cu cheltuielile salariale, cu pregătirea profesională și cu ”bunuri și servicii”, respectiv cu pachetul alimentar/masa caldă au fost ajustate pe baza proiecției anuale a indicelui prețurilor de consum pentru următorii ani.

Pe termen lung, un program național ȘDȘ finanțat de la bugetul de stat și dedicat copiilor care fac parte din grupurile dezavantajate este o intervenție care, alături de alte măsuri complementare direcționate în același scop, va avea impact pozitiv în ceea ce privește creșterea calității vieții în zonele marginalizate din România și reducerea inegalităților sociale care micșorează șansele acelor copiilor de a beneficia de educație și formare de calitate și de a se integra, ca adulți, în societate și pe piața muncii.

Pe termen mediu și scurt, un program ȘDȘ bine articulat poate contribui la reducerea ratelor de absenteism și de abandon școlar și la creșterea performanțelor școlare ale elevilor din ciclul primar și gimnazial care fac parte din grupurile dezavantajate. Intervenția presupune targetarea grupului țintă și identificarea potențialilor beneficiari ai programelor de tip ȘDȘ, pecum și dezvoltarea unui design de program (curriculum, tipuri de activități, modalități de monitorizare și evaluare) și a unor mecanisme financiare care să asigure eficacitatea și sustenabilitatea programului.

Bibliografie:

- Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare

- Metodologia de organizare a Programului „Școala după școală”, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5349/7.09.2011

- ORDIN pentru modificarea și completarea Metodologiei de organizare a Programului „Școala după școală”, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și sportului nr. 5349/2011

- Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață – Eurofound (2007), Out-of-school Services in Disadvantaged Communities, Dublin, disponibil la http://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef0752en0.pdf.

- Harvard Family Research Project (2008), After School in the 21st Century - Their Potential and What It Takes to Achieve It, Cambridge, disponibil la http://www.hfrp.org/publications-resources/browse-our- publications/after-school-programs-in-the-21st-century-their-potential-and-what-it-takes-to-achieve-it.

- Pachetul anti-sărăcie al Guvernului României, februarie 2016

- Raportul Evaluării Impactului Reglementărilor: Conținutul și implementarea unui Program Naţional „Şcoală după şcoală”, Ministerul Educației Naționale, 2016

ACCES BLACKBOARD

BENEFICIAR

PARTENERI

Finanțarea Programului “Școala după școală”