Cea mai veche formă de instituţionalizare a copiilor cu CES îi este datorată Reginei Maria, începând cu 1920. Legea Învăţământului din 1924 prevedea posibilitatea înfiinţării în învăţământul de masă a unor "clase diferenţiate pentru înapoiaţii mintal, pentru cei cu sănătate şubredă, asociali şi vicioşi, orbi şi surdomuţi".

Învățământul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferențiată, precum şi o formă de asistență educațională, socială şi medicală complexă, destinată copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educaționale speciale integrați în unități de învățământ de masă. Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării, recuperării şi compensării deficiențelor ori tulburărilor, dificultăților de învățare. Copiii, elevii şi tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz.

 

Centrul școlar pentru educație incluzivă reprezintă cadrul instituțional de acțiune care asigură accesul la educație tuturor copiilor, prin educație formală și servicii educaționale acordate copiilor cu cerințe educaționale speciale, școlarizați atât în învățământul special, cât și în învățământul de masă, precum și personalului care este implicat în educația acestora.

Prin educaţia incluzivă se urmăreşte exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor din cadrul comunităţii. Educaţia sau şcoala incluzivă implică ideea de schimbare - reformă a şcolii şi a societăţii în ansamblu, cu scopul de a răspunde dezideratului societăţii viitorulu i- „o societate pentru toţi”.

Fiecare copil prezintă particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare profesională personalizate.

Centrul școlar pentru educație incluzivă este o unitate de învățământ cu personalitate juridică, care face parte din rețeaua școlară, fiind organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe.

Copiii cu deficienţe au aceleaşi trebuinţe de bază în creştere şi dezvoltare ca toţi copiii: nevoia de securitate şi afecţiune, de apreciere şi întărire pozitivă, de încredere în sine, de stima de sine, de responsabilitate şi independenţă. Ei sunt la rândul lor diferiţi din punct de vedere al comportamentului, al motivației chiar dacă prezintă acelaşi tip de deficienţă: (ADHD, sindrom DOWN, AUTISM, DISLEXIE, ILETRISM etc).

Activitățile specifice procesului de învățământ din centrul școlar pentru educație incluzivă se află sub îndrumarea și coordonarea inspectoratului școlar județean/al municipiului București, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate de învățământ preuniversitar din țară.

Centrul școlar pentru educație incluzivă colaborează cu unități de învățământ, cu unități conexe ale învățământului preuniversitar, cu universitățile, cu direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului, cu autoritățile locale, cu operatorii economici, cu organizații neguvernamentale, cu reprezentanți ai comunității locale, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate care au preocupări în domeniul educației.

Centrul școlar pentru educație incluzivă dispune de planuri de învățământ, programe școlare, de manuale și metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate, în baza prevederilor art. 53 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Obiectivele centrului școlar pentru educație incluzivă sunt următoarele:

a) intervenția directă, prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihologice și de consiliere în domeniul educației incluzive beneficiarilor direcți: copii/elevi/tineri cu CES, părinți, cadre didactice din școlile de masă, membri ai comunității locale;

b) informarea, formarea continuă/perfecționarea și consilierea personalului didactic în domeniul educației incluzive;

c) oferirea de suport metodico-științific în domeniul educației incluzive pentru cadrele didactice din școlile de masă;

d) oferirea de servicii de învățare, de pregătire pentru viața de adult.

Centrul școlar pentru educație incluzivă asigură următoarele servicii specializate:

a) educație specială și specializată a copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilități;

b) compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăți de învățare, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilități mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii și asociate;

c) evaluarea psihopedagogică a competențelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și a IX-a;

d) evaluarea, diagnosticarea, orientarea școlară și profesională a elevilor din clasa a IX-a;

e) asistență educațională și terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integrați în unitățile de învățământ de masă;

f) informare și consiliere pentru părinți;

g) informarea și consilierea cadrelor didactice;

h) cercetare psihopedagogică și elaborare de studii de specialitate;

i) testare și consiliere psihologică.

Finanțarea activității centrului școlar pentru educație incluzivă se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.

Activitatea financiară a C.S.E.I. se desfăşoară pe baza bugetului propriu.

C.S.E.I. răspunde de organizarea activităţii financiare şi de încadrarea în bugetul aprobat.

Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare.

Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.

Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea centrul școlar pentru educație incluzivă fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unității.

Celelalte componente ale bazei materiale a centrului școlar pentru educație incluzivă sunt de drept proprietatea acestuia și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestuia.

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate beneficia de sprijin material și financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, în condițiile legii.

De asemenea, centrul școlar pentru educație incluzivă poate obține venituri proprii din activități specifice, prin contract de prestări de servicii, în baza prevederilor art. 108 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011.

Copiii și tinerii cu CES școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, rechizitelor școlare, cazarmamentului, îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cele alocate copiilor aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.

Baza materială recomandată a centrului școlar pentru educație incluzivă cuprinde următoarele spații/utilități:

a) săli de clasă;

b) cabinete pentru terapii specifice și consiliere;

Copiii păşesc cu emoţie pe tărâmul fermecat al camerei de stimulare senzorială pentru realizarea activităţilor de psihodiagnoză şi psihoterapie.

Întrucât copiii cu tulburare de spectru autist prezintă o perturbare a procesării senzoriale care este definită ca inabilitate de a folosi informaţiile primite prin intermediul unui canal senzorial ceea ce îi împidică să funcţioneze firesc în viaţa de zi cu zi. Astfel, o cantitate „normală” de stimul îi incomodează, îi deranjează, determinându-i să manifeste o serie de comportamente dezadaptative si să nu poată reacţiona adecvat solicitarilor mediului extern/intern. O modalitate terapeutică eficientă în cazurile acestor copii o constituie terapia de integrare senzorială care necesită un mediu terapeutic adecvat, acesta fiind asigurat de camera de stimulare senzorială. Camera de stimulare senzorială, cu dotările aferente, este un spaţiu stimulativ sigur, adaptat nevoilor fiecărui copil;  activităţile de terapie sunt asistate de profesorii specialişti, iar pentru fiecare copil este elaborat un program individual de integrare senzorială, bazat pe o psihodiagnoză complexă prealabilă. Este necesar ca materialele-stimul să fie foarte variate, astfel încât să răspundă nevoilor elevilor din grupul ţintă. Periodic se  organizează întâlniri cu părinţii care pot experimenta personal beneficiile camerei senzoriale şi sunt implicaţi în procesul terapeutic-recuperator.

c) cabinet pentru comisia internă de expertiză complexă;

d) sală de sport și cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;

Obiectivul universal valabil al activităţii de kinetoterapie este (re)dobândirea funcţionalităţii şi independenţei.

Astfel tratamentul kinetic trebuie condus spre următoarele rezultate:

- schimbarea posturii nefireşti a copilului

- reducerea hipertoniei, a spasticităţii sau a spasmelor intermitente, astfel încât mişcarea să se facă fără efort deosebit, creşterea tonusului muscular la elevii cu paralizii flasce, atetozici sau atoxici

- dezvoltarea mişcărilor importante: controlul capului, întoarcerea de pe o parte pe alta, şederea, îngenuncherea, staţiunea bipedă şi mersul

- reeducarea echilibrului în toate poziţiile şi activităţile

- reeducarea sensibilităţii şi a propriocepţiei

- prevenirea contracturilor şi a diformităţilor la copii mici şi ameliorarea la copii mari

- învăţarea mişcărilor obişnuite vieţii de toate zilele.

e) laboratoare și cabinete pentru învățarea limbilor străine și de informatică;

Laboratorul de informatică este deschis doar activităților educaționale corelate cu Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Instruire Asistată de Calculator, Terapia Tulburărilor de Limbaj, Psihodiagnoză și Psihoterapie, Muzicoterapie, Art-Terapie, Ludoterapie etc.

 Datorită conectării la Internet a tuturor computerelor din laborator, elevii pot fi instruiți în utilizarea web browserelor, a unor clienți de e-mail și mesagerie instantanee, a anumitor servicii online etc. Astfel elevii sunt incurajați sa utilizeze conturi de e-mail, să posteze pe site-urile a diverse rețele de socializare, să acceseze conținut multimedia legal din Internet, să caute informații pentru diverse discipline școlare, să utilizeze date salvate în cloud ș.a.m.d.

f) ateliere pentru activități practice sau de profesionalizare;

g) sală de festivități;

h) ludotecă;

i) bibliotecă/centru de documentare metodico-științifică și în domeniul legislației școlare, care dispune și de o sală de lectură;

Biblioteca se organizează şi funcţionează cu respectarea legislatiei în vigoare şi a regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Bibliotaca şcolară contribuie la realizarea obiectivelor învăţământului, ţinând cont de particularităţile indiviaduale ale elevilor, întrucât unul dintre scopurile principale ale procesului de educaţie este de a-i pregăti pe elevi să gândească corect, responsabilităţile bibliotecii depăşesc organizarea şi circulaţia documentelor pe care le administrază. Funţiile bibliotecii şcolii s-au schimbat, ea nu mai este un centru de distribuţie şi o sală de lectură, ci un laborator al învăţării, participând direct la toate etapele programului educaţional. Bibliotecarul şcolii nu mai este un simplu gestionar, ci un membru al colectivului didactic, implicat în procesul instructiv-educativ.

j) baza logistică necesară desfășurării activităților de formare și de editare a materialelor didactice;

k) sală de mese și bloc alimentar;

l) spații de cazare și dormitoare;

m) spălătorie;

n) spații de joacă special amenajate pentru copii.

Bibliografie:

- Regulamentul privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională din 07.10.2011

- O.M.E.N.C.S. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar;

- O.M.E.C.T.S. 5555/2011 - Anexa nr. 3 - Regulament-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă;

- O.M.E.C.T.S. 5573/2011 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat;

- O.M.E.C.T.S. 5574/2011 privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă;

- O.M.E.C.T.S. 6552/2011 privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale;

 

- O.M.E.N. 3027/08.01.2018 pentru modoficarea si completarea Anexei-Regulament – cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar;