Fişa de caracterizare a grupului/clasei

          Rubricile fişei oferă, totodată, cadrelor didactice, indicaţii asupra faptelor pe care trebuie să le cerceteze în continuare şi care sunt considerate necesare pentru o bună cunoaştere a unui grup şcolar.

          În cadrul școlii, profesorii utilizează diverse alte tipuri de fişe (fişa medicală, fişa psihologică, fişa pedagogică, fişa psihopedagogică sau fişa individuală a elevului), dar spre deosebire de fişa clasei de elevi, ele sunt destinate sistematizării datelor despre caracteristicile unui singur elev, cu particularităţile sale individuale, nu despre un întreg colectiv şcolar.

 

          Fişa de caracterizare a clasei reprezintă un instrument de lucru pentru profesor şi îndeplineşte următoarele funcţii:

→   fixează cadrul de cunoaştere a grupului clasei de elevi, indicând aspectele care trebuie să fie abordate;

→   ordonează şi prezintă într-o manieră sistematică datele obţinute în urma investigaţiilor întreprinse asupra grupului;

→   informează profesorii care preiau o clasa de elevi asupra caracteristicilor colectivului respectiv;

→   direcţionează procesul formativ desfăşurat în şcoală, în vederea educării capacităţilor de integrare socială a elevilor care formează clasa şcolară la care se referă fişa respectivă;

→   oferă indicatori de evaluare a eficienţei acţiunilor educative întreprinse, pentru a-i ajuta pe elevi să se dezvolte în plan social.

          Gradul de eficienţă al fişei clasei de elevi este condiţionat de respectarea mai multor criterii metodologice (Muster și Văideanu, 1971):

a)    criteriul completitudinii - să permită acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru specificul unui grup;

b)    criteriul selectării - din multitudinea fenomenelor de grup descrise în literatura de specialitate, să vizeze cele care sunt utile profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor educative;

c)     criteriul sistematizării - să permită o ordonare logică a informaţiei şi să scoată în evidenţă aspectele specifice ale unei clase de elevi;

d)    criteriul accesibilităţii - să poată fi completată şi cercetată cu uşurinţă de toate persoanele implicate în procesul educativ.

          Conţinutul fişei de caracterizare a clasei de elevi se grupează în patru mari secţiuni (Cristea și Constantinescu, 1998):

       I.            Informaţii generale

    II.            Dinamica grupului

III.            Specificul clasei ca microgrup social

IV.            Concluzii

       I. INFORMAŢII GENERALE:

Şcoala ………………………………......................................…........................

Localitatea…………………................…Judeţul....................................

Clasa:…………………….

An şcolar:.......................................

          1.  Structura clasei de elevi

Numărul elevilor din clasă	Distribuţia elevilor după
	Sex		Vârstă		Categoria socio-profesională a părinţilor
	M	F	Vârsta corespunzătoare clasei	Peste vârsta corespunzătoare clasei	Muncitori	Ţărani	Intelectuali	Funcţionari	Alte ocupaţii

2.      Mediul de provenienţă

   a)  tipul familiei

	Nr. elevi
normală
tatăl/mama decedat
părinţi despărţiţi
părinţi vitregi
alte situaţii

b) atmosfera şi climatul educativ

	Nr. elevi
-raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
-raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
-dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
-familie destrămată sau pe cale de destrămare.

c)      condiţii de viaţă şi de lucru ale elevului

	Nr. elevi
-foarte precare
-la limită
-acceptabile
-bune
-foarte bune

d)      influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)

	Nr. elevi
reduse
ample
frecvente
întâmplătoare

3.      Caracteristici ale dezvoltării fizice

		Nr. elevi
Înălţime	Valori normale
	Sub valorile normale
	Peste valorile normale
Greutate	Valori normale
	Sub valorile normale
	Peste valorile normale
Analizatori	Deficienţe de auz
	Deficienţe de vedere
Predispoziții/tulburări/ handicapuri

      4.  Nivelul de pregătire generală a clasei, exprimat prin rezultate şcolare generale:

Medii generale anuale între	Procentual / an şcolar
9-10 / FB
7-8 / B
5-6 / S
Corigenti/repetenţi

        5. Elevi cu aptitudini deosebite:

	Nr. elevi
Aptitudini logico-matematice
Aptitudini literar-creative
Aptitudini tehnico-stiinţifice
Aptitudini artistico-plastice
Aptitudini muzicale
Aptitudini sportive
Altele

6.      Elevi care ridică  probleme:

	Nr. cazuri
Probleme sociale
Probleme la învăţătură
Probleme comportamentale

7.      Starea generală de disciplină a colectivului:

foarte bună

bună

satisfăcătoare

nesatisfăcătoare

II. DINAMICA GRUPULUI

1.    Gradul de coeziune colectivului:

a)    Situaţia în care colectivul clasei este în formare

• Există un subgrup dominant format din foşti colegi de clasă (nr. elevi…..);
• Există un subgrup secundar cu tendinţa de a se opune grupului majoritar, dominant (nr. elevi…….);

o   Există mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi….../…..)

b)  Situaţia în care colectivul clasei este format

o  Alegerea modului de acţiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al membrilor? ………………………………………………

o    Ajungerea la acord presupune discuţii, confruntare de puncte de vedere?……………………………………………………

o    Se constată o transformare a structurii interne a grupului atunci când se trece de la o sarcină la alta?………………………………………...      

2. Scopul dominant imediat al colectivului:

……………………………………………

3. Scopul de perspectivă colectivului:

…………………………………………

III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP

Profilul psihosocial al clasei  (se aplică acolo unde colectivul clasei este format)      

Proprietăţile grupului	În foarte mică măsură	În mică măsură	Într-o oarecare măsură	În mare măsură	În foarte mare măsură
1. consens
2. conformism
3.autoorganizare
4. coeziune
5. eficienţă
6.autonomie
7. control
8. stratificare
9. permeabilitate
10. flexibilitate
11. omogenitate
12. ton hedonic
13. intimitate
14. forţă
15. participare
16. stabilitate

          Profilul psihosocial al grupului

          Profilul psihosocial al grupului este o metodă și, totodată, o modalitate de reprezentare grafică a gradului în care grupul posedă anumite proprietăţi definitorii pentru un grup mic, cum este și grupul/ clasa de elevi. Informaţiile privind proprietăţile grupului respectiv sunt obţinute în urma aplicării şi prelucrării unui chestionar de evaluare. Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea mai multor etape (Zlate, M. și Zlate, C., pp. 75-77):

          A. Pregătirea grupului în vederea aplicării chestionarului constă în organizarea unei discuţii preliminare cu întreaga clasă, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi întâlniţi în chestionar (de exemplu, „consens”, „statute”, „constanţă” ş.a.). În plus, grupul va fi instruit în legătură cu completarea foilor de răspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 întrebări, iar în dreptul fiecăreia vor trebui să scrie o notă de la 1 la 5, după cum apreciază că particularitatea vizată de întrebare este prezentă în clasa lor „într-o foarte mică măsură” (1 punct); „într-o mică măsură” (2 puncte); „într-o oarecare măsură” (3 puncte); „într-o mare măsură” (4 puncte); „într-o foarte mare măsură” (5 puncte).

          B. Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu întrebări sau dictarea lor şi notarea răspunsului de către elevi.

          Chestionarul de evaluare în vederea stabilirii profilului grupului (Zlate, M. și Zlate, C., pp. 75-77, pp. 74-75):

1.     În ce măsură există atitudini şi comportamente asemănătoare la membrii grupului dv.?

2.     În ce măsură membrii grupului dv. manifestă conduite de supunere, acceptare, aderenţă şi traducere în fapt a prescripţiilor normelor de grup?

3.     În ce măsură grupul dv. poate să se autoregleze, să se organizeze şi să se conducă prin sine însuşi, fără intervenţii din afară?

4.     În ce măsură membrii grupului dv. sunt uniţi, acţionează unitar?

5.     În ce măsură grupul dv. îşi realizează scopurile şi sarcinile propuse?

6.     În ce măsură grupul dv. funcţionează independent de un alt grup?

7.     În ce măsură grupul dv. controlează conduita şi acţiunile membrilor săi?

8.     În ce măsură în grupul dv. statutele şi rolurile membrilor sunt strict delimitate şi ierarhizate?

9.     În ce măsură admite grupul dv. cooptarea sau pătrunderea în grup a unor noi membri?

10. În ce măsură permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate?

11. În ce măsură se caracterizează grupul dv. prin asemănarea caracteristicilor sociale şi psihologice ale membrilor săi?

12. În ce măsură membrii grupului dv. se simt bine, satisfăcuţi, fericiţi în cadrul grupului, simt plăcerea de a fi în grup?

13. În ce măsură membrii grupului dv. sunt apropiaţi între ei?

14. În ce măsură grupul este considerat ca având un sens pentru membrii săi?

15. În ce măsură membrii grupului acţionează, muncesc pentru grup?

16.În ce măsură grupul dv. se caracterizează prin constanţă, stabilitate şi durabilitate în timp?    

          C. Construirea profilului psihosocial al grupului reprezintă cea de a treia etapă în care, mai întâi, se calculează, pentru fiecare întrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare medie se marchează grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar în final, prin unirea punctelor, se obţine profilul psihosocial al grupului clasei respective.

SURSE BIBLIOGRAFICE:

Cristea S., & Constantinescu C. (1998). Sociologia educației. Pitești: Hardiscom.

Muster, D., & Văideanu, G. (1971). Fișe pedagogice. București: Didactică și Pedagogică.

Radu, N., Martin, V, Ioniță, M, & Predescu, A. (1974). Teoria grupurilor și cercetarea grupurilor școlare. București: Pedagogică.

Zlate, M., & Zlate, C. (1982). Cunoașterea și activarea grupurolor sociale. București: Politică.

Zlate, M. (1972). Psihologia socială a grupurilor școlare. București: Politică.