Educația și formarea sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele au un rol extrem de important în stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Sistemele europene de educație și formare trebuie să le ofere cetățenilor cunoștințele, aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în viitor ca să poată inova și prospera. Ele au deopotrivă un rol important în crearea unei identități europene, pornind de la culturile și valorile comune. Educația ar trebui să îi ajute pe tineri să dobândească puterea de a se exprima și de a interacționa, de a participa și de a modela viitorul unei Europe caracterizate de democrație, solidaritate și incluziune. Tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare care trebuie să fie accesibile tuturor. Ele deschid accesul la o multitudine de informații și resurse.

 

În Declarația de la Roma din martie 2017, statele membre ale UE și-au subliniat angajamentul de a oferi tinerilor „cea mai bună educație și formare”. Consiliul European din octombrie 2017 s-a declarat în favoarea unor sisteme de educație și formare „adecvate pentru era digitală”[1]. La summitul de la Göteborg din noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat un Pilon european al drepturilor sociale; acesta consacră dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii. Comunicarea intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”[2], contribuția Comisiei la discuția purtată pe marginea Agendei liderilor UE pe tema educației și culturii în cadrul summitului de la Göteborg, a conturat viziunea unui Spațiu european al educației și a anunțat un Plan de acțiune pentru educația digitală.

Acest plan de acțiune stabilește modul în care sistemele de educație și formare pot utiliza mai bine inovarea și tehnologiile digitale și pot sprijini dezvoltarea unor competențe digitale relevante necesare în viață și în profesie într-o eră a schimbărilor digitale rapide. Planul de acțiune se axează pe sistemele inițiale de educație și formare și vizează școlile, educația și formarea profesională (EFP) și învățământul superior.

Digitalizarea cu bani europeni a educației reprezintă o manieră extrem de importantă de a investi fondurile de la Uniunea Europeană exact acolo unde avem mai mare nevoie, respectiv în viitorul copiilor noștri, în educația lor și în tehnologii noi și atractive, care pentru ei înseamnă o școală pe care să o aprecieze, să o înțeleagă și să o iubească mai ușor.

Spre deosebire de România, există state-membre care depun eforturi susținute pentru ca sistemele lor educaționale să fie aliniate la obiectivele Agendei Digitale a Uniunii Europene și din Planul de Acțiune privind Educația Digitală. Aceste state văd mai degrabă oportunități pe care le dezvoltă integrarea tehnologiilor în sistemele lor educaționale, considerând că în felul acesta are loc și un progres economic și social, nu doar unul strict pedagogic. Printre aceste țări găsim Estonia, Polonia și Croația, dar și un stat nemembru, și anume Norvegia.

România nu are o strategie națională privind educația deschisă și digitalizarea sistemului de învățământ. Singurele repere naționale, dar insuficiente, pe acest subiect se regăsesc în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 și în Planul Național de Acțiuni 2016-2018 al Parteneriatului pentru o Guvernarea Deschisă. Ultimul document, exemplu, prevede o singură acțiune specifică domeniului educațional, și anume Acțiunea 16 - „Educație deschisă”, care este despre resurse educaționale deschise și confundă acest subiect cu transparența sistemului public de educație. Planul Național de Acțiuni anterior, adică cel pentru perioada 2014-2016, era mai consecvent în sensul în care cuprindea două acțiuni distincte, și anume Acțiunea 15 - „Date deschise și transparență în educație” - despre creșterea accesului la informații și încurajarea participării publicului la deciziile guvernamentale în zona educației, respectiv Acțiunea 16 - „Biblioteca Școlară Virtuală și Resurse Educaționale Deschise”.

Prezentăm, în continuare, două proiecte care sprijină dezvoltarea digitalizării sistemului de învățământ, proiecte finanțate prin intermediul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

„Sistem informatic de management al școlarității – SIMS”

Proiectul va sprijini creșterea performanțelor învățământului obligatoriu, prin diminuarea absenteismului, violenței și abandonului școlar și le va permite elevilor să aibă acces la un mediu online adecvat.  Astfel, va fi creat, la nivel național, un sistem informatic eficient și transparent, care le va permite tuturor celor care îl folosesc să se consulte și să ia decizii coordonate.

De acest proiect vor beneficia:

- 6.250 instituții de învățământ;

- 180.000 profesori;

- 250.000 elevi;

- vor fi create 2,5 milioane conturi pentru aparținători (accesul părinților în sistem va fi posibil numai după înregistrarea unui cont de informare publica, la secretariatul școlii);

- vor fi create două conturi de tip management/ unitate de învățământ;

- alte 5.000 conturi manageriale la nivelul inspectoratelor și al ministerului.

Sistemul va putea fi folosit pentru a gestiona ciclurile primar, gimnazial și liceal. Acesta va colecta în timp real date din școli și le va raporta Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi instituțiilor centrale. Platforma va cuprinde date de gestiune a activității școlilor precum note, frecvenţă, situaţie şcolară. Astfel, autoritățile le vor putea utiliza pentru a crește calitatea învățământului.

Beneficiar: Ministerul Educației Naționale

Perioada de implementare: 36 luni

Valoare totală: 47,63 mil. euro

„Platforma digitală cu resurse educaţionale deschise – Biblioteca virtuală”:

Acest proiect va sprijini dezvoltarea procesului educațional modern.

Proiectul va finanța dezvoltarea unui sistemului informatic integrat, securizat, inteligent care va gestiona conținuturi educaționale. Acesta va fi o bibliotecă digitală de conținuturi multimedia interactive și un asistent inteligent de învățare care oferă posibilitatea utilizării coerente, în relația directă profesor-elev, folosirea unor instrumente pentru învățare, predare și evaluare, moderne și apropiate culturii digitale actuale.

Beneficiar: Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare

Perioada de implementare: 24 luni

Valoare totală: 49,54 mil. euro

Rezultate posibile:

- Crearea unei platforme digitale cu resurse educaționale deschise;

- Dotarea unui număr de 5.400 școli gimnaziale cu kit-uri multimedia;

- Instruirea a 4.000 profesori.

Așadar, implementarea celor două proiecte va permite (între altele):

- gestionarea în mediul online a notelor și absențelor, cu eliminarea suportului fizic al acestora și posibilitatea de consultare online de către părinți etc. (SIMS)

- integrarea cu sisteme de tip Catalog Electronic (SIMS)

- platformă de comunicare și schimb de documente între utilizatorii sistemului> profesori, elevi, părinți (SIMS)

- sistem de analiză avansată a datelor pentru realizarea de studii avansate pe baza informațiilor colectate din sistemul de învățământ și alte surse externe (SIMS)

- platformă pe care profesorii pot lansa propriile lor lecții personalizate în raport cu elevii din clasele la care predau (PNE)

- platformă de comunicare și schimb de documente între utilizatorii sistemului: profesori, elevi, părinți (PNE)

- platformă cu lecții digitalizate pentru creșterea atractivității predării (PNE)

Derularea acestor proiecte și realizarea obiectivelor propuse fac parte din Strategia Guvernului României de digitalizare a învățământului românesc, fiind în concordanță cu Programul de guvernare 2018-2020, capitolul E - Educație: 2023: „Ne propunem realizarea unor instrumente care deschid noi posibilităţi în sala de clasă și permit adaptarea procesului de învăţământ la nevoile fiecărui elev, oferind astfel competenţele digitale necesare pentru a activa în mod eficient și semnificativ într-o economie bazată pe cunoaştere”.

Pe lângă aceste două proiecte care au fost deja semnate în anul 2019, mai există un proiect PLATFORMĂ NAŢIONALĂ INTEGRATĂ – WIRELESS CAMPUS

Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, cu sediul în Municipiul Bucuresti, Str. Mendeleev nr. 21-25, cod postal 010362, România, în calitate de Beneficiar al Programului Operaţional Competitivitate 2014 – 2020, va derula în perioada 14.11.2018 – 13.11.2021 proiectul „PLATFORMĂ NAŢIONALĂ INTEGRATĂ – WIRELESS CAMPUS”, cod SMIS 123312.

Valoarea totală a Contractului de Finanţare este de 209.920.728,97 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă FEDR 177.049.421,04 lei şi asistenţă financiară nerambursabilă BS 27.765.689,74.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. crearea infrastructurii tehnice necesare utilizării resurselor și serviciilor de tip OER și WEB 2.0 în educație la minimum 2.000 de școli la finalul implementării proiectului;

2. dotarea în cadrul proiectului a unui număr de 4.500 de unități gimnaziale cu echipamente wireless, prin implementarea proiectului;

3. creșterea ponderii profesorilor care utilizează internetul prin wireless campus la 15% la finalul perioadei de sustenabilitate a proiectului.

Proiectul va contribui indirect la atingerea valorilor-țintă ale indicatorilor din Agenda digitală, și anume: procent instituții de învățământ preuniversitar care folosesc OER (Open Educational Resources), Web 2.0 în educație. Țintă: 50% până în 2020.

Beneficiarul principal al investiției, Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare/RoEduNet, va asigura buna funcționare a echipamentelor achiziționate și a platformei create din cadrul proiectului în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin proiect.

Acest proiect este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 2 „Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”. Activități eligibile/Cheltuieli eligibile aferente acestor proiecte sunt:

- Activități aferente achiziționării de hardware TIC şi a altor dispozitive aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcţiune), justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcţionarea produselor/aplicaţiilor informatice implementate prin proiect;

- Activități aferente achiziţionării şi/sau dezvoltării aplicaţiilor software/licenţelor necesare implementării proiectului, configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente, achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică. Dezvoltarea şi implementarea soluţiilor software specifice proiectului şi integrarea aplicaţiilor folosite trebuie să respecte obligatoriu etapele clare de dezvoltare: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare, precum şi pe cele de punere în funcţiune;

- Activități de upgradare a liniilor de comunicații;

- Activități necesare informării şi publicității proiectului - conform prevederilor Manualului de Identitate Vizuală și ghidului solicitantului;

- Activități aferente achiziţionării de servicii de consultanţă pentru:

- elaborarea tuturor documentaţiilor necesare depunerii proiectului (inclusiv scrierea Cererii de finanţare);

- managementul proiectului, inclusiv elaborarea documentaţiilor necesare implementării proiectului şi/sau servicii de asistenţă juridică, servicii pentru realizarea achiziţiilor publice (elaborarea documentaţiei de atribuire şi aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică);

- Activități aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/achiziţionate şi cel care va asigura mentenanţa;

- Activități specifice managementului de proiect, inclusiv activitatea echipei interne de proiect;

- Activități de achiziție a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară (conform reglementărilor naţionale) și tehnică (din perspectiva corespondenţei rezultatului proiectului cu Cererea de finanţare şi obiectivele POC), inclusiv din punct de vedere al securităţii aplicaţiei şi testarea nivelelor de securitate ale sistemului informatic, protecția informației şi asigurarea respectării reglementărilor privitoare la datele cu caracter personal.

Adoptarea şi folosirea noilor tehnologii în procesul educa­ţional reprezintă o completare a acestui proces şi nu o înlocuire a metodelor clasice de predare,

Transformarea digitală a Europei va fi accelerată de progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, robotica, tehnologiile de tip cloud computing și blockchain.

Bibliografie:

Corina-Paula Florea, Importanţa TIC în educaţia românească, EDICT, martie 2018

Planul de acțiune pentru educația digitală (2018-2020)