Jocul ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc, fără ca el să conştientizeze acest efort.

Astfel prin joc se fixează, precizează şi activizează vocabularul copiilor ceea ce contribuie la îmbunătăţirea pronunţiei, la formarea unor noţiuni, la însuşirea unor construcţii gramaticale.

Prin joc, copilul pune în acţiune toate posibilităţile sale, traduce în fapt potenţele sale intelectuale, morale, afective şi emoţionale, le dezvoltă, le îmbină.

Fiecare joc trebuie să îmbine armonios elementele distractive cu cele constructive şi exerciţiul.

 

În condiţiile jocului didactic, copiii sunt puşi în situaţia de a efectua operaţiuni intelectuale complexe. Ei compară şi scot în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre obiecte, analizează, sintetizează şi fac generalizări, clasificări simple ţinând seama de elementele specifice şi constante ale obiectelor, calculează, trasează linii.

În condiţiile jocului didactic copiii învaţă să raţioneze, să judece, îşi perfecţionează şi dezvoltă limbajul, memoria, atenţia şi spiritul de observaţie. Fiecare copil cu CES prezintă particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare personalizată. Lipsa concentrării la copii cu nevoi speciale, nemotivare pentru activitatea de învăţare, memoria de scurtă durată şi alte caracteristici ale deficientului mintal, impun ca pentru obţinerea unor rezultate cât mai bune atât în procesul didactic, cât şi în activităţile de terapie logopedică, folosirea cât mai frecventă a jocului didactic sub toate formele sale.

Învăţarea prin joc este metoda cea mai indicată a fi folosită în educaţia elevilor cu CES. Prin joc, elevul ia cunoştinţă cel mai bine de lumea înconjurătoare, învaţă diferite senzaţii, îşi dezvoltă aptitudinile fizice şi intelectuale, descoperă prietenii şi reguli de adaptare socială.

În joc, fiecare are un rol important, are anumite responsabilităţi, este nevoie de încredere în parteneri, curaj.

Vom da exemple de câteva dintre jocurile folosite la clasă în cadrul activităţilor de logopedie şi matematică.

1. Jocul „Scrie cuvântul cu litera indicată!”

Scopul jocului: este dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect.

Sarcina: Pe tablă sunt scrise diferite litere cu cretă colorată. Copiii, în caietele lor scriu cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă.

Se vor scrie litere mici şi mari, indicându–se copiilor să le folosească corect.

Jocul se poate desfăşura şi sub formă de concurs pe rânduri de bănci.

Exemplu: a – arc; r – rac; r – rama; c – casă; c – cană; u – urs;  t – tata; N – Nina;  s – sanie; V – Viorel;

Variantă: se poate scrie pe tablă o singură literă. Copilul care va scrie corect cele mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător.

2. Jocul „Să compunem cuvinte !”

Scopul jocului: recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate, deprinderea de a forma cuvinte noi.

Sarcina: Se folosesc jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru.

O echipă primeşte jetoanele scrise cu roşu, alta cele scrise cu albastru.

Se spune un cuvânt. Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul, vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe, astfel încât să formeze cu literele de pe jetoane de aceeaşi culoare, cuvântul auzit.

Exemplu: profesorul spune cuvântul “sat”. Vor ieşi copiii cu jetoanele: S,  A,  T. Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct. Jocul se reia cu formarea altor cuvinte. Căştigă echipa cu cele mai multe puncte.

3. Jocul ,,Continuă propoziţia”

Scopul jocului: consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii simple şi dezvoltate, realizând acordul între părţile de propoziţie.

Sarcina: Primul elev din rând spune un cuvânt cu care începe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvânt nou pentru construirea propoziţiei. Al doilea elev după ce a spus cuvântul, stabileşte cine continuă.

Câştigă rândul care a construit corect propoziţia şi a dezvoltat-o mai mult. Cuvintele pot fi scrise pe tablă pentru a fi  mai uşor de urmărit.

4. Jocul  „Găseşte mai multe înţelesuri”

Scopul jocului: precizarea înţelesului cuvintelor cu aceeaşi formă, dar înţeles diferit.

Am folosit ca material didactic cuvinte ca: toc, cot, pui, pod, cap.

Sarcina didactică: rostirea cuvântului după anumite înţelesuri sugerate.

Desfăşurarea jocului: se scoate un elev din clasă. Cadrul didactic împreună cu elevii aleg un cuvânt, de exemplu cuvântul toc. După alegerea cuvântului, copilul de afară este adus în clasă şi în mod organizat i se spun două sau mai multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Elevul trebuie să ghicească despre ce cuvânt este vorba.

De exemplu: cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc., până când elevul ghiceşte cuvântul.

Dacă nu ghiceşte, i se dau lămuriri suplimentare.

Copiii sunt conduşi să înţeleagă şi să observe că unele cuvinte pot fi înlocuite în vorbire cu altele, cu acelaşi înţeles.

De exempu: copilaş – bebeluş – prunc – pui de om sau bătălie – luptă – război.

5. Jocul „Cei mai isteţi”

Scopul: consolidarea cunoştinţelor despre genul şi numărul substantivelor, utilizând corect formele substantivelor în comunicare.

Sarcina didactică: găsirea unor substantive de un anumit gen sau număr, indicat de către conducătorul jocului.

Jocul se desfăşoară pe grupe de elevi. Elevul care prinde mingea dă un exemplu de substantiv comun al cărui gen sau număr i se cere. Se începe cu substantive de gen feminin. Dacă răspunsul respectă regulile stabilite, copilul rămâne în joc, în caz contrar trece în bancă şi jocul continuă până rămân 2-3 elevi. Se procedează identic şi cu celelalte grupe, iar în final se va forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi. După primul joc se schimbă genul substantivelor spuse de copii. (Se poate cere şi substantive de un anumit număr).

6. Jocul ,,Calcule în pătrat”

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a deprinderilor de calcul mintal, a gândirii logice.

Mod de lucru: individual, în echipă

Sarcina varianta 1: Priviţi cu atenţie şi observaţi legătura dintre numerele din căsuţele alăturate prin colţuri. Stabiliţi ce numere lipsesc.

Sarcina varianta 2. Reconstituiţi cele trei operaţii, dând o valoare fiecărei litere A, B şi C.

 

7. Jocul ,,Calculăm şi desenăm”

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, consolidarea terminologiei matematice în cazul operaţiilor de adunare şi scădere, dezvoltarea deprinderilor de calcul mintal sau în scris, a orientării spaţiale.

Sarcina: elevii au sarcina de a efectua calculele conform cerinţelor specificate sub grila punctată. Rezultatul, concretizat sub forma unui număr se localizează pe grila punctată. Punctele localizate pe grilă se unesc în ordinea obţinerii rezultatului. Rezultatul correct evidenţiază un desen, în cazul de faţa, un avion.

 

 

8. Jocul ,,Calcule întortocheate”

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a deprinderilor de calcul mintal sau în scris, a orientării spaţiale.

Sarcina: elevii, grupaţi în echipe sau individual privesc cu atenţie desenele formate din cifre orientate în diferite poziţii. Au sarcina de a aduna toate cifrele descoperite şi de a calcula ,,vârsta moşului”, ,,câţi boboci are raţa”, sau ,,câţi şoareci a prins pisica”.

 

 

9. Rebusuri matematice

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a gândirii logice, a deprinderilor de calcul mintal, a orientării spaţiale.

Sarcina: elevii organizaţi individual sau în grupe primesc diferite rebusuri avâd sarcina de a găsi, prin calcule matematice, numerele sau semnele care lipsesc în unele căsuţe.

 

 

10. Geometrie în culori

Scopul jocului: dezvoltarea atenţiei, a creativităţii, a imaginaţiei, consolidarea cunoştinţelor despre figurile geometrice, dezvoltarea orientării spaţiale.

Sarcina: elevii primesc un un şablon împărţit în diferite spaţii asemănătoare cu formele geometrice simple (triunghi, pătrat).

Sarcina poate fi diferită, în funcţie de obiectivele activităţii:

- de a găsi numărul pătratelor sau triunghiurilor din şablonul dat;

- de a colora după un model dat;

- de a colora în funcţie de anumite indicaţii (de exemplu: 3 triunghiuri din stânga,

rândul al doilea);

- de a colora după imaginaţia fiecăruia;

 

 

Bibliografie:

Programe şi servicii de intervenţie psihopedagogică pentru elevii cu CES- revistă anuală, nr. 1/2018 ediţie online, profesor psihopedagog Nechita Monica, profesor  Ştefan Ionela, Şcoala Gimnazială Specială – CRDEII, Cluj-Napoca

Catalano H., Alburescu I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, EDP, 2018

Nechita M., Pal D., Bogdănescu I., Moşuţiu I. Stanciu C., Caiet de sugestii pentru

activităţile corectiv/ compensatorii, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2003