Măsurile de reducere a stresului la nivel organizaţional constau în măsuri cu caracter general şi consultanţă profesională pentru angajaţi.
Măsurile cu caracter general de reducere a stresului profesional se referă la activităţi precum:
§ reducerea activităţilor de muncă a angajatului până la implementarea unui program de schimbare;
§ simplificarea procedurilor şi a sarcinilor secundare ale activităţilor;
§ oferirea posibilităţii exprimării sentimentelor faţă de starea neplăcută în care angajatul se află.
Consultanţa profesională pusă la dispoziţia angajaţilor, inclusiv a membrilor echipei manageriale, are un efect deosebit în reducerea efectelor stresului organizaţional.
În cadrul organizațiilor s-a constatat utilitatea programelor antistres în reducerea cheltuielilor medicale pentru angajaţi. Cele mai recente programe de acest fel sunt aşa numitele „wellnes programs” - care vizează atât aspectul fizic, cât şi cel psihic al persoanei. Ele pot conţine seminarii destinate renunţării la fumat şi alcool, slăbirii şi dietei sănătoase, programe de exerciţii fizice.
Unul din programele de acest gen este cel elaborat de Institutul de sănătate Weimar din California şi intitulat NEW START (iniţialele desemnează factorii antistres prin care individul își poat controla modul de viaţă într-o direcţie de pregătire a organismului capabil să permită o diminuare a stresurilor multiple zilnice). Aceste iniţiale înseamnă:
N - nutrition (alimentaţie);
E - exercise (efortul fizic pentru „limpezirea minţii”);
W - water (consumul zilnic de apă mai mult de 2 litri);
S - sun (soare, expunere judicioasă la lumina solară);
T - temperance (cumpătarea, inclusiv reglarea perioadelor de muncă/relaxare);
A - air (aer curat);
R - rest (odihna, repausul, inclusiv somnul şi relaxarea la sfârşit de săptămână)
T - trust (suportul social, încredere în cineva).
Pornind de la ideea susţinută că exerciţiile fizice, mişcarea pot reduce stresul şi pot contracara câteva din efectele fiziologice adverse, multe organizați introduc pentru angajaţi programe de fitness. Studiile au arătat că antrenamentele de fitness se asociază cu o dispoziţie mai bună, o părere mai bună despre sine, absenteism redus şi raportarea unor performanţe profesionale mai bune.
Măsuri de management al stresului profesional la nivel individual
Rolul organizaţiei în eliminarea stresului este foarte important, dar insuficient/ limiat dacă angajații nu se mobilizează în această direcţie, luând personal o serie de măsuri, precum:
înţelegerea politicilor organizaționale
organizarea spaţiului personal de lucru
relaţii colegiale optime
comunicare corespunzătoare
echilibru interior
perioade de relaxare fizică şi mentală
activităţi antistres în timpul liber
observarea stresului la colegi sau subordonaţi şi implicarea în rezolvarea acestuia.
Înţelegerea politicilor organizaţionale determină detensionarea angajaţilor, relaxarea acestora, deci reducerea stresului profesional.
Schimbările radicale fără o informare prealabilă a angajaţilor pot duce la situaţii extrem de stresante. De aceea, ele trebuie precedate de o matură gândire prealabilă şi, în primul rând, de înţelegerea motivelor care au stat la baza deciziilor organizaţiei.
Organizarea spaţiului personal de lucru este o altă activitate importantă în lupta cu stresul profesional. Spaţiul de lucru este astfel organizat încât să fie plăcut şi să permită utilizarea eficientă a timpului. Stimuli vizuali numeroşi pot determina stres, de aceea toate lucrurile şi hârtiile inutile trebuie aruncate şi locul de muncă trebuie înfrumuseţat cu plante, fotografii personale, tablouri. Un climat relaxat şi prietenos este benefic pentru prevenirea stresului.
Discuţiile şi schimbul de opinii între colegi poate reduce stresul, orice ajutor, sfat sau încurajare fiind utile.
Comunicarea corespunzătoare este absolut necesară pentru evitarea, pe cât posibil, a stresului profesional. Modul de transmitere a mesajelor trebuie adaptat situaţiei şi celui care le recepţionează. Unii preferă mesajele scrise, alţii răspund mai bine la ceea ce li se trasmite personal. Întâlnirile cu colegii sau subalternii sunt foarte importante pentru stabilirea unor relaţii corespunzătoare de lucru şi pentru obţinerea unor informaţii şi sfaturi utile de la subordonaţi, care trebuie ascultate cu atenţie. Criticile trebuie și ele făcute în mod constructiv şi confidenţial, pentru a nu bloca comunicarea în grup şi pentru a fi primite cu receptivitate şi obiectivism.
Echilibrul interior sau controlul reacţiilor la evenimente neconvenabile, ce nu pot fi evitate reprezintă un avantaj în lupta cu stresul.
problemele şi frustrările nu trebuie ignorate, dimpotrivă trebuie conştientizate, pe măsură ce apar, şi acţionat pentru a înlătura situaţiile neconvenabile, cu obiectivitate, fără a lăsa loc furiei şi mâniei, fără a deveni intoleranţi cu cei din jur.
gândirea pozitivă şi calmul ajută foarte mult în situaţii dificile, stresante şi au o influenţă favorabilă asupra colegilor/subordonaţilor şi a climatului de lucru. astfel, starea fizică şi psihică nu va avea de suferit.
Observarea stresului la colegi şi subordonaţi şi implicarea în rezolvarea lui sunt aspecte esenţiale în combaterea stresului profesional. Este bine să fie cunoscute semnele de stres imediat ce apar (exemplu: apatia în relaţiile cu ceilalţi, irascibilitatea, maniera dezorganizată de lucru, amânarea rezolvării sarcinilor, întârzieri repetate la întâlnirile stabilite, indiferenţa pentru propriul aspect). Conştientizarea stresului este prima condiţie a eliminării lui. O dată înţelese semnele stresului începe partea grea, aceea de a-i convinge pe cei cu probleme că trebuie luate măsuri. Acest lucru trebuie făcut cu tact, prin discuţii individuale, într-o atmosferă destinsă, plăcută cu colegii ce se află în relaţii apropiate. Persoanele aflate în stres trebuie tratate cu răbdare, pentru a li se da şansa să se redreseze.
Sprijinul acordat trebuie să urmeze anumiţi paşi:
discutarea problemei cu care se confruntă şi a cauzei acesteia
identificarea tipului de suport pe care-l doresc - discuţii, traning, asistenţă medicală
urmărirea eficacităţii programului ales
Degrevarea temporară de sarcini, consilierea psihologică, consilierea pentru un mai bun management al timpului, antrenarea într-un program de exerciţii fizice îi vor ajuta pe angajați să se recupereze cu efecte benefice asupra lor, dar şi asupra organizaţiei (Deaconu, Podgoreanu şi Raşcă, 2004, apud Stoica și Buicu, 2010).
Activităţile antistres în timpul liber sunt absolut obligatorii. Conflictul muncă/familie este sursă importantă de stres, de aceea alocarea unui timp suficient familiei (seara, în week-end, vacanţe) este o sarcină importantă în prevenirea stresului. Relaxarea prin activităţi plăcute, în aer liber nu trebuie, de asemenea, neglijată. Somnul şi mesele sănătoase, exerciţiile fizice şi hobby-urile sunt esenţiale. O tehnică frecvent amintită ca metodă eficientă de reducere a stresului este tehnica de a spune „Nu”. De foarte multe ori persoanele ajung să devină stresate ca urmare a incapacităţii lor de a refuza, ca urmare a ruşinii de a spune celuilalt că nu poate face în locul lui sarcina respectivă, astfel ajungându-se la supraîncărcare, la stres cu toate efectele sale negative.
Suprasolicitarea organismului apare ca urmare a conştiinciozităţii excesive, a grijii faţă de alţii sau din mândrie şi contribuie la consumarea prematură şi ineficientă a energiei de adaptare. Acest lucru este dăunător pentru persoana respectivă, dar şi pentru cei din jur, creând situaţii neplăcute şi un climat de lucru nefavorabil.
Băban (2001, apud Stoica și Buicu, 2010) menționează și alte activităţi importante privind strategiile de management al stresului profesional la nivel individual, și anume:
§ dezvoltarea unor abilităţi şi comportamente de management al stresului (dezvoltarea asertivităţii, dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi, învăţarea tehnicii de a spune NU, identificarea şi rezolvarea conflictelor atunci când apar, învăţarea metodelor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor şi învăţarea unor metode de relaxare - metoda de relaxare progresivă a lui Jacobson, antrenamentul autogen Schultz),
§ dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos (menţinerea unei greutăţi normale, practicarea unor comportamente alimentare sănătoase, practicarea regulată a exerciţiilor fizice şi de relaxare, renunţarea la fumat şi la consumul de alcool), stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat (solicitarea ajutorului direct şi receptivitate faţă de acesta şi dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor de prietenie), dezvoltarea încrederii în forţele proprii (stabilirea priorităţilor şi limitelor personale, participarea la activităţi care dezvoltă această calitate, stabilirea unor scopuri realiste)
§ managementul timpului (revizuirea scopurilor, stabilirea lucrurilor pe care trebuie să le faci şi pe cele care ai dorit să le faci şi timpul alocat lor, stabilirea priorităţilor, realizarea de pauze între activităţi, revizuirea priorităţilor şi a progresului realizat, analizarea standardelor şi, în final, reamintirea că după fiecare activitate realizată, oferiţi-vă o recompensă).
Tehnicile folosite în cadrul acestor programe sunt:
tehnici de relaxare
controlul reacţiilor prin bio-feedback
instruire în managementul timpului
formarea gândirii pozitive şi realiste în legătură cu sursele de stres
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Stoica, M., & Buicu, F. (2010). Managementul stresului ocupaţional. În: Management în sănătate. 14 (2), 8-10. București: SNSPMS.
http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/104/241
Băban, A. (coord.) (2010). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de diriginţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Aredealul.
Deaconu, A., Podgoreanu, S., & Raşcă, L. (2004). Factorul uman şi performanţele organizaţiei, Bucureşti: ASE.