Abandonul şcolar reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea.

Conform datelor ofociale, doi din zece elevi renunţă la şcoală până la vârsta de 18 ani, suficient cât să pună România în fruntea clasamentului UE în ceea ce priveşte abandonul şcolar. După cum se cunoaşte, cei mai mulţi elevi provin din familiile sărace din mediul rural, unde rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6%.

Cu toate că în oraşele mari şi municipii, rata de abandon şcolar este 6,2%, în oraşele mai mici şi suburbii aceasta ajunge chiar şi până la 17,4%. Din pacate, ideea de a părăsi şcoala a intrat în obişnuinţa acestor comunităţi cu acest fenomen.

Motivele pentru care acesta a luat o asemenea amploare sunt numeroase şi includ, printre altele, o percepţie eronată asupra educaţiei care şi-a pierdut treptat din autoritate şi, poate, din valorile fundamentale.

 

Elevii nu mai considera ca scoala ii ajuta sa se angajeze sau ca este importanta in ierarhii ci speră la diverse oportunităţi de moment.

Cei mai mulţi elevi care abandonează şcoala sunt cei care s-au făcut deja remarcaţi prin dificultăţi de comportament, absenteism sau prin sancţionări în rânduri repetate în şcoală. Aceştia provin majoritar din familiile defavorizate, acolo unde nevoia de hrana este mai importantă decât nevoia de educaţie şi ştiinţă, şi unde nu sunt bani suficienţi pentru manuale şcolare sau rechizite, mai ales dacă în familie sunt mai mulţi copii.

Pe de altă parte, nici cei care rămân în sistemul de învăţământ nu au performanţe notorii dacă este să luăm în considerare rata de promovabilitate la Bacalaureat, cea mai recentă fiind 67,7% promovabilitate.

Pentru a îmbunătăţii acest procent, Ministerul Educaţiei a propus ca Examenul de Bacalaureat şi Evaluarea Naţională să conţină şi întrebări grilă, întrebari de tipul celor “adevarat” sau “fals” sau întrebari cu alegere duală, evaluări care ar simplifica corectarea şi ar creste rata de promovabilitate din prezent.

Totuşi, se pune problema: “cât de oportună este, de fapt, examinarea tip grilă” având în vedere rezultatele măsurătorilor în cadrul Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor / Programme for International Student Assessment – PISA, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) la nivelul anului 2018 care arată faptul că 42% dintre elevi, deşi ştiu să citească, nu înţeleg ceea ce citesc. Se poate vorbi despre o formă de analfabetism funcţional în România. Acest aspect ar putea induce ideea că viitori adulţi care nu vor pricepe noţiunile de bază sau nu vor înţelege conţinutul actelor pe care le semnează?

1. Pentru a remedia situţtia, începând cu anul 2015, România a început finanţarea celui mai amplu și mai scump proiect din Educaţie - Proiectul ROSE (Romanian Secondary Education Project) în valoare de 200 de milioane de euro.

Proiectul ROSE contribuie direct la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar, şi va ajuta la creşterea ratei de promovare a Examenului de Bacalaureat. Rezultatele proiectului ar trebui să vizeze un număr care poate depăşi un milion şi jumatate de elevi.

            Una din principalele componente ale proiectului constituie acordarea unor granturi pentru licee, în valoare totală de 127,3 milioane euro, pe o perioada de 4 ani. Banii pe proiecte sunt alocaţi în etape, fiecare liceu împărţindu-si cheltuielile diferenţiat. Astfel, se pot face achizţtii de manuale şcolare de la raft, caz în care este nevoie de mai puţină documentaţie - aici sunt implicate liceele cu sume alocate mai mici.

De asemenea, achiziţiile se pot face sub forma de ofertare/licitaţie. In acest caz, liceele trebuie să trimita o listă cu ce doresc să achiziţioneze prin Magazine on-line[1] şi criteriile pentru produsele solicitate. Fiecare liceu trebuie să aibă minim 3 ofertări de la 3 firme diferite.

O mare parte din instituţiile de învăţământ implicate în Proiectul ROSE colaborează în mod direct cu această librărie online pentru că oferă o gamă variată de manuale şcolare şi auxiliare didactice de la toate editurile, carti beletristica, table scolare, rechizite, birotica, papetarie, mobilier scolar etc.

           

2. Un alt proiect menit să combată fenomenul abandonului şcolar la nivel national este proiectul RESCUE. 

            Proiectul RESCUE reprezintă inițiativă transnațională de combatere a abandonului școlar din România și alte state europene, publică primele rezultate concrete: un instrument prin care profesorii de școală pot identifica din vreme semnalele ce indică riscul ca elevii să părăsească școala.

            RESCUE este un proiect internațional inițiat de Fundația World Vision România, organizație nonguvernamentală activă în România și dezvoltat în comun de un parteneriat din care fac parte alte organizații nonguvernamentale, instituții de învățământ și o companie privată, provenite din patru țări din Uniunea Europeană.

            Aceste organizații partenere în cadrul proiectului sunt:

ü  World Vision România – organizație cu prezență globală care apără drepturile și bunăstarea copiilor, a familiilor acestora și a comunităților în care trăiesc

ü  National Network for Children (Bulgaria), o federație formată din 131 de ONG-uri active în domeniul apărării drepturilor și bunăstării copiilor

ü  WeWorld (Italia), organizație neguvernamentală internațională activă în Europa, Asia, Africa și America Latină ce sprijină copiii, femeile și comunitățile locale în lupta lor împotriva sărăciei și inegalității, promovând de asemenea dezvoltarea sustenabilă

ü  Universitatea din Bergamo (Italia), prin Facultatea de Științe Sociale și Umane, ce realizează cercetări interdisciplinare în domenii precum pedagogie, psihologie și sociologie.

RESCUE vizează oferirea de instrumente profesorilor, pentru a-i ajuta să identifice elevii aflați în situații de risc: de exemplu, această primă evaluare online ce indică riscul de abandon școlar, dar și un „portret-robot” al copilului care renunță la școală[2], precum și acces la resurse de sprijin.

            Principala intervenție în combaterea abandonului școlar se realizează la nivelul școlii și al comunității, în timp ce profesorii beneficiază de training de specialitate, cu o programă specială de cursuri ce vizează problematica abandonului școlar. Proiectul mai cuprinde o serie de șase studii de caz, realizate în țările partenere. În România, abandonul școlar, definit ca părăsire a sistemului școlar în mod voluntar, din motive nonmedicale, înainte de finalizarea ciclului obligatoriu de învățământ, reprezintă o problemă acută. În proiect se prezintă rata abandonului școlar ca fiind de 18,1%, mult peste media UE (10,6%) avand în vedere că, la nivel european, circa șase milioane de persoane părăsesc școala în fiecare an.

            Impactul acestui fenomen se traduce în primul rând în perpetuarea ciclului vicios al sărăciei: fără educație, o familie nu poate spera la bunăstare materială, ceea ce se reflectă direct asupra șanselor copiilor de a reuși în viață.

            Proiectul RESCUE lansează, astfel, un prim instrument de luptă împotriva abandonului școlar, respective, un Chestionar on-line pentru uzul profesorilor sau al directorilor de școli, care evaluează riscul ca un anumit elev să părăsească școala.

            Acest instrument a fost dezvoltat în urma cercetărilor derulate în cadrul proiectului, la care au participat cadre universitare de la Universitatea din Bergamo (Italia), organizații nonguvernamentale din Bulgaria și Italia, precum și o companie privată din sectorul tehnologiei din Malta. Chestionarul poate fi accesat la adresa http://projectrescue.eu/ro/questionnaire/.

            Acest chestionar face parte dintr-o serie mai amplă de instrumente de lucru destinate persoanelor și instituțiilor interesate în combaterea abandonului școlar, proiectul urmând să furnizeze și proceduri și metodologii de lucru pentru profesorii de școală, dar și pentru instituții – școli, administrații publice locale și alte structuri comunitare.

Ideea centrală a proiectului este ca acest mecanism de prevenție să nu fie doar o altă povară în sarcina școlii, ci să fie o resursă de lucru deținută și utilizată în comun de școală și de comunitatea locală, ușor accesibilă și transferabilă altor școli și comunități.

Motivele pentru care proiectul se adresează în egală măsură profesorilor, școlilor, dar și altor structuri de la nivel local, țin de complexitatea fenomenului.

Cauzele abandonului școlar sunt multiple și adesea strâns corelate, printre care se menţionează:

ü  Sărăcia

ü  destrămarea familiei (inclusiv prin emigrația adulților din familie în căutarea unui loc de muncă)

ü  lipsa posibilităților de transport către școală și înapoi

ü  rezultatele școlare slabe, determinate la rândul lor de cauze precum lipsa posibilităților materiale, uneori inclusiv a hranei

ü  lipsa unui mediu adecvat învățării acasă

ü  discriminarea (mai ales pe criterii etnice)

ü  factori culturali, precum căsătoria la vârste fragede în cazul fetelor de etnie romă sau pur și simplu dezinteresul familiei față de școală

            Proiectul RESCUE are două direcții principale de acțiune în combaterea abandonului școlar: identificarea semnelor timpurii ce indică riscul de abandon școlar (absențele repetate, dezinteresul față de rezultatele școlare etc.), și implicarea părților interesate de la nivel local – respectiv profesorii, școlile și comunitățile locale – în mecanismul de intervenție propus.

            Mecanismul de intervenție propus de proiectul RESCUE este construit pe baza premisei că soluția cea mai bună, conform cercetărilor, este prevenția.

            În prima linie a luptei împotriva abandonului școlar se află profesorii, care până în prezent nu au fost însă considerați drept un public țintă pentru proiectele de combatere a abandonului școlar.

            De asemenea, aceștia nu sunt pregătiți pentru a aborda această problemă și nu sunt sprijiniți pentru a se implica.

            Din studiile proiectului se arată că: !”indiferent de cât de pasionați ar fi, profesorii nu pot rezolva singuri această problemă, implicarea instituțiilor locale – de la școală la administrația publică – fiind esențială” [3].

3. ALTE PROGRAME ŞI PROIECTE

Programe şi proiecte implementate de unităţile de învăţământ în vederea prevenirii şi reducerii riscului de abandon şcolar

• Proiectul Erasmus+ KA1 ”Consorțiu regional pentru educație de calitate în medii defavorizate” (CREDEM) vizează accentuarea dimensiunii europene, redimensionarea și regândirea școlară privind incluziunea socială, reducerea și prevenirea abandonului școlar prin adoptarea în cadrul I.S.J. și a celor 10 școli partenere din jud. Iași a unui set de strategii și instrumente moderne în activitatea didactică și managerială dobândite în cadrul celor 5 cursuri de formare în spațiul european;
• Proiecte Şcoli/I.S.J./M.E.N. (POCU):
• “Școli prietenoase în comunități implicate”
• „Comunități implicate, educație de calitate” – parteneriat cu Fundația World Vision
• ”Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”
• Proiecte POCU implementate de unitățile de învățământ: (aplicanţii şi/partenerii principali ai şcolilor în proiectele propuse sunt: U.N.I.C.E.F., Patriarhia română, Asociaţia World Vision, Asociaţia Salvați Copiii, Fundaţia Holt România, Fundația Bethany, Asociația Alternative Sociale, Agenția Națională împotriva Traficului de Ființe Umane,  Fundaţia Amare Rromantza,
• Primării şi consiliile locale
• Programul educațional Să fim împreună la școală!
• Programul Prevenirea violenței și a delicvenței juvenile în școli
• Proiectul educațional Elevi mai buni într-o școală mai bună
• Proiecte locale care încurajează participarea școlară și recompensează performanța elevilor: Steaua săptămânii și Premiul Ioanid
• Proiectul educațional Adolescenți fără vicii
• Proiectul educațional Spune NU violenței, în parteneriat cu Agenția Națională împotriva Traficului de Ființe Umane
• Program de prevenire și reducere a absenteismului școlar Cu drag la școală…
• Programul educațional Formarea generației de mâine pentru combaterea absenteismului și violenței în școală
• Programul IMPACT
• Programul Voluntar SNAC
• Programe şi proiecte educative înscrise în C.A.E.J.
• Curriculum opțional Educație interculturală

CONCLUZII

            În vederea monitorizării riscului de abandon și a reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii, Şcolile dar, în special, Inspectoratele Școlare Județeane, prin Strategia privind prevenirea și diminuarea abandonului școlar la nivelul judeţului Iaşi, 2015- 2020, efectuează o serie de demersuri manageriale, pedagogice și de consiliere printr-o seiei de activități cum ar fi:

ü  Monitorizarea continuă a frecvenţei şcolare

ü  Monitorizarea elevilor identificaţi în risc de abandon şcolar prin consigliere psihopedagogică, programe de remediere, implicare în activităţi extraşcolare, colaborare cu familia

ü  Monitorizarea prin tematici de control în unitățile de învățământ având ca bază harta riscului de abandon realizată pe baza datelor centralizate în lunar

ü  Promovarea harții serviciilor educaționale și de intervenție specializată

ü  Colaborarea cu autoritățile locale, C.J., C.L. și D.G.A.S.P.C. în vederea identificării situațiilor de risc și de prevenire a abandonului la nivel județean

ü  Implementarea de proiecte cu finanţare externă în vederea prevenirii abandonului şcolar prin POCU 2014-2020

ü  Programe de sprijin financiar prin burse oferite de persoane fizice sau juridice

ü  Utilizarea resurselor informaţionale elaborate în cadrul proiectelor europene (Broşura „Prevenirea abandonului şcolar în rândul elevilor”, emis de C.J.R.A.E. Iaşi)

ü  Diseminarea exemplelor de bune practici în prevenirea şi diminuarea abandonului şcolar ale unităţilor de învăţământ la nivelul judeţului prin intermediul activităţilor metodice, a ghidurilor metodologice şi a altor materiale de prezentare, promovare sau diseminare.

ü  Utilizarea de către unităţile de învăţământ a platformei naţionale pentru educaţie - Harta serviciilor de prevenire a abandonului şcolar cuprinzând instituţiile furnizoare de servicii educaţionale, sociale de la nivelul comunităţilor.

ü  Acţiuni specifice de consiliere şi orientare a elevilor şi părinţilor realizate de profesorii consilieri şcolari în mediul urban şi rural: grupuri de consiliere a elevilor aflaţi în situaţii de risc, campanii de conştientizare asupra rolului educaţiei, activităţi de tip Şcoala părinţilor.

Bibliografie:

Ø  Strategia U.E. Europa 2020 din 3.03.2010/Bruxelles privind creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii

Ø  Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011

Ø  Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor

Ø  Ordinul M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a unităților de învățământ preuniversitar

Ø  O.M.E.C.T.S. nr. 5555/2011 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Judeţean de Resurse şi Asistentă Educaţională

Ø  Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România, 2015-2010

Ø  Strategia Națională privind Protecția și Promovarea Drepturilor Copiilor,

Ø  2014-2020

Ø  Strategia Națională pentru Protecția, Integrarea și Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități, 2014-2020

Ø  Strategia Națională pentru incluziunea socială a cetățenilor români de etnie

Ø  romă, 2012-2020

            Adresa internet:

            http://www.europacasanoastra.ro/categorii/activitati-clasele-ix-xii