Planul de interventie personalizat (P.I.P.) este un instrument de planificare si coordonare extrem de util, ce vizeaza interventii de natura sa asigure invatarea si dezvoltarea, ca raspuns la cerintele multiple si complexe ale copilului. El reprezinta un document de lucru elaborat pentru a sprijini copilul in invatare, identificand pe de-o parte dificultatile de invatare existente si avansand pe de alta parte modalitatile concrete de interventie in vederea depasirii acestora si atingerii unor scopuri de invatare si dezvoltare.
Elementele planului de interventie personalizat :
- informatiile de baza – precizeaza datele de identificare ale copilului;
- informatii referitoare la starea actuala a copilului – vizeaza precizarea starii de sanatate, o prezentare sintetica a dificultatilor de invatare existente precum si evidentierea mai ales a abilitatilor, deprinderilor si capacitatilor ce pot constitui puncte de plecare in interventie si precizarea eventualelor programe de stimulare, interventii pe care copilul le-a parcurs anterior (consiliere, medicale, logopedice…).
- planificarea interventiei – se refera la : precizarea scopurilor, anticiparea resurselor de timp si constituirea echipei de interventiei.
Scopurile fixate, avand un un grad mediu de generalitate, vizeaza comportamente de dezvoltare, invatare mai complexe ce presupun un timp mai indelungat si care de regula au o determinare multipla.
Ex. - formarea unor deprinderi de autonomie personala sau copilul va deveni mai autonom;
- dezvoltarea vocabularului si a exprimarii cu ajutorul propozitiilor dezvoltate sau copilul va comunica folosind propozitia dezvoltata.
Numarul acestora intr-un PIP trebuie sa fie de 3 maxim 4, selectarea lor vizand intotdeauna nevoile esentiale si stringente ale copilului.
Anticiparea resurselor de timp alocate vizeaza data inceperii administrarii, intervalul de timp in care se deruleaza interventia si data evaluarii si reproiectarii programului.
Echipa de interventie se refera la implicarea tuturor celor care pot veni in sprijinul depasirii dificultatilor copilului, din cadrul acesteia putand face parte dupa caz cadrul didactic de la clasa/grupa, cadrul didactic de sprijin, logopedul, psihologul consilier si nu in ultimul rand parintii ce trebuie cu necesitate cooptati si facuti parteneri in activitatea derulata.
- punerea in practica - vizeaza interventia propriu-zisa si specifica in termeni cat mai concreti, modalitatile de lucru efective derulate in vederea atingerii scopului. Este important ca activitatile propuse sa se adreseze nevoilor copilului si sa fie adaptate capacitatilor lui iar obiectivele formulate sa fie foarte precise, realiste, masurabile precizand clar pragul reusitei pe scara achizitiilor.
Ex. (alocat scopului anterior mentionat) copilul va fi capabil sa denumeasca in imagini folosind propozitia dezvoltata minim 5 din cele 7 actiuni curente reprezentate.
Referindu-ne la strategia derulata, aceasta presupune stabilirea actiunilor si mijloacelor folosite pentru a atinge obiectivele si, de asemenea, cine actioneaza, cand se intervine si cum se deruleaza acestea pentru a fi eficiente.
Rezultatele obtinute, consemnate riguros, dau imaginea completa a achizitiilor facute in raport cu scopurile si obiectivele formulate si constituie in acelasi timp punct de plecare pentru elaborarea viitoarelor interventii.
- analiza rezultatelor partiale – un PIP dureaza de obicei minim 90 de zile cu o etapa de evaluare si analiza a rezultatelor partiale la mijlocul derularii salew deci, la aproximativ 45 de zile, permitand in acest fel aprecierea gradului in care copilul a atins obiectivele invatarii cat si eficienta strategiilor utilizate. Acum este momentul revizuirii acestora si al luarii deciziilor privind continuarea PIP.
Aceasta revizuire, in cazul in care programul intreg este estimat a dura mai mult, nu trebuie sa depaseasca o perioada mai mare de 90 de zile.
La sedintele de revizuire participa de regula toti membrii echipei implicati in derularea PIP.
- rezultatele finale – sunt consemnate la incheierea PIP, sunt discutate in echipa si sunt aduse la cunostinta parintilor. Ele dau imaginea globala a progresului obtinut, a obstacolelor intampinate dar si modalitatilor concrete de depasire a acestora, ilustrand rezultatele interventiei si constituind punct de plecare pentru interventii viitoare acolo unde este cazul.
Cui se adreseaza planul de interventie personalizat ?
Un PIP trebuie conceput pentru orice copil care are nevoi suplimentare fata de cei care participa la lectiile obisnuite. Avem in vedere aici sfera larga a dificultatilor de invatare ce se refera la copii care pot fi incadrati sau nu intr-o categorie de handicap, profesorul trebuind sa-si adapteze metodele cerintelor lor, abordarea unor metode individualizate trebuind sa porneasca de la patru ipoteze de baza :
- toti copiii au puncte tari si puncte slabe;
- combinarea acestora se afla la originea capacitatii de a invata sau nu;
- aceste forte pot fi cunoscute;
- invatarea se poate axa pe deficientele procesului in sine sau pe punctele tari si cele slabe.
Model propus
AN ŞCOLAR: …
Iniţiator de program: …,
Coordonator: …
Informaţii confidenţiale:
Date de identificare:
Nume: A…
Prenume: Dănuța.
Data naşterii: …
Vârsta: …
CNP: …
Domiciliul: …
Date familiale:
- familie: …
- posibilităţi reduse de creştere şi educare;
Diagnostic medical: (ex.): Retard în achiziţia limbajului, -intelect mediu, datorat nestimulării verbale.
CARACTERIZAREA GENERALĂ A SUBIECTULUI:
- are o stabilitate comportamentală ,cu uşoare variaţii
- din punct de vedere relațional.se poate integra uşor într-un colectiv (exercită preferinţe pentru persoanele care îi acordă mai multă atenţie), este supus și nu se manifestă violent față de colegi ;
- înțelege și dă răspunsuri la solicitările educatoarei,
- ştie să numere ;
- îi place sa cânte, distinge culorile;
- cunoaşte animalele;
- îi place să se joace cu jucăriile
STRATEGII DE INTERVENŢIE
I.IDENTIFICAREA SITUAŢIEI
II-DIAGNOZA SI PROGNOZA
Colectarea informaţiilor s-a realizat prin :
- discuţii cu psihopedagogul;
- analiza produselor activităţii (desene, fișe)
- observarea comportamentului - fișe de observaţie.
FIȘA DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂȚLOR LA GRĂDINIȚĂ
|
Nr. crt. |
COMPORTAMENT |
Intensitate minimă |
Intensitate medie |
Intensitate maximă |
|
1. |
- manifestă interes, participă la activităţi, contribuind în mod spontan la realizarea sarcinilor activităţii |
1X |
2 |
3 |
|
2. |
- este receptiv la observaţiile și îndrumarile psihopedagogului |
1 |
2X |
3 |
|
3. |
-se antrenează în activitate aşteptând să fie îndemnat, încurajat |
1X |
2 |
3 |
|
4. |
-se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie |
1X |
2 |
3 |
|
5. |
-are un comportament corect, cuviincios |
1 |
2x |
3 |
|
6. |
- participă la activităţi, mai ales pentru a obţine aprecieri pozitive și pentru a fi lăudat |
1X |
2 |
3x |
|
7. |
- este inventiv,cu manifestări de creativitate |
1X |
2 |
3 |
|
8. |
- este îmbrăcat îngrijit |
1 |
2 |
3x |
|
9. |
- pune frecvent întrebări psihopedagogului |
1 |
2X |
3 |
|
10. |
- dă răspunsuri corecte și complete la întrebări |
1X |
2 |
3 |
Diagnostic psihologic:
- capacitate slabǎ de efort, concentrare redusă
- atenţie destul de greu de captat,
- stare de agitaţie psihomotorie,
- negativist, capricios
- labilitate emoţională
Evaluare pedagogică:
- necooperant
- nu se poate exprima prin vorbire – retard de limbaj
- nivel de inteligenţă mediu
- nu are formate deprinderi practice
- atras de obiecte și situaţii diverse.
Specialiştii care intervin în aplicarea programului:
- educatoarea: - ludoterapie, terapie cognitivǎ, stimulare psihicǎ intensivǎ – prin activitatea la grupă ;
- psihologul – consilierea mamei;
- profesorul logoped - terapie logopedică a copilului.
Responsabil de program: …
Scopul: -Dezvoltarea potenţialului cognitiv al copilului în vederea integrǎrii lui în grupul de copii şi în activitǎţile specifice grǎdiniţei.
Obietive cadru (pe termen lung):
- dezvoltarea abilitǎţilor cognitive specifice vârstei preşcolare,
- dezvoltarea abiliţǎtilor de comunicare,
- socializare, relaţionare,
- însuşirea unor deprinderi elementare,
- creşterea nivelului de dezvoltare şi coordonare motrică.
Intervenţia educatoarei în cadrul grǎdiniţei:
Tipuri de activitate:
- educarea limbajului;
- activităţi practice;
- activități artistico-plastice;
- activitaţi de educaţie fizicǎ.
Strategii centrate pe copil ale ducatoarei:
- valorificarea maximǎ a jocurilor;
- procedee de lucru simple, cu grad mic de dificultate;
- stimularea corespunzătoare a senzaţiilor și percepţiilor;
- valorificarea ariilor de stimulare şi a tuturor spaţiilor din gradiniţǎ cu care copilul vine în contact (care influenţeazǎ în mod pozitiv dezvoltarea fizică, intelectuală, afectivă, senzorială și socială a copilului);
- individualizarea metodelor folosite pentru copiii cu disabilități;
- adaptarea materialului didactic folosit la fiecare activitate;
- procurarea materialului de sprijin atunci când este nevoie;
- organizarea unor activități la care să participe toți copiii;
- construirea unei imagini pozitive despre sine - pe fondul unor activități de grup, orientate spre valorizarea posibilităților fiecăruia și pe un sistem de relații pozitive între educatoare și copil și între copii.
Resurse, mijloace:
- material didactic adecvat fiecǎrei activităţi,
- jucării,
- rechizite,
- CD - player, CD-uri (cântece pentru copii),
- cǎrţi cu imagini, cǎrţi de colorat,
- planşe, jetoane.
Metode şi instrumente de aplicare:
- jocul,
- percepţia şi manipularea de obiecte,
- conversaţia,
- explicaţia,
- exerciţiul.
Ţinta 1: Dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare:
- sǎ perceapǎ şi sǎ rosteascǎ cuvinte,
- sǎ rǎspundǎ adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune, i se cere;
Ţinta 2: Terapia cognitivǎ:
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ obiecte,
- sǎ cunoascǎ şi sǎ recunoascǎ persoanele cu care vine în contact,
- sǎ cunoascǎ bine spaţiul grǎdiniţei cu care vine în contact;
Ţinta 3: Dezvoltarea motricitǎţii:
- sǎ utilizeze obiecte, jucǎrii – ușor de manevrat,
- sǎ recunoascǎ anumite obiecte, jucǎrii,
- sǎ ştie sǎ se autoserveascǎ şi sǎ aşeze la locul lor obiectele utilizate,
- sǎ ofere şi altor copii jucǎriile pe care le foloseşte.
Metode şi instrumente de evaluare:
- evaluare oralǎ
- observaţie directǎ
- evaluarea rezultatelor concrete: desene, lucrări practice, etc.
PROGRAM DE INTERVENȚIE ÎN GRĂDINIȚĂ
SUBIECT: ....
VÂRSTA: ...ani
|
TIPURI DE SERVICII |
INSTITUŢIA RECOMANDATĂ |
COMPETENȚE (ce poate face, ce îi place sa facă) |
DIFICULTĂŢI (ce nu poate poate face) |
PRIORITĂŢI (ce trebuie să achiziţioneze mai întâi) |
|
1. Educaţional, de cunoaştere și învățare |
Grădinița «....»
|
- cunoaşte animalele, culorile, obiectele din jur; - îi place să cânte ; - se joacă cu jucăriile lui; |
- nu știe să numere în limitele 1 - 10
|
- un limbaj mai expresiv
|
|
2. Social |
|
- relaționează uşor cu ceilalţi copii; - se integrează destul de greu |
- relaționarea pozitivă cu ceilalți copii |
- să capete o mai mare încredere în forţele sale și în cei care îi înconjoară și se ocupă de educaţia lui |