(Partea a II-a)
Pentru a contribui la depășirea problemei timpului limitat de pregătire a conținutului didactic online, profesorii trebuie să utilizeze miile de resurse educaționale deschise (RED), precum și instrumentele, platformele și tehnologiile existente online.
Resursele educaționale deschise (RED):
· se referă la orice materiale de învățare, predare și cercetare, care sunt disponibile în orice format și suport, din domeniul public sau aflate sub licențe deschise și care permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea;
· sunt un set de permisiuni (5R) care includ: reutilizarea, revizuirea, remixarea, redistribuirea și reținerea (UNESCO, 2015):
1. Reutilizarea - dreptul de a utiliza conținutul într-o gamă largă de moduri (de exemplu, într-o clasă, într-un grup de studiu, pe un site web, într-un videoclip).
2. Revizuirea - dreptul de adaptare, ajustare, modificare sau transformare a conținutului în sine (de exemplu, traducerea conținutului într-o altă limbă).
3. Redistribuirea - dreptul de a distribui altor persoane còpii ale conținutului original, ale revizuirilor sau ale remixurilor proprii (de exemplu, se oferă unui prieten o copie a conținutului).
4. Reținerea - dreptul de a face, de a deține și de a controla còpii ale conținutului (de exemplu, descărcarea, copierea, stocarea și gestionarea).
5. Remixarea - dreptul de a combina conținutul original sau revizuit cu alte materiale pentru a crea ceva nou (de exemplu, încorporarea conținutului într-o aplicație web hibridă - mashup).
· pot economisi timp în pregătirea materialelor de învățare;
· au potențialul de a realiza o educație favorabilă incluziunii - toți participanții implicați în educație cu nevoi și cerințe speciale au șanse egale în accesarea resurselor de învățare, a serviciilor și a experiențelor educaționale în general (Zhang, Tlili și colab., 2020).
Evoluția conceptului de educație deschisă a favorizat trecerea de la abordarea orientată pe conținut (RED) - care se concentrează pe (materialul didactic/resursele educaționale - creare, partajare etc.), la cea orientată pe practică (PED) - care încurajează colaborarea dintre cursanți și profesori pentru crearea și schimbul de cunoștințe (Cronin, 2017). S-a făcut astfel trecerea de la crearea și publicarea resurselor educaționale deschise (RED), la practici care pot fi puse în aplicare utilizând RED pentru educație, denumite practici educaționale deschise (PED) – o pedagogie bazată pe resursele educaționale deschise (RED);
Practicile educaționale deschise (PED) reprezintă::
· „un set de practici de predare și învățare care sunt posibile numai în contextul accesului liber și al permisiunilor 5R - reutilizare, redistribuire, revizuire, remixare, reținere - caracteristice resurselor educaționale deschise” (Wiley, 2013; Wiley și Hilton, 2018).
· „un set de practici care susțin (re)utilizarea și producerea RED prin politici instituționale, promovează modele pedagogice inovatoare și respectă și împuternicesc cursanții în calitate de co-producători pe parcursul învățării pe tot parcursul vieții” (Ehlers, 2011).
Conform Recomandărilor UNESCO privind resursele educaționale deschise (RED), „aplicarea judicioasă a RED, în combinație cu metodologii pedagogice adecvate, cu obiecte de învățare bine concepute și cu diversitatea activităților de învățare, poate oferi o gamă mai largă de opțiuni pedagogice inovatoare pentru a implica atât educatorii, cât și cursanții, să devină participanți mai activi la procesele educaționale și creatori de conținut, în calitate de membri ai unei societăți a cunoașterii diverse și favorabile incluziunii” (UNESCO, 2019).
Aplicarea practicilor educaționale deschise (PED) presupune îndeplinirea următoarelor condiții interdependente:
1. Resurse educaționale deschise (RED): Materialele didactice utilizate în cadrul PED trebuie să fie licențiate în mod deschis, iar resursele produse în timpul cursului (de exemplu, prezentări, videoclipuri) trebuie, de asemenea, să fie publicate ca RED.
2. Predare deschisă: Educatorii trebuie să pună în aplicare metodologii de predare care pot ajuta elevii să-și construiască propriile parcursuri de învățare și să contribuie activ la consolidarea cunoștințelor, atât individual, cât și în colaborare.
3. Colaborare deschisă: Profesorii trebuie să construiască comunități deschise, de exemplu, prin utilizarea rețelelor sociale, pentru a ajuta elevii să lucreze în echipe pentru a îndeplini anumite sarcini de învățare (de exemplu, editarea unui blog, crearea unei pagini Wikipedia), precum și pentru a face schimb de idei și discuții legate de aceste sarcini de învățare specifice. Alți profesori și părți interesate pot participa la aceste discuții, precum și pentru a ajuta în continuare cursanții.
4. Evaluare deschisă: Profesorii trebuie să permită cursanților să se evalueze reciproc (evaluare colegială). Acest lucru poate facilita practicile de reflecție și poate îmbunătăți rezultatele învățării.
5. Tehnologie generică: Profesorii trebuie să utilizeze diferite tehnologii și instrumente pentru a construi și susține o comunitate de învățare conectată, în care PED să se poată aplica. Aceste tehnologii și instrumente includ aplicații de dezvoltare RED, directoare RED, rețele sociale și aplicații de editare colaborativă.
Prin practicile educaționale deschise, elevii sunt încurajați să continue învățarea flexibilă (Huang și colab., 2020). Astfel, pe baza celor cinci condiții menționate anterior, pot fi formate patru tipuri de relații (relații ce sunt mediate de tehnologie - concepută ca o condiție ce permite dezvoltarea PED, și nu ca aspect central al practicii):
a) Relația „RED - tehnologie generică - predare deschisă”: este probabil cel mai tipic exemplu de PED. Datorită acestei relații, elevii se pot implica în procese de învățare deschise și colaborative bazate pe RED prin intermediul tehnologiei participative (de exemplu, profesorii pot folosi RED, cum ar fi manualele deschise, utilizând conținutul didactic și le pot cere elevilor să îmbunătățească în continuare acest conținut prin remixarea acestuia cu alt conținut sau prin crearea de noi activități și exerciții pentru curs).
b) Relația „predare deschisă - tehnologie generică - colaborare deschisă”: profesorii încurajează implicarea elevilor în colaborări deschise prin intermediul tehnologiei, cum ar fi social media și rețelele sociale, în care aceștia colaborează cu comunitățile și părțile interesate atât în mediul fizic cât și virtual.
c) Relația „colaborare deschisă - tehnologie generică - evaluare deschisă”: elevii sunt evaluați pe baza colaborării cu comunități externe, rezultând rapoarte de evaluare deschise.
d) Relația „evaluare deschisă - tehnologie generică - RED”: încurajarea evaluării colaborative și colegiale a resurselor dezvoltate individual sau în grup de către cursanți; evaluarea deschisă obținută (feedback, rapoarte, panou de urmărire – engl. dashboard) poate fi apoi utilizată pentru a îmbunătăți RED.
Exemplu de bună practică: Aplicarea PED pentru predarea „Limbii și literaturii române” la Școala „Diaconul Coresi”, Brașov, România:
Pe data de 10 martie 2020, Ministerul Educației și Cercetării din România a anunțat suspendarea cursurilor din toate școlile, încurajând și sprijinind învățarea online. În timpul epidemiei de coronavirus, majoritatea agenților educaționali (profesori, elevi etc.) au utilizat o bogată arhivă de resurse educaționale deschise (RED), disponibilă la https://digital.educred.ro și dezvoltată prin proiectul național CRED („Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”). Multe cadre didactice au creat RED-uri pentru acest director național și au împărtășit din experiențele lor de predare online în diverse comunități din social media, precum: grupul Facebook CRED; Coaliția pentru RED:
· https://www.facebook.com/ProiectulCRED/
· https://www.facebook.com/groups/574392349703069
· https://www.facebook.com/groups/REDRomania
Prin practicile educaționale deschise (PED):
v Se extinde oportunitatea cursanților de a accesa conținut educațional de înaltă calitate, prin:
- crearea și (re)utilizarea RED în moduri inovatoare, cum ar fi prin intermediul rețelelor sociale;
- experiențe de învățare active și captivante la care participă cursanții, care reprezintă un proces de acumulare de noi cunoștințe.
v Se facilitează abordările deschise de predare, pentru a implica cursanții și pentru a-i stimula să devină autonomi, motivându-i să creeze colaborativ cunoștințe și să își încurajeze colegii din comunitățile de învățare deschise din care fac parte.
v Rolul profesorilor este mai mult de a facilita și de a monitoriza activitățile cursanților și de a le oferi suport și încurajări, atunci când este necesar.
v Se recomandă evaluări bazate pe proiecte pentru a aprecia, a nota materialele și lucrările publicate ca RED de către cursanți (de exemplu, în evaluarea bazată pe proiecte RED se pot folosi următoarele criterii: calitatea RED create de echipe; colaborarea dintre membrii echipei la crearea RED; licența atribuită și accesibilitea RED). Scopul evaluării este de a promova dezvoltarea personală și a carierei cursanților, în special în medii de colaborare, cum ar fi PED.
Pentru a promova învățarea incluzivă pe tot parcursul vieții utilizând RED și PED, se recomandă:
v Dezvoltarea cursurilor cu tematică generală, deoarece resursele educaționale deschise pot avea caracter universal (de exemplu, progresul social și drepturile egale), indiferent de cultura și programul educațional al fiecărei țări. Acest lucru poate facilita dobândirea de noi cunoștințe și competențe, atât de necesare adaptării într-o lume bazată pe cunoaștere, care evoluează rapid.
v Integrarea RED în medii diferite de învățare (online și offline), cum ar fi platformele web, televiziunea, radiourile și materialele tipărite, poate crește accesul la informații și satisface nevoile cursanților-țintă (indiferent de circumstanțele materiale ale acestora) și obiectivele educaționale ale diferitelor cursuri sau discipline.
v Implementarea unor sisteme inovatoare pentru utilizarea și dezvoltarea RED prin intermediul tehnologiilor de ultimă generație (de exemplu, inteligență artificială sau realitate augmentată/realitate virtuală - augmented/ virtual reality) și oferirea de experiențe de învățare deschise, captivante și inovatoare.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Ehlers, U.D. (2011). From Open Educational Resources to Open Educational Practices. eLearning Papers. (23). https://www.elearningpapers.eu
Huang, R., Liu, D., Tlili, A., Knyazeva, S., Chang, T. W., Zhang, X., Burgos, D., Jemni, M., Zhang, M., Zhuang, R., & Holotescu, C. (2020). Guidance on Open Educational Practices during School Closures: Utilizing OER under COVID-19 Pandemic in line with UNESCO OER Recommendation [Ghid pentru aplicarea Practicilor Educaționale Deschise în timpul pandemiei de coronavirus. Utilizarea Resurselor Educaționale Deschise în conformitate cu Recomandările UNESCO. Traducere și adaptare: Grosseck, G., Andone, D. & Holotescu, C.]. Beijing: Smart Learning Institute of Beijing Normal University.
Wiley, D. (2013). What is open pedagogy?
https://opencontent.org/blog/archives/2975
Wiley, D., & Hilton III, J. L. (2018). Defining OER - Enabled Pedagogy. In: International Review of Research in Open and Distributed Learning. 19(4).
https://doi.org/10.19173/irrodl.v19i4.3601
Zhang, X., Tlili, A., Nascimbeni, F., Burgos, D., Huang, R., Chang, T. W., Jemni, M., & Khribi, M. K. (2020). Accessibility within open educational resources and practices for disabled learners: a systematic literature review. Smart Learning Environments.7, 1. https://slejournal.springeropen.com/articles/10.1186/s40561-019-0113-2