(Partea I)
Termenul de resurse educaționale deschise a fost utilizat pentru prima dată în cadrul Forumului UNESCO din anul 2002 privind cursurile deschise și a fost (re)definit în recentele Recomandări UNESCO (2019) privind RED ca fiind: „materiale didactice și de cercetare în orice format și suport care se află în domeniul public sau care se află sub drepturi de autor și care au fost difuzate sub o licență deschisă ce permite accesul gratuit, [reutilizarea], [refolosirea], adaptarea și redistribuirea de către alte persoane”.
Resursele educaționale deschise (RED) sunt mijloace de învățare adaptate la nevoile specifice ale procesului instructiv-educativ, disponibile în mod gratuit.
§ materiale pentru predare-învăţare: proiecte deschise (open courseware şi open content), cursuri free, directoare de obiecte de învăţare (learning objects), jurnale educaţionale;
§ instrumente specializate precum software open source necesar dezvoltării, folosirii şi livrării materialelor educaţionale, inclusiv cel destinat căutării şi organizării conţinutului;
§ medii virtuale de învăţare (LMS – Learning Management Systems), comunităţi de învăţare;
§ licenţe de proprietate intelectuală care promovează publicarea deschisă a materialelor, principii de design şi bune practici, localizarea conţinutului.
RED constituie primul „bun comun” (adică acel „commons” pe care licenţele Creative Commons îl doresc a se dezvolta), la care profesorii, elevii, studenţii şi sfera academică ar trebui să aibă acces.
Beneficiile RED sunt importante atât pentru elevi (sursa primară a conţinutului digital), cât și pentru cadrele didactice; instituţia de învăţământ, reprezentanţi ai altor sectoare (Pavel-Burloiu și alții, 2014; Bezede, 2015):
Elevi:
· calitate sporită şi flexibilitate a resurselor educaţionale;
· aplicarea cunoştinţelor într-un context mai larg;
· libertatea de acces (de exemplu, la locul de muncă/ acasă) şi oportunităţi sporite pentru învăţare; suport pentru abordări centrate pe elev, individualizate, nonformale;
· dezvoltarea abilităţilor (de exemplu, aritmetica), prin elaborarea de RED generice care pot fi reutilizate şi recontextualizate în diferite domenii;
· posibilitatea de a testa materialele înainte de predare şi a le compara cu altele de la cursuri similare;
· oportunitatea de a se implica în iniţiative RED, prin contribuţie la dezvoltarea, testarea sau evaluarea acestora, prin activităţi de marketing, acţionînd împreună cu alți colegi sau individual;
· experienţe autentice de „viaţă reală” prin intermediul RED ce asigură legătura cu eventuali angajatori sau cu sectoare profesionale.
Autorul/prima sursă ce stă la originea RED:
· oferire de feedback din partea utilizatorilor;
· recunoaştere profesională şi creșterea reputaţiei;
· beneficii (de eficienţă şi culturale) asigurate prin
· abordarea colaborativă în procesul predării/învăţării;
· oportunităţi de a lucra în toate sectoarele, instituţiile şi domeniile abordate;
· sporirea competenţelor digitale;
· acces la un număr mai mare de cursanţi etc.
Alte categorii de personal/utilizatori:
· acces la materiale calitative pentru a îmbunătăţi curricula;
· abordare colaborativă în procesul de predare-învăţare-evaluare;
· intensificarea dialogului în cadrul organizaţiei, dar şi în afara ei (cu colegi din sector);
· posibilitatea accesării materialelor pentru discipline pe cale de dispariţie;
· acces liber la materiale vechi etc.
Instituţii de învăţămînt:
· recunoaştere şi reputaţie consolidată;
· disponibilitate mai mare a conţinuturilor academice şi concentrare pe experienţa de învăţare (inclusiv extinderea ariei de participare);
· capacitate crescută de a sprijini studenţii de la distanţă;
· eficienţă în producerea de conţinuturi (în special care pot fi utilizate pe domenii);
· stabilirea de noi parteneriate/legături cu instituţii şi organizaţii din interiorul, dar şi din afara învăţămîntului;
· schimbul de idei şi de practici în cadrul instituţiei, sporirea rolului activităţilor de sprijin profesional (mentorat, consiliere etc.);
· un mecanism împotriva declinului unor subiecte sau teme specifice (care nu pot menținute la nivel de instituţie, dar pot fi susţinute în mai multe organizații din resurse partajate);
· asigurarea durabilităţii materialelor vechi;
· o mai bună înţelegere a drepturilor de proprietate intelectuală;
· noi relaţii cu elevii, pe măsură ce aceștia devin colaboratori în producerea, oferirea şi utilizarea RED etc.
Alte sectoare (angajatori, organizaţii publice şi private):
· acces la o varietate bogată de conţinuturi;
· contribuţii la definirea, dezvoltarea şi aprobarea RED în domeniul pe care îl reprezintă;
· iniţierea unor parteneriate cu furnizorii de conţinuturi şi cu reprezentanţi ai altor sectoare;
· perfecţionarea angajaţilor;
· respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltarea curriculumului şi a tehnologiilor de învăţare;
· înţelegerea nevoilor clienţilor (de exemplu, editorii comerciali află ce tipuri de RED şi resurse de învăţare sînt solicitate de către profesori şi/sau elevi) etc.
Bezede și colab. (2017) menționează următoarele beneficii ale RED:
· Multiple posibilităţi de dezvoltare profesională, prin antrenarea şi perfecţionarea abilităţilor de scriere, precum şi prin valorificarea experienţei profesionale, a potenţialului academic şi didactic.
· Relaţionare cu surse elaborate de colegii preocupaţi de aceleaşi probleme din domenii similare sau conexe din varia spaţii culturale şi lingvistice.
· Trăirea sentimentului facerii de bine, prin oferirea colegilor a posibilităţii de a prelua, cu referinţele de rigoare, fragmente sau sursa integrală, sporind va-loarea materialului prin aplicarea lui.
· Beneficierea de feedback direct şi indirect din partea colegilor, declarat/recunoscut sau nu, pentru contribuţia la opera educaţiei - un bun comun în toată lumea.
· Obţinerea calităţii de subiect al educaţiei deschise în era informaţiei şi cunoaşterii, bucurându-te de toate avantajele acesteia, recunoscute la nivel internaţional.
· Contaminarea de rapiditatea circulaţiei informaţiei, de calitatea vizuală a materialului, de schimbul constant de cunoştinţe şi experienţe noi, de potenţialul miraculos al tehnologiilor informaţionale.
· „Profitarea" de plăcerea scrierii, a creaţiei, fructificându-ţi experienţa prin multiplicarea permanentă a acesteia, atât în ţară, cât şi peste hotare.
· Formarea unor comunităţi de învăţare dinamice şi flexibile, ce abordează problematica resurselor deschise elaborate personal, manifestându-te, astfel, ca lider, animator de opinie şi promotor al unor idei avansate sau practici pozitive. Cost scăzut (iniţial, e nevoie de un minimum de competenţe digitale – prevăzute în standardele de competenţe digitale pentru cadrele didactice; de laptop, conexiune la internet).
· Implicarea la distanţă a autorilor (cadre didactice, elevi) în crearea de RED, care, prin definiţie, fac posibilă schimbarea, modificarea, adaptarea, elaborarea lor.
· Micşorarea la maximum a distanţei dintre idee şi implementare, nu necesită numeroase aprobări birocratice şi de durată - atunci când autorii respectă normele etice de plasare a conţinuturilor în mediul virtual şi drepturile de autor, precum şi utilizează conţinuturi cu licenţe libere. (licenţele şi instrumentele Creative Commons sunt disponibile pe: https://creativecommons.org/licenses/?lang=ro
Recomandări privind modul în care putem crea resurse educaţionale deschise (Bezede și alții, 2017):
→ Selectăm cele mai bune materiale didactice elaborate de noi, care, aplicate, ne-au permis să trăim un sentiment de satisfacţie în urma dialogului didactic cu beneficiarii (elevi, părinţi, bunici, profesori), constatând că sunt reuşite, şi la care am revenit după implementare, îmbunătăţindu-le, completându-le.
→ Elaborăm materiale în baza propriei experienţe, propunând inovaţiile noastre pedagogice, ideile originale, pe care le considerăm utile, colegilor, pentru a lua cunoştinţă de acestea şi a le aplica.
→ Ne cultivăm permanent disciplina de a scrie. Munca intelectuală, valorificată prin produse scrise şi stimulată inclusiv de sentimentul de împlinire personală şi profesională, contribuie la dezvoltarea personalităţii. Cultivarea obişnuinţei de a scrie ne disciplinează şi ne ajută să devenim vizionari, să ne realizăm mai repede visurile. Ideile originale pot fi materializate şi pot reforma sistemul şi procesul educaţional.
→ Ne impunem un regim de muncă academică sistematică de lectură, scriere şi cercetare, pentru a ne menţine în formă intelectuală; putem, astfel, deveni lideri de opinie şi să influenţăm, catalizăm schimbarea mult dorită.
→ Dialogul cu sine prin intermediul calculatorului ne modelează gândirea şi ne aprofundează reflectarea asupra activităţilor profesionale cotidiene, fiind un stimul de perfecţionare, căutare și descoperire continuă.
→ Atunci când scriem, chiar vedem ce este important şi ce nu. Şi când ştim ceea ce este important, avem o putere reală de a schimba, iar RED ne oferă această oportunitate.
→ În mediul educaţional, când ideile noastre au fost culese din multe surse, când ne-am inspirat, în mod conştient/direct sau inconştient/indirect, este bine să ne debarasăm de mândria de proprietate asupra a ceea ce am scris, înţelegând că nu ne aparţine adevărul în ultimă instanţă şi că avem un grad sporit de subiectivitate în ceea ce afirmăm, iar colegii ne pot ajuta ca sursa iniţială să devină mai bună.
→ Pentru a trece virtual graniţele, încercăm să scriem şi în limbile de circulație internaţională. Colaborăm cu profesorii/ cu alţi cunoscători de limbi străine și traducem unele materiale.
→ Ne implicăm în reţele/platforme online naţionale şi, mai ales, internaţionale, gen Creative Commons Open Education Platform (https://groups.google.com/forum/#!forum/cc-openedu) şi ne îmbunătăţim continuu competenţele digitale, învăţând a valorifica cât mai mult potenţialul nelimitat al internet-ului, cu efecte pozitive asupra calităţii şi relevanţei educaţiei.
→ Ne dezvoltăm competenţele digitale, măcar la nivel minim, în conformitate cu standardele de competenţe digitale pentru cadrele didactice.
→ Participăm la formări la nivel naţional şi internaţional în domeniul dat.
→ Luăm cunoştinţă de resurse educaţionale deschise şi încercăm să le utilizăm în cadrul procesului educaţional.
→ Ne informăm cu privire la situaţia din domeniu din România, inclusiv vizând licenţele libere.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Bezede, R. (2015). Promovarea educaţiei deschise şi a resurselor educaţionale libere. În: Didactica Pro. 1 (89), 29-33. Chișinău. https://red.prodidactica.md/despre-red/
Bezede, R., Goraş-Postică, V., Gorincioi, V., & Voicu, O. (2017). Resurse Educaționale Deschise - oportunităţi pentru acces, calitate şi relevanţă în educaţie. Chișinău. Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”. https://red.prodidactica.md/ghidul-red/
Pavel-Burloiu, V., Chirvase, T., Manolea, B., Voicu, O., Bucur, A., Constantinescu, N, & și Holotescu, C. (2014). Ghid de bune practici Resurse Educaționale Deschise (RED). Asociația pentru Tehnologie și Internet, Fundația Soros România și ANBPR.