Managementul stresului profesional reprezintă o necesitate din ce în ce mai mai mare în cadrul organizațiilor, inclusiv a organizațiilor școlare.
Inițierea și implementarea de către manageri a unui program de prevenire și reducere / eliminare a stresului profesional ar trebui să constituie una din preocupările și responsabilităţile manageriale.
Majoritatea cercetărilor în domeniul stresului confirmă că anumite modalităţi de funcţionare organizatorică sunt surse de stres pentru cadre de conducere și subordonați.
Existența și punerea în practică a unor astfel de programe antistres în organizații din S.U.A., Canada, Marea Britanie, Suedia ș.a. evidențiază obținerea de reale avantaje, inclusiv economii financiare. New York Telephone Company a economisit 2,7 milioane de dolari graţie unui program antistres dedicat în întregime tulburărilor cardiovasculare ale angajaților şi care a dus la reducerea absenteismului, diminuarea cheltuielilor destinate sănătăţii.
Programul antistres Stay Well („Păstraţi-vă sănătatea”) dintr-o mare organizație nord-americană (Control Data) reprezintă un exemplu relevant, programul fiind conceput pe cinci dimensiuni acționale:
1) stoparea fumatului
2) controlarea greutăţii
3) sănătatea cardiovasculară
4) gestionarea stresului organizaţional
5) controlul dietetic: zahăr, sare, colesterol
Fiecare membru al organizației parcurge trei etape:
I. un examen medical confidenţial, însoţit de întrebări în legătură cu anumite obiceiuri alimentare şi cu stilul de viaţă: fumat, băuturi alcoolice etc.;
II. stabilirea unui profil de sănătate, pe baza căruia se stabilește un plan de reducere a riscurilor de sănătate;
III. în funcţie de profilul său de risc, fiecare angajat îşi alege un program care i se potriveşte/ personalizat.
Rezultatele obținute au fost semnificative:
§ angajații încurajaţi să se lase de fumat au petrecut cu 50% mai puţine zile la spital şi au avut costuri de sănătate cu 20% mai reduse decât cele ale fumătorilor;
§ angajații care au adoptat un program de exerciţii fizice au petrecut cu 50% mai puţine zile la spital decât salariaţii sedentari;
§ acelaşi lucru s-a petrecut cu cei care au adoptat un program de sănătate cardiovascular.
La nivel organizațional, programele antistres au efecte benefice multiple în diverse arii:
1. acţiuni specifice privind desfăşurarea carierelor profesionale
2. organizarea de programe de formare profesională
3. schimbări în stilul de conducere la vârful organizației
4. acţiuni destinate structurilor organizaționale
5. atenţia acordată mediului de muncă/activitate profesională
6. ascultarea atentă a doleanţelor membrilor organizației
7. participarea subordonaților la procesul deciziei
8. redistribuirea puterii şi autorităţii
9. strategii de comunicare internă
10. replasarea activităţii privind stresul organizaţional în cadrul strategiei globale a organizației respective
Strategii eficiente la nivel managerial în prevenirea stresului angajaților:
® Asigurați formarea profesională a angajatilor.
® Angajați personal nou atunci când este necesar acest lucru.
® Creati posibilități de promovare pentru angajați.
® Clarificați sarcinile și rolurile fiecărui angajat.
® Organizați întâlniri de informare, în care să se prezinte noutățile și să se clarifice aspecte ale colaborarii între compartimente / catedre / comisii.
® Adoptați o atitudine politicoasă față de toți membrii organizației școalre.
® Rezolvați pe loc sau cât mai rapid conflictele și problemele apărute.
® Respectați programul de lucru de 8 ore, precum și perioadele săptămânale de odihnă.
® Asigurați dotarea tehnică necesară / corespunzătoare.
® Examinați condițiile de lucru și găsiți soluții ergonomice.
® Recomandați-le angajatțlor să practice tehnici de relaxare, eventual chiar organizate la locul de muncă.
® Asigurați supravegherea medicală a angajaților și analizați riscurile (fizice și psihosociale) la locul de muncă.
® Asigurați integrarea coerentă în procesul activității profesionale a personalului care traversează o perioadă de stres sau epuizare.
® Organizați în cadrul școlii cursuri prin care angajații să învețe să prevină și să gestioneze stresul.
Direcțiile de acțiune în vederea diminuării efectelor stresului profesional vizează:
a) aspecte ce țin de ergonomia muncii
b) comportamentul și comunicarea în cadrul organizației
c) autonomia/ libertatea oferită angajatilor și interdicțiile impuse acestora
a) Aspectele ergonomice implică adaptarea mediului de lucru/ tehnicii de lucru la om/ funcțiile fizice și psihice ale omului: adaptarea locului de muncă la aptitudinile și limitele fizice ale angajatului.
Condițiile ergonomice privind starea fizică bună a angajaților trebuie să țină seama de urmatoarele aspecte:
§ ritmul de lucru
§ locurile de rellaxare/odihnă
§ aspectul locului de muncă
Condițiile ergonomice privind starea psihică bună a angajaților trebuie să țină seama de urmatoarele aspecte:
§ calificarea profesională
§ autonomia (libertatea) în cadrul activității
§ relațiile interpersonale
§ comunicarea
§ informarea
Condiții necesare privind proiectarea postului:
§ postul trebuie sa se caracterizeze printr-o varietate optimă a sarcinilor și printr-o durată adecvată a ciclului de muncă;
§ sarcinile corespunzatoare postului trebuie să solicite exercitarea calificării și a capacităților pe care le are angajatul care ocupă acel post;
§ sarcinile postului trebuie raportate la standarde calitative și cantitative;
§ ocupantul postului trebuie să fie motivat să atingă standardele stabilite;
§ ocupantul postului trebuie să aibă posibilitatea de a contribui la stabilirea obiectivelor și metodelor de îndeplinire a acestora;
§ ocupantul postului trebuie să primească un feed-back semnificativ în urma performanțelor realizate.
b) Comportamentul și comunicarea în cadrul organizației sunt foarte importante în ceea ce privește:
§ optimizarea climatului psihosocial;
§ respectarea dreptului angajatilor de a fi informați;
§ posibilitatea angajatilor de a se implica în luarea deciziilor și de a comunica cu șefii ierarhici;
§ facilitarea acceptării schimbărilor;
§ diminuarea conflictelor;
§ rezolvarea problemelor legate de salarizare și promovare etc.
c) Autonomia/ libertatea oferită angajatilor și interdicțiile impuse acestora: în general, constrângerea la locul de muncă (menținerea unui climat rigid, reguli stricte, sancționarea greșelilor) reprezintă un factor de stres, fiind percepută de către angajați ca sancțiune/pedeapsă; pedeapsa le arată angajaților ceea ce nu trebuie să facă, dar nu le arată și ce anume sau cum anume ar trebui sa facă.
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Floru, R. (1974). Stresul psihic. Bucureşti: Enciclopedică Română.
Ghid Complet pentru Managerul HR – 33 de instrumente vitale pentru un management de succes. SSM. Strategii eficiente de prevenire a stresului în organizația dvs. Soluții eficiente în combaterea stresuli la locul de muncă.
https://legislatiamuncii.manager.ro/a/17181/ssm-strategii-eficiente-de-prevenire-a-stresului-in-organizatia-dvs.html
https://legislatiamuncii.manager.ro/a/17145/solutii-eficiente-in-combaterea-stresului-la-locul-de-munca.html
Iamandescu, I. B. (1993). Stresul psihic și bolile interne. Bucureşti: All.
Stresul în viața noastră. http://www.consultanta-psihologica.com/stresul-in-viata-noastra
Zlate, M. (2007). Tratat de psihologie organizaţional-managerială. Vol. II. Iaşi: Polirom.