I.                   Contextul actual conform strategiei naționale antidrog [1]     

            Printre schimbările semnificative care au avut loc în ultimii anii și care influențează evoluția fenomenului drogurilor, sunt de remarcat:

Ø  Modificări ale profilurilor consumatorilor de substanțe psihoactive;

Ø  Apariția și răspândirea modelului policonsumului;

Ø  Precocitatea în debutul în consum al drogurilor;

Ø  Reducerea diferențelor de consum dintre sexe, în special pentru consumul de canabis: se remarcă scăderea raportului dintre prevalența consumului în rândul bărbaților și cea în rândul femeilor;

 

Ø  Existența unei relații foarte strânse între debutul precoce în consumul de droguri și modelul consumului recreațional;

Ø  Apariția de noi substanțe psihoactive (SNPP) pe piața drogurilor, cu o accesibilitate și o disponibilitate foarte crescută;

Ø  Schimbări în patologia asociată consumului de substanțe psihoactive, cauzate pe de o parte de practicarea policonsumului, iar pe de altă parte de efectele încă necunoscute ale consumului de substanțe noi cu proprietăți psihoactive;

Ø  Creșterea riscurilor asociate consumului de droguri, prin sporirea numărului de cazuri de consumatori de droguri infectați cu HIV, HVC și sau HVB, corelată cu reducerea serviciilor de asistență specifică consumatorilor problematici (programele de schimb de seringi);

Ø  Generalizarea traficului de droguri la nivel național, deși există județe în care se înregistrează un număr sensibil mai mare de cazuri (persoane arestate/condamnate, confiscări etc).

            Plasarea României pe principala cale de acces a heroinei în Europa a transformat țara noastră atât într-un teritoriu de depozitare, cât și într-o piață de desfacere a acesteia, fapt reflectat de cantitățile de droguri identificate și confiscate de organele judiciare în ultimii ani.

            În ceea ce privește rutele de traficare a heroinei folosite de către rețelele de crimă organizată, s-a observat faptul că s-a menținut în prim plan ruta tradițională balcanică, implicând tranzitarea următoarelor state: Afghanistan - Pakistan - Iran - Turcia - Grecia - fostele state iugoslave - statele din Europa de Vest.

            De asemenea, s-a evidențiat integrarea României, alături de Bulgaria și Ungaria, ca parte integrantă a brațului nordic al Rutei Balcanice. Totodată, au continuat să se consolideze informațiile privind includerea României pe o nouă rută de tranzit a heroinei, care pornește din Afghanistan spre țările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federația Rusă și Ucraina. Astfel, heroina stocată pe teritoriul Ucrainei este traficată către Europa Occidentală prin Polonia, Ungaria sau România.

Similar anilor precedenţi, cocaina reprezintă un drog reprezentativ pentru marile orașe (București, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Sibiu și Brașov), regăsindu-se pe rutele principalelor căi de acces pe teritoriul național (în special portul Constanța).

De asemenea, se constată faptul că nu au intervenit modificări în ceea ce privește modalitățile de transport sau rutele utilizate pentru introducerea cocainei pe teritoriul național, proveniența acesteia fiind stabilită în Bolivia.

            Totodată, canabisul provenit din Spania continuă să fie principala substanță de consum pe teritoriul național. Totuși, s-a constatat o orientare a traficanților către organizarea pe teritoriul României a unor culturi de canabis de mici dimensiuni, în scopul evitării riscurilor determinate de eventualele transporturi internaționale, dar și intrării pe piață a unor traficanți locali.

            Se constată că drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy) proven din statele din Vestul Europei, îndeosebi din Olanda, fiind introduse pe teritoriul național prin sistemul de coletărie, aerian sau terestru, în acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetățenilor români care se întorc din Occident.

            Principalele concluzii evidențiate de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA) privind situația drogurilor în România au revelat următoarele:

1. Rutele de trafic și modalitățile de transport ale drogurilor rămân stabile pe întreaga perioadă, concomitent cu posibilitatea apariției, în ultimii ani, a unei noi rute de transport a heroinei din Afganistan, prin Federația Rusă, Ucraina și, ulterior România.
2. România își menține statutul de țară neproducătoare de droguri, chiar dacă în ultimii doi ani se remarcă o creștere a numărului de culturi ilicite de canabis, producția estimată nefiind de natură a produce mutații semnificative în piață.
3. Cantitățile de droguri confiscate urmează aceeași evoluție sinusoidală, canabisul fiind cel mai capturat drog, urmat de heroină și produșii de tip amfetaminic, în timp ce confiscările de opiu au scăzut constant.
4. În ultima perioadă se menține aceeași disproporție între numărul de capturi și cantitățile de droguri confiscate, ceea ce confirmă ipoteza conform căreia majoritatea drogurilor confiscate sunt formate din cantități mici provenite din combaterea traficului stradal.
5. Prin măsurile de ordin legislativ, operativ și preventiv s-a reușit diminuarea activităților de comercializare a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive, atât prin intermediul "magazinelor de vise", cât și prin intermediul Internet-ului.
6. Prețul cu ridicata (en-gros) se menține stabil pentru majoritatea drogurilor traficate, înregistrându-se fluctuații mici comparativ cu anii anterior, cu excepția prețului heroinei care a înregistrat o creștere semnificativă; în același timp, prețul cu amănuntul a rămas constant.
7. Menținerea prețului cu amănuntul la heroină, în condițiile creșterii prețului cu ridicata este explicată prin scăderea purității drogului la nivelul străzii.

           

            Strategia națională antidrog pentru perioada 2013-2020 reprezintă documentul programatic care înglobează obiectivele generale și specifice pe direcțiile de acțiune asumate de toate instituțiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivel național.

            Acest document cheie reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare la nivelul autorităților guvernamentale, cum ar fi: Ministerul Afacerilor Interne - Unitatea de Politici Publice, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - Departamentul Informații și Protecție Internă, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Direcția de Probațiune - Ministerul Sănătății, Ministerul Educației şi Cercetării, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională de Administrare Fiscală -, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Agenția Națională Anti-doping, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, al autorităților administrației publice locale și al structurilor societății civile (Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-catolică, Asociația Carusel, Asociația Aliat, ARAS, SAMUSOCIAL, Fice România, Confederația Caritas România, World Vision Internațional, Asociația Phoenix Haga România, Organizația Salvați Copiii România, Centrul Internațional Antidrog și Pentru Drepturile Omului - CIADO România, Asociația TATA, Asociația de Luptă Antidrog AMA, Asociația Alianța Internațională Antidrog, UNICEF România, Rețeaua Română de Harm Reduction precum şi alte organizaţii.

            Obiectivele specifice propuse prin strategia antidrog sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătății, ordinii și siguranței publice.

            În acest sens, planurile de acțiune aferente strategiei detaliază și stabilesc concret măsurile și intervențiile din domeniul reducerii cererii și ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă și eficientă.

            Strategia națională antidrog 2013-2020 urmărește să:

Ø  reducă nivelul consumului și dependenței de droguri, precum și consecințele generate de acestea la nivelul sănătății, ordinii și siguranței publice;

Ø  contribuie la reducerea disponibilității drogurilor pe piață;

Ø  promoveze cunoașterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendințelor și provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituțiilor și structurilor societății civile;

Ø  asigure cadrul necesar dialogului și cooperării între instituțiile implicate și sectorul neguvernamental.

            În privinţa consumului de droguri în rândul elevilor, în perioada 2005-2012, componenta națională a studiului european ESPAD (studiu derulat la nivel internațional din 4 în 4 ani, începând cu anul 1995) a fost implementată de 2 ori în România, respectiv în anul 2007 și în anul 2011.

            Potrivit rezultatelor obținute din studii ESPAD, deși elevii români în vârstă de 16 ani nu au raportat niveluri ale prevalenței consumului de droguri, semnificativ mai ridicate pentru oricare dintre variabile cheie studiate (alcool, tutun, tranchilizante și sedative, droguri ilicite, substanțe noi cu proprietăți psihoactive), pentru multe dintre acestea, România situându-se mult sub media europeană, comparativ cu rezultatele înregistrate la nivel național în studiile anterioare de acest tip, se observă creșteri ale consumului de-a lungul vieții pentru aproape toate tipurile de substanțe psihoactive analizate (fac excepție tranchilizantele și sedativele utilizate fără prescripția medicului și pastile administrate în combinație cu alcool).

II.                Program anual pentru acordarea de finanțări nerambursabile pentru anul 2020 aferent Programului de Interes Național în domeniul prevenirii și asistenței medicale, psihologice și sociale a consumatorilor de droguri

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, ale HG nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire şi asistență medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, cu modificările şi completările ulterioare, Agenția Națională acordă fonduri financiare nerambursabile în anul 2020^[2], din bugetul propriu, pentru susținerea proiectelor de educație nonformală și programelor de petrecere a timpului liber adresate populației școlare și pentru dezvoltarea serviciilor mobile de reducere a riscurilor associate consumului de droguri în conformitate cu alocările bugetare pentru anul 2020, în cuantum de 500.000 lei, astfel:

Ø  pentru educație nonformală și programe de petrecere a timpului liber adresate populației școlare, ca alternativă la consumul de droguri, Agenția Națională Antidrog prevede suma de 200.000 de lei, ce se va acorda pentru anul 2020;

Ø  pentru dezvoltarea serviciilor mobile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, Agenția Națională Antidrog prevede suma de 300.000 de lei, ce se va acorda pentru anul 2020.

            Anunţurile de participare pentru selecția proiectelor aferente Programului anual 2020 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, pe site-ul Agenției Naționale Antidrog şi în presa central:

Ø  SUBPROGRAMUL I – Educație nonformală și programe de petrecere a timpului liber adresate populației școlare, ca alternativă la consumul de droguri.

Ø  SUBPROGRAMUL II – Promovarea programelor de petrecere a timpului liber ca alternativă la consumul de droguri, inclusiv tutun, alcool și substanțe cu proprietăți psihoactive, în rândul populației generale.

Ø  SUBPROGRAMUL IV – Dezvoltarea serviciilor mobile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri

Ø  SUBPROGRAMUL VIII – Dezvoltarea serviciilor de tip grup de suport pentru beneficiarii care au parcurs programul de tip comunitate terapeutică (CT) în penitenciar

      Conform legii antidrog, orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă de către ANA.

      Autoritatea finanţatoare de interes general sau regional are obligaţia de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, un anunţ de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă, nu mai târziu de 30 de zile de la data încheierii contractului.

III.             În anul şcolar 2018-2019, specialiştii ANA au urmărit, prin derularea acestui proiect la nivel naţional, dezvoltarea emoţională a elevilor din clasele I şi a II-a, în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri pentru aproximativ 14.100 de copii, creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a unui număr de 28.200 de părinţi referitor la importanţa factorilor de risc şi de protecţie familiali legaţi de consumul de droguri, precum şi formarea unui număr de 705 de cadre didactice, în vederea implementării proiectului. 

            Agenţia Naţională Antidrog (ANA) continuă implementarea, cu succes, a proiectelor ,,CUM SĂ CREŞTEM SĂNĂTOŞI” ŞI „ABC-UL EMOŢIILOR”, adresate copiilor de grădiniţă şi şcolarilor din clasele pregătitoare, I şi a II-a.

            ,,CUM SĂ CREŞTEM SĂNĂTOŞI” presupune formarea deprinderilor de viaţă sănătoasă în rândul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos (alimentaţie, igienă, mişcare), a comportamentelor sănătoase (fum de ţigară, alcool şi medicamente fără prescripţie medicală), precum şi a modalităţilor de rezolvare fără violenţă a conflictelor şi de luare a deciziilor.

            Proiectul ,,Cum să creştem sănătoşi” cuprinde şapte activităţi concepute în concordanţă cu nivelul de dezvoltare socio-emoţională al copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică, astfel încât să fie atractive şi uşor de înţeles. Copiii vor învăţa, prin joc, şi activităţi practice (desenat, decupat, scenete etc.), care sunt comportamentele ce îi vor ajuta să se dezvolte sănătos şi cum să se ferească de pericole.

            „ABC-UL EMOŢIILOR” este un proiect de formare şi consolidare a abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conştientizarea de sine, pe abilităţile de comunicare asertivă, pe gestionarea emoţiilor neplăcute, pe abilitatea de a face faţă presiunii grupului şi de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă.
Proiectul se adresează copiilor din clasele I şi a II-a şi se centrează pe cinci teme principale: autocunoaştere/valorizare personală, exersarea modalităţilor adecvate de gestionare a emoţiilor neplăcute, abilităţi de comunicare asertivă şi de a face faţă presiunii grupului, adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănătoasă, importanţa relaţiilor interpersonale.

            Prin derularea acestor proiecte la nivel naţional şi în anul şcolar 2019-2020, specialiştii ANA vor urmări prevenirea comportamentelor cu risc pentru sănătate, pentru cel puţin 28.200 de copii cu vârsta între 5 şi 8 ani (preşcolari de grupă mare şi şcolari din clasele pregătitoare, I şi a II-a), creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a unui număr de 56.400 de părinţi referitor la importanţa factorilor de risc şi de protecţie familiali legaţi de consumul de droguri, precum şi formarea unui număr de 1410 cadre didactice, în vederea implementării proiectului.
În perioada educaţiei timpurii, educaţia pentru sănătate reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoştinţelor privind diferite aspecte ale sănătăţii şi, totodată, de formare a atitudinilor si deprinderilor specifice unui stil de viaţă sănătos.

            La vârsta preşcolară şi şcolară mică copiii deprind comportamente prin observarea şi imitarea adulţilor şi îşi formează reprezentarea stării de sănătate şi de boală. Pentru perioada învăţământului preşcolar şi debutul în învăţământul şcolar, prevenirea consumului de droguri coincide cu acţiuni de promovare a sănătăţii, încurajând copiii să adopte un stil de viaţă sănătos.

IV. Exemple de bune practici în proiecte

1.      Agenția Națională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu, a implementat, în perioada septembrie 2017 – mai 2018, etapa judeţeană a Concursului Naţional “Mesajul meu antidrog”, ediţia a XV-a, cu tema „Pot Altfel!”, în scopul menţinerii la un nivel scăzut a consumului de droguri (prevalenţa) şi a reducerii cazurilor de noi consumatori (incidenţa) în rândul populaţiei din învăţământul preuniversitar.

Concursul naţional “Mesajul meu antidrog’’ se încadrează în Planul pentru implementarea Strategiei Judeţene Antidrog în perioada 2017-2020 la cap. I “Reducerea cererii de droguri”, A.1 “Prevenirea consumului de droguri în şcoală”, activitatea 1.3. “Dezvoltarea la nivel naţional/local de proiecte de informare, educare, conştientizare cu privire la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar”.

Aflat la cea de-a XV-a ediţie, concursul a avut ca obiectiv general creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber, iar ca obiective specifice dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri şi creşterea influenţei factorilor de protecţie pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri.

Secţiunile ediţiei a XV-a au fost: eseu literar (în limba română, maghiară şi rromani), film de scurt metraj şi spot, arte vizuale şi sport şi s-au adresat elevilor din ciclul gimnazial şi liceal din cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Sibiu. Secţiunile au avut un caracter cultural-artistic sau sportiv şi au presupus dezvoltarea de creaţii şi abilităţi personale, prin intermediul cărora să se promoveze un mesaj antidrog. Totodată, a fost vizată şi implicarea în mai mare măsură a copiilor şi a tinerilor în activităţi preventive ca alternativă de viaţă sănătoasă la consumul de droguri.

Astfel, în cadrul concursului au participat 64 de elevi din cadrul a 10 de unităţi de învăţământ din judeţul Sibiu (Şcoala Gimnazială “Radu Selejan” Sibiu, Colegiul Economic “George Bariţiu” Sibiu, Colegiul Naţional “Octavian Goga” Sibiu, Liceul Tehnologic “Şcoala Naţională de Gaz” Mediaş, Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Sibiu, Şcoala Gimnazială Vurpăr, Colegiul Tehnic “Mediensis” Mediaş, Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr” Sibiu, Colegiul Tehnic Energetic Sibiu, Colegiul Tehnic Cibinium Sibiu), care au realizat un număr de 65 lucrări la următoarele secţiuni: 10 lucrări arte vizuale gimnaziu, 28 lucrări arte vizuale liceu, 19 lucrări eseu literar liceu, 2 eseu gimnaziu, 4 fotografie liceu şi 2 film scurt metraj liceu.

Lucrările au fost evaluate la nivel judeţean de o comisie formată din profesori din cadrul Palatului Copiilor Sibiu. La evaluarea lucrărilor s-a ţinut seama de criteriile generale de evaluare menţionate pentru fiecare secţiune în parte în regulamentul concursului. S-au acordat 8 locul I (arte vizuale gimnaziu pictură, arte vizuale gimnaziu grafică, arte vizuale liceu pictură, arte vizuale liceu grafică, eseu literar liceu, eseu literar gimnaziu, film scurt metraj liceu şi fotografie liceu), 8 locul II (arte vizuale gimnaziu pictură, arte vizuale gimnaziu grafică, arte vizuale liceu pictură, arte vizuale liceu grafică, eseu literar liceu, eseu literar gimnaziu, film scurt metraj liceu şi fotografie liceu), 7 locul III (arte vizuale gimnaziu pictură, arte vizuale gimnaziu grafică, arte vizuale liceu pictură, arte vizuale liceu grafică, eseu literar liceu, fotografie liceu) şi 3 menţiuni (eseu literar liceu şi fotografie liceu).

Lucrările clasate pe locul I la faza judeţeană s-au transmis la Agenţia Naţională Antidrog, pentru jurizarea la nivel naţional. Evaluarea naţională pentru fiecare secţiune a avut loc în perioada mai-iunie 2018.

2.                       Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Sălaj, a lansat  ediţia a XV–a a concursului „Mesajul meu antidrog”.  Tema concursului a fost „ Pot Altfel! ”. Ediţia a XV–a a concursului s-a desfăşurat în intervalul februarie – iunie 2018, în cadrul instituţiilor din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu) din județul Sălaj.

„Mesajul meu antidrog” este un proiect de prevenire a consumului de droguri în rândul populaţiei şcolare din învăţământul gimnazial şi liceal şi se desfăşoară anual, încă de la înfiinţarea ANA având obiectivul specific privind dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri, proiectul reprezintă un concurs naţional în cadrul căruia elevii îşi exprimă, într-o formă de comunicare artistică sau prin sport, opiniile şi atitudinile lor în legătură cu consumul de droguri.

Secţiunile ediţiei a XV-a au fost: eseu literar, arte vizuale (grafică, desen şi fotografie), film scurt metraj, spot,   iar criteriile de evaluare a lucrărilor urmăresc încadrarea în cerinţe (tematică şi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului şi a subiectului ales, acurateţea stilului, claritatea limbajului.

La nivelul judeţului Sălaj, parteneri în acest proiect, alături de Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Sălaj, au fost Inspectoratul Școlar Judeţean , CJRAE şi Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret. Menționăm faptul că la ediția 2017 a concursului, eleva  Csiki Nikolett de la  Şcoala Gimnazială  Petri Mor Nușfalău,  coordonată de către d-na consilier şcolar Pop Eniko , a obținut locul I la faza națională la secțiunea eseu literar în limba maghiară.

3. Agenţia Naţională Antidrog (A.N.A.), prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Călăraşi (CPECA)  în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi a derulat în anul şcolar 2017-2018 următoarele proiecte: 

Ø   Proiectul “ABC-UL EMOŢIILOR” este un proiect de formare şi consolidare  a abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri.Proiectul se adresează copiilor din clasele I si a II-a

Ø   Proiectul “CUM SĂ CREŞTEM SĂNĂTOŞI ”- formarea  de deprinderi de viaţă sănătosă în rândul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică (clasa pregătitoare).

Ø   Proiectul Naţional „NECENZURAT”, proiect de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri în rândul adolescenţilor.

Ø   “MESAJUL MEU ANTIDROG” proiect de prevenire a consumului de droguri în rândul populaţiei şcolare din învăţământul gimnazial  şi liceal.

Pentru anul şcolar 2017 - 2018, tema concursului a fost: ”Pot altfel” şi s-au desfăşurat pe următoarele secţiuni:

Ø  film scurt metraj, spot;

Ø  eseu literar;

Ø  arte vizuale;

   Mesajul meu antidrog” este unul dintre proiectele de succes de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor de gimnaziu şi de liceu şi se desfăşoară anual.  Ediţia a XV–a a concursului se derulează în intervalul februarie - iunie 2018, în cadrul instituţiilor din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu) din toate judeţele ţării şi din Bucureşti.

    „Mesajul meu antidrog” este conceput sub forma unui concurs naţional, în cadrul căruia elevii îşi exprimă într-o formă de comunicare artistică sau prin sport, opiniile şi atitudinile lor în legătură cu consumul de droguri.

   Secţiunile ediţiei a XV-a sunt: eseu literar (gimnaziu şi liceu), arte vizuale grafică, pictură şi fotografie digitală (gimnaziu şi liceu), film scurt metraj (liceu), spot (liceu), sport (gimnaziu şi liceu), iar criteriile de evaluare a lucrărilor urmăresc încadrarea în cerinţe (tematică şi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului şi a subiectului ales, acurateţea stilului, claritatea limbajului.

   Cine sunt beneficiarii   Beneficiarii direcţi estimaţi ai concursului sunt 150.000 de elevi din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu). Beneficiarii indirecţi sunt cadrele didactice şi elevii din unităţile şcolare în care se desfăşoară proiectul, precum şi familiile elevilor care participă în concurs. Din fiecare judeţ şi sector din Bucureşti vor fi selecţionate un număr de cel puţin 10 şcoli (atât din mediul urban, cât şi rural) cu învăţământ gimnazial şi 5 licee (atât din mediul urban cât şi rural) ce totalizează un număr de cel puţin 3.500 de elevi.

4.                  Agenția Națională Antidrog (A.N.A.),  prin Centrul de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș (C.P.E.C.A Argeș)[3], implementează la Școala Gimnazială Mihai Eminescu Pitești, Proiectul Național ,,ABC-UL EMOȚIILOR”, proiect de prevenire a consumului de droguri pentru copiii din clasa I

            ,,ABC-UL EMOŢIILOR” este un proiect de formare şi consolidare a abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în prevenirea consumului de droguri, punând accent pe conştientizarea de sine, abilităţile de comunicare, gestionarea emoţiilor negative, abilitatea de a face faţă presiunii grupului şi de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă. ,,ABC-ul emoţiilor” s-a aflat, în anul şcolar anterior, tot în primul an de implementare la nivel naţional şi a înregistrat o cerere foarte mare în rândul cadrelor didactice şi al copiilor, de asemenea, cu rezultate extraordinare din punctul de vedere al numărului de copii participanţi cu vârste între 7 şi 9 ani – 21.633. Acesta a fost derulat de specialiştii ANA în 326 de şcoli, fiind informate 4961 de cadre didactice şi 4563 de părinţi, iar de sesiunile de formare au beneficiat 691 de profesori, care vor aplica în rândul copiilor activităţile proiectului.          

            ,,ABC-UL EMOȚIILOR” va fi implementat în Școala Gimnazială Mihai Eminescu Pitești la nivelul  celor șase clase I și se va centra pe cinci teme principale:

Ø  Autocunoaștere/valorizare personală (,,Cine sunt eu?”)

Ø   Exersarea modalităților adecvate de gestionare a emoțiilor negative (,,Gestionarea emoțiilor negative”)

Ø  Abilități de comunicare asertivă și de a face față presiunii grupului (,,Cum să spun NU în situații dificile”)

Ø  Adoptarea deciziilor corecte pentru o dezvoltare sănatoasă (,,Alegeri responsabile”)

Ø  Importanța relațiilor personale (,,Lumea mea”)

Proiectul conține următoarele materiale educative: caietul copilului, un model de diplomă pentru copii și un model de scrisoare pentru părinți. Materialele vor fi distribuite cadrelor didactice care vor aplica proiectul, în format electronic.

Proiectul se bazează pe modelul inteligenţei emoţionale, dezvoltat de Daniel Goleman. Inteligenţa emoţională din viaţa adultă îşi are originea în dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale în perioada preşcolară şi şcolară mică, acestea fiind perioade de achiziţii fundamentale în plan emoţional, social şi cognitiv.

Copiii care prezintă deficite la nivelul competenţelor emoţionale şi sociale riscă să dezvolte probleme serioase, atât în timpul copilăriei, a adolescenţei cât şi a vieţii adulte, pe diferite planuri, cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delicvenţă juvenilă, consum de alcool şi droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative faţă de şcoală, lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile şcolare şi refuzul acestora), adaptarea şcolară (absenteism, abandon şcolar, dificultăţi în adaptarea la cerinţele mediului şcolar etc.)

În multe cazuri, consumul de droguri compensează incapacitatea de a gestiona, într-un mod mai productiv, sentimentele de tristeţe şi lipsă de speranţă. O deficienţă emoţională gravă are ca rezultat incapacitatea oamenilor de „a percepe” semnificaţia noilor informaţii şi a experienţelor anterioare, ceea ce poate duce la un comportament iresponsabil şi un dezechilibru.

Motivație. Lipsa de supraveghere a copiilor de către părinți, greșeala de a nu controla calitatea produselor consumate, excesul de vitamine, sucuri sau energizante sub diferite feluri, fumatul în preajma copiilor, sunt mutații de fond intervenite în societate, care determină schimbări negative în planul comportamental și în starea de sănătate a copiilor.În consecință, părțile implicate în semnarea acestui parteneriat educațional urmăresc limitarea, diminuarea efectelor agresive asupra copiilor și educația comportamentală a grupului țintă.

Obiective. Implementarea Proiectului Național ABC-UL EMOȚIILOR în anul școlar 2018/2019 și realizarea de activități în cadrul acestuia: ore de curs, întrevederi, mese rotunde și activități de prevenire și informare punctuale, susținute de specialiști ai Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș. Se vizează participarea copiilor în mod activ la activitatea din cadrul parteneriatului, dar și antrenarea în aceste activități a părinților și a unor specialiști: psihopedagogi, consilieri, cu scopul eficientizării activității cu copiii.

5.      PROIECT DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI, ADRESAT PĂRINŢILOR“EU ȘI COPILUL MEU”, lansat în data 27 februarie 2020

            Agenţia Naţională Antidrog (ANA) implementează proiectul naţional de prevenire în familie ,,EU ŞI COPILUL MEU”, prin intermediul căruia îşi propune să consolideze legăturile afective dintre membrii familiei (părinte-copil, părinte-părinte, copil-copil), dar şi dintre aceştia şi şcoală. Proiectul are ca obiectiv prevenirea consumului de droguri, inclusiv tutun, alcool şi substanţe noi psihoactive în rândul grupurilor vulnerabile, prin creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor, în vederea oferirii de modele pozitive copiilor.

            În cadrul proiectului ,,EU ŞI COPILUL MEU”, părinţii participă la şedinţe de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri, iar consilierii şcolari, psihologii, asistenţii sociali şi cadrele didactice titulare, care îşi desfăşoară activitatea în unităţi şcolare cu clasele V-VIII sau în Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, sunt formaţi de specialiştii ANA, în vederea dezvoltării unei resurse de specialitate pentru implementarea proiectului.

            ,,EU ŞI COPILUL MEU” conţine nouă activităţi interactive cu părinţii, incluzând şi aplicaţii cu caracter ludic: Să facem cunoştinţă, Nevoile copilului meu, Ce fel de părinte sunt?, Cum comunicăm eficient cu copiii, Cum controlăm conflictele din familie, Cum stabilim reguli şi pedepse, Cum supraveghem anturajul copilului,  Cum afectează familia consumul de tutun, alcool şi droguri şi Gala de absolvire.

            Prin derularea acestor activităţi, ANA urmăreşte dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor, în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie şi reducerea influenţei factorilor de risc în consumul de droguri.

            Părinţii sunt selecţionaţi, cu prioritate, conform următoarelor criterii:

Ø  părinţi ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani;

Ø  părinţi care provin dintr-un mediu socio-economic defavorizat – grupuri vulnerabile (beneficiari ai ajutorului social, şomeri, fără venituri etc);

Ø  părinţi la risc cu abilităţi educative şi de gestionare familială scăzute sau cu copii la risc cu probleme de adaptare şi randament şcolar scăzut, probleme precoce sau persistente de comportament, care nu necesită în mod special o intervenţie terapeutică;

Ø  familii cu conflicte sau în care există consum frecvent de tutun şi alcool;

Ø  nivel de educaţie de minim patru clase primare absolvite.

            În cadrul proiectului ,,Eu şi copilul meu”, derulat şi în acest an şcolar la nivel naţional, vor participa 1645 de părinţi şi 470 de profesori, care vor susţine 235 de Cursuri „Eu şi copilul meu”, conform manualului proiectului.

            „Eu şi copilul meu” are la baza proiectul spaniol „Protego”, implementat de către Agenţia Naţională Antidrog în anul 2007. Activităţile propuse sunt validate ştiinţific, iar modificările care apar faţă de proiectul iniţial se datorează adaptării la realităţile româneşti.

Bibliografie:

Ø  Strategia U.E. Europa 2020 din 3.03.2010/Bruxelles privind creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii

Ø  Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011

Ø  Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

Ø  Ordinul MAI nr. 81/2019 privind stabilirea metodologiei de evaluare, selectare şi finanţare a proiectelor în cadrul Programului de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri pentru perioada 2019-2020

Ø  Ordinul M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a unităților de învățământ preuniversitar

Adrese internet:

           

Ø  http://adevarul.ro/locale/calarasi/abc-ul-emotiilorproiect-prevenire-consumului-droguri-copiii-clasa-i-1_5bc874d8df52022f75a0ef6f/index.html

Ø  http://adevarul.ro/locale/calarasi/pot-altfel-inceput-editia-xv-a-concursului-national-mesajul-antidrog-adolescenti-1_5a859069df52022f75970e2b/index.html

Ø  http://www.magazinsalajean.ro/divertisment/pot-altfel-concurs-al-agentiei-nationale-antidrog