Platforma națională wireless pentru școli

            Guvernul României a adoptat la finalul lunii septembrie 2018 o hotărâre privind investiţia în crearea unei platforme naţionale integrate de tip campus care să asigure acces la internet wireless în şcoli[1]. Costul total al proiectului se ridică la aproape 210 milioane de lei, 85 la sută din sumă fiind din fonduri europene. Cum problemele avizelor ISU, a toaletelor insalubre din curţile şcolilor, a accesului la apă curentă nu au fost rezolvate, iniţiativa pare de tipul “căruţa înaintea cailor”. Desigur în plină eră digitală, accesul la internet este foarte important pentru procesul de învăţământ.

            Anunţul legat de această decizie a fost postat pe site-ul ministerului Educaţiei: “Executivul a o hotărâre pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii “Platformă naţională integrată - Wireless Campus”. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unei platforme naţionale integrate de tip campus care să asigure, cu prioritate în şcoli de nivel gimnazial, serviciul de acces fără fir la reţele de date deschise interconectate, inclusiv la internet. Proiectul se va derula în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară 2: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă - Prioritatea de investiţii 2c - Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate, având o valoare totală de 209.921 mii lei, 85% reprezentând finanţarea europeană nerambursabilă.

            Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Crearea infrastructurii tehnice necesare utilizării resurselor şi serviciilor de tip OER şi WEB 2.0 în educaţie pentru minimum 2.000 de şcoli; Dotarea în cadrul proiectului a unui număr de 4.500 de unităţi gimnaziale cu echipamente wireless; Creşterea ponderii profesorilor care utilizează internetul prin wireless-campus la 15%, până la finalul perioadei de sustenabilitate a proiectului. Beneficiarul principal al investiţiei, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, va asigura buna funcţionare a echipamentelor achiziţionate şi a platformei create în cadrul proiectului în vederea atingerii obiectivelor stabilite. Proiectul va contribui indirect la atingerea valorilor ţintă ale indicatorilor din Agenda Digitală, şi anume a procentului instituţiilor de învăţământ preuniversitar care folosesc OER (Open Educational Resources), Web 2.0 în educaţie, ţinta fiind stabilită pentru 50% până în 2020”. Mai trebuie spus că acest proiect reprezintă un pas major spre trecerea de la manualele pe hârtie la cele digitale...

            Proiectul “rechizite pentru preşcolari şi elevi - şanse egale la educaţie”

            Lupta cu abandonul școlar cuprinde o suită de acțiuni/activități dificile şi implică resurse financiare importante. După o statistică authtonă[2], peste 360.000 de preşcolari şi elevi din clasele II - VIII beneficiază în anul şcolar 2018-2019 de pachete de rechizite şi ghiozdane. Proiectul “Rechizite pentru preşcolari şi elevi - şanse egale la educaţie” are ca obiectiv prevenirea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, facilitând accesul egal şi participarea la învăţământul obligatoriu a preşcolarilor şi elevilor proveniţi din familiile cele mai defavorizate, prin acordarea de materiale şcolare. Ministerul Educaţiei Naţionale este beneficiar al proiectului, implementat în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate POAD/ 220/1/3/ - Precaritate materială de bază, bugetul total fiind de 17.314.571,40 lei.

            Potrivit Ministerului Educaţiei, beneficiarii sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi, fiind în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară. Vor primi ghiozdane 308.611 elevi. Elevii din grupul-ţintă au devenit eligibili în proiect după ce au solicitat, la începutul anului şcolar, sprijinul acordat în cadrul programului naţional desfăşurat anual în baza Legii 126/2004 şi a ordinului de ministru nr. 4385/ 2012. În plus, 51.539 de preşcolari vor primi rechizite şcolare. Aceştia sunt beneficiarii tichetelor sociale acordate conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.
            Rechizitele şi ghiozdanele vor fi distribuite prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti către unităţile de învăţământ, care vor repartiza mai departe materialele şcolare către elevii şi preşcolarii din grupul-ţintă. 

            Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a lansat la finalul primei decae a lunii octombrie 2018, primul Ghid privind Aplicarea Dreptului la Educaţie pentru Copiii cu Dizabilităţi din România. Deşi în ultimii ani legislaţia internă acordă în mod explicit dreptul copiilor cu dizabilităţi să înveţe în şcolile de masă, în realitate şcolile din România încalcă masiv prevederile legale, fie prin neacceptarea lor în şcoli, fie prin neacordarea sprijinului adaptat prevăzut de lege.

            Mădălina Turza, preşedinte CEDCD, a făcut precizări despre acest ghid: “În lunga şi dificila luptă în instanţe pentru dreptul la educaţie al copiilor noştri, am învăţat că sistemul poate fi extrem de inventiv în sens negativ. Astfel, cauza unui copil cu dizabilitate eliminat din sistemul de educaţie poate deveni o provocare serioasă chiar şi pentru magistraţi sau avocaţi în absenţa cunoaşterii acestui domeniu foarte specific. Acesta este motivul pentru care am considerat că ar fi util să împărtăşesc din această experienţă acumulată adesea cu lacrimi de bucurie sau frustrare pentru ca cei chemaţi să aplice legea să poată avea acces facil la cele mai importante aspecte ale dreptului la educaţie al copiilor cu dizabilităţi ascunse în hăţişurile normelor legale interne”.
            În ţara noastră trăiesc peste 72.000 de copii cu dizabilităţi. Marea majoritate a acestora, la vârsta şcolarizării se lovesc de respingere, discriminare, abuzuri şi în cele din urmă ies din sistemul naţional de educaţie sub diferite forme aparent legale (repetenţie, exmatriculare, abandon), care maschează de fapt refuzul sistemului de educaţie de a-i şcolariza. Astfel, aproximativ 18.000 de copii cu dizabilităţi cu vârstă şcolară sunt în afara oricărei forme de învăţământ, iar peste 31.000 se află izolaţi în şcoli speciale.

            Un manual premiat de UE

            Manualul de Geografie pentru clasa a V-a, publicat de Editura Art Klett, a câştigat medalia de bronz, primul premiu european din istorie pentru ţara noastră, la competiţia BELMA 2018 - Best European Learning Materials Awards, care desemnează cele mai bune manuale europene, în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt.

            Ironia sorţii face ca premiul să vină după scandalul provocat de un alt manual de Geografie, pentru clasa a VI-a, plin de greşeli, publicat de Editura Didactică şi Pedagogică. În 2018, Editura Art Klett a fost nominalizată pe lista scurtă a competiţiei BELMA 2018 cu două titluri: Biologie. Clasa a V-a (autoare: Irina Pop-Păcurar şi Dorina Podar) şi Geografie. Clasa a V-a (autori: Silviu Neguţ, Carmen Camelia Rădulescu şi Ionuţ Popa). Cei din urmă menționți, Silviu Neguţ, Carmen Camelia Rădulescu şi Ionuţ Popa au obţinut premilul “Bronze Award” pentru pachetul educaţional Geografie. Clasa a V-a, care include manualul (atât în versiune print, cât şi varianta digitală pe DVD), caietul de lucru, un atlas şcolar, ghidul profesorului, plus o serie de documente didactice necesare profesorilor, ca resurse educaţionale gratuite.

            Comisia de evaluare BELMA 2018 a motivat astfel decizia: “Structura lecţiilor este foarte bine concepută. Cu ajutorul unui design adecvat, a diferenţierilor cromatice, a fotografiilor şi a altor elemente grafice şi cartografice, conţinutul lecţiilor este foarte clar prezentat. Atât caietul de lucru, cât şi atlasul, oferă conţinuturi suplimentare şi oportunitatea unei învăţări diferenţiate, reprezentând resurse educaţionale de utilizat cu succes în completarea manualului şcolar. Înregistrările audio şi video, plusul de atractivitate pe care îl aduce personajul/avatarul din versiunea digitală, împreună cu testele de evaluare, aplicaţiile practice şi proiectele propuse contribuie la un proces de învăţare motivant şi atractiv”.

            Profesorul universitar doctor Silviu Neguţ a spus legat de acest premiu: “Este mai mult decât reconfortant să constaţi că un juriu internaţional apreciază munca autorilor români, în timp ce mulţi consideră, în ţară, că autorii de manuale trebuie importaţi. Mă bucură nespus acest “Bronze Award”, primit la BELMA 2018. El nu numai recompensează, ci şi certifică la nivel internaţional un manual cu adevărat modern, care, în ciuda tematicii foarte grele şi complexe, este limpede, cursiv şi îmbină armonios textul propriu-zis, ilustraţia şi tehnicile moderne de evaluare, antrenând cu adevărat mintea şi cunoştinţele elevilor. Ţinuta elegantă şi valoarea de ansamblu a manulului scot în evidenţă, încă o dată, rolul unei edituri adevărate, în realizarea şi promovarea unor manuale de ţinută, corecte şi competitive nu numai în ţară, ci şi pe plan internaţional”.

            Legat de un alt manual, cel de Geografie pentru clasa a VI-a, care a stârnit multiple discuţii, în primă fază, Ministerul Educaţiei a anunţat va fi realizată o erată tipărită ce va fi trimisă în şcoli, astfel încât elevii să primească odată cu manualul şi erata în cauză. Ulterior s-a decis retipărirea manualului, iar ministerul a anunţat că îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă, acolo unde este posibil, autorii/redactorii/evaluatorii manualelor (în funcţie de etapa în care s-au produs erorile), pentru daunele aduse.