Educaţia incluzivă implică asumarea de noi roluri de către toţi actorii procesului de învăţămînt. Pentru ca şcolile obişnuite să facă faţă provocărilor legate de inserţia copiilor cu CES, personalul didactic trebuie să beneficieze de sprijin în activitatea la clasă.

 Experienţa didactică permite armonizarea rolurilor învăţătorului de la clasă în noul context al educaţiei integrate, cu ceilalţi membri ai echipei de lucru: profesorul de sprijin, logopedul, părintele, medicul, asistentul social şi directorul şcolii.

Alternativă a învăţământului special, educaţia integrată permite acordarea serviciilor de sprijin pentru copii cu posibilităţi reale de recuperare şi reintegrare, care altădată ar fi fost orientaţi către şcoala specială.

 

La nivelul școlilor de masă, serviciile educaționale specializate sunt asigurate de către cadrele didactice de sprijin. Activitatea profesorului de sprijin este strâns legată de activitatea cadrelor didactice și, împreună, aceștia încearcă să alcătuiască un plan de intervenție pentru elevul cu nevoi educaționale speciale.

Cadrul didactic de sprijin are  un rol major în optimizarea procesului educațional din clasele unde se derulează învățământul integrat.

Elevii cu cerinte educaționale speciale beneficiazǎ de acest serviciu pe durata învǎţǎmântului preşcolar şi pe întreaga perioadǎ a şcolarizǎrii.

Cadrul didactic de sprijin este o persoana pregatită în domeniul educației speciale și care, împreună cu educatorul/profesorul din școala de masă, formează o echipă omogenă, răspunzătoare de procesul învățării elevilor din școala pentru diversitate. Pentru marea majoritate a elevilor clasei, profesorul care predă o disciplină respectă un anumit standard privind conținuturile și modul de comunicare a acestora către elevii clasei, standard cerut de programa și manualele acelei discipline.

Potrivit prevederilor Ordinului nr. 5574/2011, profesorul de sprijin este : „ cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;”       

Legislaţia în vigoare prevede că posturile de profesor de sprijin sunt normate în învăţământul special, norma didactică este de 16 ore pe săptămână pentru o grupă de 8 – 12 elevi cu deficienţe uşoare sau moderate şi de 4 – 6 elevi cu deficienţe grave sau profunde, elevi şcolarizaţi în învăţământul de masă, începând cu învăţământul preşcolar, pe toată durata şcolarizării.

Condiţiile necesare pentru a deveni profesor de sprijin, conform Ordinului Nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, sunt:

a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani, cu una din specializările din domeniul psihopedagogic;

c) efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială.

d) posturile de profesor de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, studii de lungă durată, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.

Posturile didactice de profesori itineranți și de sprijin sunt normate în cadrul unităților de învățământ special, fiind ocupate prin concurs în conformitate cu prevederileart. 89 din Legea nr. 1/2011.

În situația în care într-un județ nu există o unitate de învățământ special, profesorul itinerant și de sprijin este încadrat de către unitatea de învățământ de masă care are cei mai mulți copii/elevi cu CES integrați.

Normarea și încadrarea profesorilor itineranți și de sprijin se realizează astfel:

a) un post pentru 8-12 copii/elevi/tineri cu deficiențe moderate sau ușoare, integrați individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unități de învățământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore;

b) un post pentru 4-6 copii/elevi/tineri cu deficiențe grave, profunde sau asociate, integrați individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unități de învățământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore.

Cele 16 ore/săptămână aferente normei de predare se realizează în activitate directă cu copilul/elevul integrat, în clasă sau în săli multifuncționale/centre de resurse din unitatea de învățământ unde este înscris copilul/elevul.

Beneficiază de serviciile educaționale de sprijin următoarele categorii de persoane:

a) copii/elevi cu certificat de orientare școlară și profesională eliberat de comisia de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;

b) copii/elevi cu dificultăți de învățare, de dezvoltare sau de adaptare școlară care se găsesc la un moment dat în situație de eșec școlar sau în risc de abandon școlar și beneficiază de servicii de educație remedială/consiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasă/consilierului școlar/profesorului logoped etc. În funcție de evoluția elevului, cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE în vederea asigurării unui profesor itinerant și de sprijin.

Toți copiii/elevii care au fost orientați școlar către serviciile educaționale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant de sprijin.

În funcție de datele evaluării complexe (medicale, psihologice, sociale, etc),  copilul cu CES poate fi orientat:

-          într-o grupă/clasă dintr-o unitate obișnuită  de învățământ;   

-          într-o școală/grădiniță de masă, cu sau fără servicii de sprijin; 

-          într-o unitate de învățământ special; 

-          într-o anumită meserie/meserii (învățământ profesional); 

-         școlarizare în regim de zi/în regim de internat

Cadrul didactic de sprijin:

- colaborează cu comisia internă de evaluare continuă din şcoală în vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii personalizat al elevului cu CES integrat în învăţămîntul de masă;

- colaborează cu întreg corpul profesoral al unităţii de învăţămînt în vederea realizării unei inserţii eficiente în colectivul şcolii;

- elaborează şi realizează, în parteneriat cu profe- sorii de la clasă, programul de intervenţie perso- nalizat, participă la adaptarea curriculumului;

- colaborează cu profesorii de la clasele în care sînt integraţi elevi cu CES în vederea stabilirii unor modalităţi de lucru adecvate;

- consiliază familiile elevilor care beneficiază de servicii de sprijin;

- efectuează evaluarea periodică a dezvoltării ele- vilor cu CES şi operează modificări în programul de intervenţie specializată

Scopul activității cadrului didactic de sprijin este dezvoltarea şi promovarea asistenţei educaţionale a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale asigurând progresul în dezvoltarea copilului/elevului, compensarea şi remedierea dificultăţilor de învăţare.

Competențele cadrului didactic de spriijin:

1. Identifică nevoile de sprijin în clasele de elevi. Identificarea se face la solicitarea cadrului didactic care resimte nevoia sprijinului din proprie iniţiativă.

            2. Organizează întâlniri de tatonare cu grupul ţintă de copii cu CES în alt cadru decât clasa, în scopul cunoaşterii personalităţii acestora şi identificării cauzelor care detemină impasul educaţional.

            3. Evaluează potenţialul de învăţare al grupului de copii, stabilind competenţele şi dificultăţile (puncte forte şi slabe), precum şi nivelul acestora în domeniile:

 - nivelul percepţiei vizuale şi auditive;

- limbajul oral: vocabular, tulburări de pronunţie, înţelegere, evocare;

- grafie - lexie; motricitate şi praxie;

- memorie vizuală, orientare spaţio-temporară, atenţie;

- abilităţi simbolico-matematice, rezolvare de probleme;

- nivelul inteligenţei şi ritmul de lucru.

            4. Stabileşte obiectivele intervenţiei/sprijinului şi paşii de realizare.

            5. Solicită sprijinul şi colaborarea specialiştilor (psihologi, logopezi, medici, etc.).

            6. Organizează şi susţine acţiuni de consiliere a cadrelor didactice cu privire la copii cu CES.

            7. Colaborează şi se consultă cu învăţătorul/profesorul clasei oferind şi solicitând informaţ

ii cu privire la integrarea acestor 

copii în clasă.

 8. Consiliază cadrul didactic în vederea evitării marginalizării copiilor cu CES şi a adoptării unei atitudini pedagogice pozitive care pot fi folosite în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare.

9. Realizează întâlniri cu părinții pentru responsibilizarea familiei în actul recuperării/reabilitarii.

10. Stabileşte împreună cu membrii echipei PSP (planul de recuperare/reabilitare).

            11. Evaluează şi readaptează PEI în raport cu evoluţia copiilor.

            12. Elaborează PEI în funcţie de competenţele copilului şi de dificultăţile sale şi stabileşte priorităţile de acţiune pe secvenţe de timp.

            13. Colaborează cu învăţătorul/profesorul clasei stabilind strategii şi modalităţi de lucru pentru adaptare. 

14. Propune modalităţi de lucru individualizate pe anumite secvenţe de  predare/învăţare. 

15. Desfăşoară activităţi de intervenţie recuperatorie unde schimbă modalitatea de învăţare (foloseşte alte tehnici şi procedee de învăţare).

            16. Participă la procesul de predare/învăţare ca asistent, observator, consultant, factor catalizator pentru elevi. 

17. Predă în echipă cu învăţătorul/profesorul clasei anumite secvenţe de învăţare.

            18. Desfăşoară activităţi cu un grup de elevi sau individual propunând copiilor secvenţe de învăţare pe care să le poată realiza cu success pentru a le trezi interesul şi motivaţia  pentru învăţare şi încrederea în forţele proprii.

            19. Orientează copiii spre alte servicii de specialitate din comunitate.

În exercitarea funcției, cadrul didactic de sprijin respectă următoarele principii:

-  interesul superior al copilului;

-  nondiscriminării;

-  abordării individualizate;

-  flexibilităţii;

-  confidențialităţii;

-  cooperării și parteneriatului socio-educaţional.

Principalele instrumente ale profesorului de sprijin sunt:

- Adaptarea curriculară – corelează conținuturile curriculumului național cu posibilitățile elevului cu CES, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia; 

- Programul de intervenție personalizat – instrument de proiectare și implementare a activităților educațional-terapeutice, folosit pentru eficientizarea activităților de intervenție;

- Teste de evaluare diferențiată, lucrări și teze adaptate la nivelul de dezvoltare a copilului.

           

În concluzie, putem spune că în procesul de transformare a școlilor în școli incluzive, rolul profesorului de sprijin nu este doar acela de a acorda asistență educațională individualizată copiilor cu cerințe educaționale speciale, ci și acela de a furniza consultanță și sprijin cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității.

Bibliografie:

 

- ORDIN Nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă