În cadrul Strategiei Europa 2020 concepută pentru a face față crizei economice, UE a stabilit obiective pentru reducerea numărului de cazuri de abandon școlar sub 10% și creșterea numărului de absolvenți de învățământ superior la cel puțin 40%, până în 2020. Astfel, educația și formarea sunt considerate esențiale atât pentru progresul economic cât și pentru progresul social, iar alinierea competențelor la nevoile de pe piața muncii joacă un rol foarte important în acest sens.
Dacă responsabilitatea în ceea ce privește sistemele de educație și formare le revine statelor membre, UE joacă un rol determinat în sprijinirea și completarea eforturilor pe care acestea le depun pentru a-și îmbunătăți și moderniza sistemele de învățământ. Obiectivele, instrumentele și modalitățile de cooperare la nivel european sunt descrise în cadrul strategic „Educație și formare 2020”.
Confrom Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014 – 2020 au fost acceptate cerințele condiționalității ex-ante aferentă Obiectivului tematic 11 – “Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă”.
Această condiționalitate ex-ante face referire la „Existența unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma administrației publice” prin care s-a stabilit crtiteriul de dezvoltare a unor sisteme de management al calității.
Urmare a acestor cerinţe s-a adoptat, la nivel national, Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în autorități și instituții publice.
Toate autoritățile și instituțiile publice a căror dezvoltare a capacității administrative este considerată prioritară în Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020 au obligaţia de a implementa sisteme unitare de management al calității reprezentate de sistemul ISO 9001 și de instrumentul CAF.
Totodată, având în vedere faptul că implementarea managementului calității prezintă o serie de provocări cauzate de elementele de specialitate ale conceptului de calitate și de evoluția permanentă a acestuia, recomandarea a vizat nu numai realizarea de instruiri privind managementul calității, ci și cuprinderea în organigrama autorităților și instituțiilor publice care implementează/ pregătesc implementarea/ menținerea unor sisteme/ instrumente de management al calității, a unor posturi cu atribuții strict în managementul calității, numărul lor variind în funcție de mărimea organizației.
În vederea realizării Obiectivului specific I.2. Implementarea de sisteme unitare de management al calității aplicabile administrației publice, a standardului ISO 9001 și a instrumentului CAF, inclusiv formarea/instruirea specifică pentru implementarea sistemului/ instrumentului de management al calității, s-au stabilit urmatoarele actiuni în sistemul de învăţământ, astfel:
1. Implementarea CAF și a standardului ISO 9001 la nivelul Ministerului Educației Naționale
2. Implementarea CAF și a standardului ISO 9001 la nivelul inspectoratelor școlare
3. Implementarea CAF și a standardului ISO 9001 la nivelul celorlalte instituții din subordinea/sub autoritatea MEN
Termenul limită de finalizare al acțiunilor de promovare și implementare a managementului calității, finanțate prin POCA 2014-2020, a fost stabilit ca fiind luna decembrie 2018.
Conform prevederilor legale, Ministerul Educaţiei Naţionale are responsabilitatea de a evalua atât sistemul de învăţământ, cât şi procesul de învăţământ, conform standardelor naţionale şi prin instituţii specializate.
Evaluarea sistemului şi procesului de învăţământ are o componentă internă - în întregime realizată la nivelul unităţilor sau instituţiilor de învăţământ, şi o componentă externă - realizată de următoarele organisme:
- Inspectoratele şcolare pentru evaluarea procesului de învăţământ în învăţământul preuniversitar;
- Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Preuniversitar (ARACIP) pentru evaluarea instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar (atât din punct de vedere al procesului de învăţământ, cât şi din punct de vedere instituţional);
- Ministerul Educaţiei Naţionale pentru evaluarea întregului sistem de învăţământ.
Conform legislaţiei în vigoare, Standardele naţionale “referenţiale” utilizate la evaluarea instituţională in învăţamântul preuniversitar începand cu anul 2005 in Romania s-au implementat pe baza unor actele normative, reguli şi mecanisme privind evaluarea instituţională.
Acest demers a avut cateva obiective esentiale:
Ø armonizarea funcţionării sistemului educational cu regulile şi practicile europene;
Ø respectarea şi implementarea recomandărilor Comisiei Europene in domeniul educaţiei; pentru invăţământul superior - implementarea recomandărilor formulate în Reuniunea de la Bergen (2005);
Ø îmbunătăţirea calităţii educaţiei furnizate de şcolile din sistem.
Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:
A. Capacitatea instituţională, care rezulta din organizarea interna din infrastructura disponibilă, definita prin următoarele criterii:
a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
b) baza materială şi optimizarea utilizării bazei materiale;
c) resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii;
Faţă de referentialul ,.Inspectie şcolară” tranzitia a fost substantial prin conştientizarea organizatiilor şcolare privind necesitatea implementarii unor mecanisme specifice de evaluare externi şi interni. Prin acest nou standar au fost introduce si alte trei referenţiale naţionale în evaluarea institutională:
1. Standardul de autorizare (nivelul înfiinţăriii - primul nivel de conformitate şi
2. Standardul de acreditare (nivelul funcţionării minimale - al doilea nivel de conformitate (ambele în 2007)
3. Standardul de ”referinţă " (nivelul funcţionării optimale - conformitate ,.opţională”(în anul 2008).
Limitele şi neclaritatea acestui referential constau in:
1) Neaplicarea standardului în sistem (elaborat in 2007 şi aprobat prin act normativ in 2008) care a generat un efect negative prin suficienţa nivelului calităţii. Aplicarea prin simpla “atingere” reală sau formală a cerintelor standardului de acreditare a fost suficientă pentru şcolile care au fost ,,acreditate", acordandu-se importanţă maximă nivelului minim - acreditarea şi importanţă minimă referenţialului optimal.
2) Evaluarea pe acest standard, propusă prin ,,Ghidul de aplicare a standardului'' elaborat de ARACIP (Agenţia Română pentru Asigurarea Calitatii in Învăţământul Preuniversitar) este mai puţin relevantă, deoarece este orientate, în multe cazuri, pe aprecieri nerelevante pentru sistem (Satisfăcător - pentru indeplinirea cerintelor standardului de acreditare, Bine - pentru indeplinirea a cel puţin unei cerinţe din standardul de ,,referinţă", Foarte bine sau Excelent).
În acest moment, sunt aplicate maniere diferite de a judeca două tipuri de evaluări diferite, respectiv logica binară ( Exista sau Nu există), în cazul standardului de acreditare, cu aprecierile cuantificate privind creşterile ,,delta" privind progresul realizat de organizatia şcolară între două momente distincte ale evolutiei acesteia.
Conform cerinţelor din Acordul de partreneriat 2014-2020, implementarea sistemului de management al calităţii are drept scop asigurarea celor interesaţi că procesele realizate în cadrul organizaţiei pot satisface anumite cerinţe.
Un sistem de management al calităţii la nivelul unitaţilor de învăţămant cuprinde: structuri, proceduri, procese şi resurse care au drept scop implementarea în organizaţie a managementului calităţii.
Caracteristicile standardelor ISO
Proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calității conform cerințelor ISO 9001:2015 este de fapt un instrument de satisfacere a cerințelor clienților/ cetățenilor împreună cu alte standarde ISO din clasa ISO 9000 care sunt cele mai cunoscute, ele fiind standarde generice, cu aplicabilitate în orice domeniu de activitate:
- ISO 9000:2005 descrie principii fundamentale și terminologia specifică;
- ISO 9004:2009 furnizează linii directoare pentru îmbunătățirea performanței, luând în considerare atât eficacitatea, cât și eficiența sistemului de management al calității;
- ISO 19011:2011 furnizează linii directoare pentru auditul sistemelor de management al calității.
Avantaje:
- îmbunătățește managementul proceselor/activităților organizației/şcoli
- crește transparența în organizarea și derularea activităților
- standard internațional
- posibilitatea de certificare și de validare externă
Dezavantaje:
- sistem rigid și strict
- risc de nivel ridicat al birocrației
- implică costuri ale implementării și menținerii sistemului de învăţământ
Potenţial de inovare:
- orientare puternică pe conformitate și pe control, mai puțin pe creativitate și pe inovare
- posibilitate de îmbunătățire, dacă erorile și defectele sunt notificate
- în reflectarea și descrierea proceselor există potențial pentru creativitate și inovare, în special dacă este integrat și conceptul LEAN (sistem de producție conceput pentru creșterea calității, reducerea timpului de producție și a costurilor, bazat pe identificarea și eliminarea constantă a pierderilor)
Abordare:
- identificarea proceselor de bază (procese-cheie)
- descrierea și documentarea proceselor de bază
- audit extern pentru verificarea complianței cu cerințele, în vederea certificării
- consecințe/modificări rezultate în urma auditului intern și extern
Astfel, scopul principal al implementării unui sistem de management al calităţii în administraţia publică este acela de a contribui la formarea unei culturi a calităţii în administraţia publică locală – o cultură a calităţii reflectată în:
Ø calitatea serviciilor furnizate de administraţie
Ø cresterea gradului de satisfacţie al cetăţenilor
Ø utilizarea raţională a resurselor umane si materiale
Ø reducerea cheltuielilor administrative
Ø cresterea transparenţei actului administrative impactul implementării sistemului de management al calității conform cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2015 se va reflecta direct în reducerea cheltuielilor administrative, creșterea nivelului de satisfacție a cetățenilor, utilizarea rațională a resurselor umane și materiale, îmbunătățirea transparenței actului administrativ și, nu în ultimul rând, creșterea calității serviciilor furnizate de administrație.
Dincolo de aceste beneficii directe, necesitatea existenței ISO 9001:2015 este redată și de cerințele de:
- A satisface nevoile tot mai numeroase și importante ale utilizatorilor serviciilor publice de calitate;
- A contribui la dezvoltarea coeziunii sociale, a securității și a politicilor pe termen lung;
- A contribui la legitimitatea și eficacitatea acțiunii publice.
Implementarea și certificarea SMC conform cerințelor ISO 9001:2015
Implementarea și certificarea sistemului de management al calității conform cerințelor ISO 9001:2015 este de fapt un instrument de satisfacere a cerințelor clienților/elevilor/părinţilor.
Impactul implementării sistemului de management al calității conform cerințelor ISO 9001:2015 în Inspectoratul Şcolar/Şcoala „X” se va reflecta direct în reducerea cheltuielilor administrative, creșterea nivelului de satisfacție a cetățenilor, utilizarea rațională a resurselor umane și materiale, îmbunătățirea transparenței actului administrativ și, nu în ultimul rând, creșterea calității serviciilor furnizate de administrație.
Dincolo de aceste beneficii directe, necesitatea existenței ISO 9001:2015 este redată și de cerințele de:
Ø A satisface nevoile tot mai numeroase și importante ale utilizatorilor serviciilor publice de calitate în domeniul învăţământului;
Ø A contribui la dezvoltarea coeziunii sociale, a securității și a politicilor pe termen lung;
Ø A contribui la legitimitatea și eficacitatea acțiunii publice de educaţie.
Ciclul PDCA poate fi aplicat tuturor proceselor și sistemului de management al calității în ansamblul lui din cadrul instituţiilor din sistemul de educaţie.
Astfel, acest proces determină şi complexitatea Standardului ISO, prezentat mai jos:
Structura Standardului SR EN ISO 9001:2015 |
|||
1. |
Domeniul de aplicare |
7.3 |
Conștientizare |
2. |
Referințe normative |
7.4 |
Comunicare |
3. |
Termeni și definiții |
7.5 |
Informații documentate |
4. |
Contextul organizației |
8. |
Operare |
4.1 |
Înțelegerea organizației și a contextului în care activează |
8.1 |
Planificare și control operațional |
4.2 |
Înțelegerea necesităților și așteptărilor părților interesate |
8.2 |
Cerințe pentru produse și servicii |
4.3. |
Determinarea domeniului de aplicare al SMC |
8.3 |
Proiectarea și dezvoltarea produselor și serviciilor |
4.4. |
Sistemul de management al calității și procesele sale |
8.4. |
Controlul proceselor, produselor și serviciilor fumizate din exterior |
5. |
Leadership |
8.5. |
Producție și furnizare de servicii |
5.1 |
Leadership și angajament |
8.6. |
Eliberarea produselor și serviciilor |
5.2 |
Politică |
8.7 |
Controlul elementelor de ieșire neconforme |
5.3 |
Roluri organizaționale, responsabilități și autorități |
9. |
Evaluarea perfomanței |
6. |
Planificare |
9.1 |
Monitorizare, măsurare, analizare și evaluare |
6.1. |
Acțiuni de tratare a riscurilor și oportunităților |
9.2. |
Audit intern |
6.2 |
Obiectivele referitoare la calitate și planificarea realizării lor |
9.3 |
Analiza efectuată de management |
6.3. |
Planificarea schimbărilor |
10. |
Îmbunătățire |
7. |
Suport |
10.1. |
Generalități |
7.1 |
Resurse |
10.2. |
Neconformitate și acțiune corectivă |
7.2 |
Competență |
10.3. |
Îmbunătățire continuă |
Standardul ISO 9001:2015 permite flexibilitate în modul de documentare a SMC. Acest lucru permite Inspectoratului Şcolar/Şcoala să determine volumul adecvat de informații documentate de care are nevoie pentru a demonstra planificarea eficace, operarea și controlul proceselor sale, implementarea și îmbunătățirea continuă a eficacității SMC.
Documentația sistemului de management al calității permite evaluarea desfășurării activităților curente și, în mod corespunzător, a rezultatelor acestor activități, facilitând identificarea măsurilor corective sau de îmbunătățire necesare.
Sistemele de management al calității (SMC) se realizează prin succesiunea a trei mari procese:
Ø Proiectarea SMC;
Ø Implementarea SMC;
Ø Îmbunătățirea SMC;
Fig.1 Reprezentarea structurii realizării SMC
Proiectarea SMC presupune realizarea unui audit de preevaluare (de diagnostic), care evaluează situația existentă:
- metodele de lucru;
- procedurile existente;
- resursele disponibile etc.
În funcție de aceste caracteristici se stabilesc tipurile și forma documentelor sistemului de management al calității, precum și gradul de detaliere al documentației.
Ca instrumente clasice utilizate în proiectarea proceselor pot fi enumerate:
- harta proceselor;
- fișa de identitate a proceselor.
Implementarea SMC reprezintă o fază distinctă, cu un termen de început și unul de finalizare. Implementarea are la bază un program de implementare, care precizează:
- etapele procesului de implementare;
- termenele și responsabilitățile.
O etapă importantă de care depinde implementarea sistemului de management al calității este instruirea personalului.
Pe parcursul procesului de implementare a sistemului de management al calității se efectuează audituri interne cu scopul de a se verifica dacă documentele sistemului respectă cerințele standardului de referință și dacă sunt corect aplicate. Concluziile auditurilor sunt cuprinse în Raportul de audit, care precizează neconformitățile constatate. Pentru eliminarea neconformităților se stabilesc acțiuni corective, a căror adecvare și aplicare este verificată prin audituri interne de urmărire (verificare).
Rezultate aşteptate prin implementarea Standardului ISO 9001:2015 sunt următoarele :
Implementarea bunelor practici în domeniul calităţii va contribui la îndeplinirea şi menţinerea pe viitor a următoarelor obiective în domeniul calităţii în învăţământ, în special, şi care vor putea fi stabilite prin documentele elaborate şi aprobate la nivelul instituţiei, astfel :
1. Menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de management al calităţii conform standardului SR EN ISO 9001:2015, adecvat scopului organizaţiei, respectiv satisfacerea cerinţelor clienţilor pentru serviciile prestate, contribuind totodată la îndeplinirea condiţiilor de certificare.
2. Certificarea, controlul, revizia şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii şi performanţei, pentru ajustarea acestuia la cerinţele în continuă schimbare a relaţiei instituţie – client şi satisfacerea cerinţelor clienţilor/elevilor/parţilor interesate.
3. Selecţia şi reţinerea resurselor umane adecvate şi asigurarea resurselor materiale necesare realizării calităţii.
4. Crearea unui spirit favorabil calităţii, procedându-se la instruirea personalului angajat în activităţile ce influenţează calitatea, precum şi permanentizarea acţiunilor de conştientizare de către personalul organizaţiei a cerinţelor clienţilor/elevilor/parţilor interesate.
5. Comunicarea politicii de calitate în toate compartimentele şi verificarea că aceasta este cunoscută şi înţeleasă.
6. Analiza periodică a politicii şi a realizării obiectivelor calităţii, îmbunătăţirea continuă a eficacităţii Sistemului de Management al Calităţii şi Performanţei.
7. Identificarea şi reducerea numărului neconformităţilor, rezolvarea corectă şi rapidă a reclamaţiilor privind calitatea şi iniţierea de acţiuni corective/ preventive eficiente, în vederea diminuării acestora.
8. Obţinerea de feedback din partea societăţii civile/cetăţenilor/elevilor/parţilor interesate privind gradul de satisfacţie al acestora ca urmare a completării unor chestionare online, ce vor putea fi accesate de pe site-ul instituţiilor din sistemul educaţiuonal.
9. Compararea rezultatelor evaluării la nivel European cu alte instituţii de învăţământ similare.
10. Inlocuirea conceptului tip “Şcoala este o fabrică iar elevul reprezintă produsul acesteia” cu cel tip “educaţia trebuie sa ducă la competenţe şi experienţe practice necesare meseriei în care obţine calificare elevul/Studentul conform cerintelor angajatorilor”.
11. cadrul legislativ naţional pentru asigurare a calităţii în sistemul educational este necesar a fi adaptat la cadrul European al calificarilor cee ace va duce la recunoasterea tuturor diplomelor în contextual în care forţa de muncă poate migra pe intreg spatiul European în care se vor recunoaşte competenţele absolvenţilor din ţara noastră.
Bibliografie:
- Legea Educației Naționale nr.1/2011;
- OUG nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
- “Noi standard şi practici europene în Asigurarea calităţii administraţiei publice” prof.univ.dr.ing. Nicolae George DRĂGULĂNESCU;
- “Managementul calităţii în învăţământul prescolar”, Remus CHINĂ, Editura Universitară;
- Standardul SR EN ISO 9001:2015.