Funcționarea individului în societatea cunoașterii presupune ca acesta sã fie alfabetizat funcțional, adicã sã aibã capacitatea unei persoane de a citi, a scrie și a socoti, adicã sã fie alfabetizat. Pe mãsurã ce societatea s-a dezvoltat si au sporit cerințele cu privire la capacitatea persoanei de a face fațã provocãrilor unei lumi extrem de dinamice, conceptul a înglobat mai multe dimensiuni. Astfel, conceptul de alfabetizare a evoluat și existã azi 3 forme ale acestuia:
- Alfabetizarea de bazã – capacitatea persoanei de a citi și de a scrie, care genereazã încredere în sine și motivație pentru dezvoltare ulterioarã. Aceste competențe corespund nivelului 1 din cadrul testelor PISA;
- Alfabetizarea funcționalã – capacitatea persoanei de a citi, de a scrie, de a înțelege și de a aplica în practicã informațiile extrase din text, ceea ce îi permite funcționarea în societate, acasã, la școalã și la locul de muncã. Aceste competențe corespund nivelului 3-4 din testele PISA;
- Alfabetizarea multiplã – capacitatea persoanei de a folosi competențele de citire și de scriere pentru a produce, a înțelege, a interpreta și a evalua critic texte multimodale (textele care folosesc mai multe sisteme semiotice). Aceste competențe corespund nivelul 5 din testele PISA.
Specialiști și experți români, care au lucrat în diverse proiecte europene pe tema alfabetizãrii funcționale, au introdus în discursurile și în practica academicã conceptul de literație, ca fiind termenul care ar explica cel mai bine înțelesul cuvântului literacy, din limba englezã. Așadar, prin competențe de literație înțelegem:
- capacitatea unei persoane de a citi un text;
- capacitatea persoanei de a înțelege textul respectiv;
- capacitatea persoanei de a face conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea textului;
- capacitatea persoanei de a-și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit;
- capacitatea persoanei de a-și exprima în scris sau oral punctul de vedere;
- capacitatea persoanei de a aplica informațiile/cunoștințele obținute în contexte de viațã realã.
Din aceste perspective, putem spune cã o persoanã este alfabetizatã funcțional dacã ea are competențe de literație, considerate a fi cruciale pentru viatã, care îi ajutã pe cetãteni sã-si dezvolte capacitãtile de reflectie si de exprimare, de gândire criticã si empatie. Aceste elemente sunt necesare în procesul de dezvoltare personalã si de creare a unei imagini de sine corecte care sã conducã la împlinire si participare activã în societatea cunoasterii.
Studiile aratã cã un nivel scãzut al competentelor de literatie are ca efect o crestere economicã redusã si fãrã capacitate de sustenabilitate. Din acest motiv, statele membre UE si-au propus ca tintã reducerea numãrului elevilor de 15 ani, care au dificultãti în domeniul alfabetizãrii funcționale, la un procent mai mic de 15% pânã în 2020. Rezultatele testelor PISA aratã cã unul din cinci elevi are competente de literatie foarte scãzute.
În septembrie 2012 a fost publicat primul raport al EU High Level Group of Experts on Literacy care cuprinde cinci capitole despre nivelul analfabetismului funcțional în Europa, dar și recomandãri de reducere a acestuia. Viziunea grupului de experti este rezumatã în urmãtoarele afirmatii:
- Toti cetãtenii Europei trebuie sã aibã competente de literatie care sã le permitã sã-si atingã aspiratiile la nivel individual, familial, profesional si social.
- Îmbunãtãtirea competentelor de literatie conduce la inovare, prosperitate si coeziune socialã, la cresterea nivelului de trai al populatiei, la reducerea somajului si la participare activã în societate.
- Statele membre UE trebuie sã înteleagã cã este obligatia lor legalã de a asigura tot sprijinul si suportul necesar pentru realizarea viziunii grupului.
Din datele existente la nivel european, rezultã cã sistemul educational românesc are probleme serioase în ceea ce privește alfabetizarea functionalã si multiplã, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA din 2009, la sectiunea lectura si întelegerea textului. La sectiunea matematicã si la stiinte, România s-a situat pe locul 47.
La nivelul Europei, dupã România se mai aflã doar Albania. Aceastã situatie trebuie sã dea de gândit factorilor de decizie din domeniul educatiei, managementului la nivelul unitãtilor de învãtãmânt si profesorilor care predau la clasã. Raportul Grupului la Nivel Înalt aratã cã 40,4% dintre elevii români sunt sub nivelul 2 (corespunzãtor evaluãrii PISA), ceea ce, practic, înseamnã incapacitatea acestora de a înțelege cele mai simple sarcini la examenele naționale. Mergând mai departe, cel mai grav este faptul cã acești tineri nu vor putea accede decât la locuri de muncã care cer un nivel minim de educatie.
Raportul Grupului de Experți la Nivel Înalt în Domeniul Literație susține cã dezvoltarea competentelor de literatie ale elevilor, ale populatiei în general, trebuie sã ia în consideratie urmãtoarele patru aspecte importante:
- Constientizarea cadrelor didactice, a factorilor de decizie si a societãtii în totalitatea ei în legãturã cu importanta acestor competente;
- Oferirea dovezilor, a datelor si a informatiilor care aratã nivelul real al competentelor de literatie ale elevilor și ale adultilor;
- Recunoasterea literatiei ca element de bazã, fundamental în procesul de educatie;
- Crearea unei abordãri si angajãri sustinute din partea tuturor celor implicati: guvern, societate civilã, scoli, profesori, pãrinti, mass-media etc.
Raportul Grupului de Experți la Nivel Înalt afirmã cã „literatia este podul de la sãrãcie la sperantã”, accentuând astfel impactul pe care acest aspect al educatiei îl are în procesul de învãtare, în transformarea copiilor în persoane împlinite, implicate în societate si în dezvoltarea societãtii, în general.
În raport sunt prevãzute recomandãri care pot conduce la îmbunãtãtirea competentelor de literatie ale copiilor prin:
- Crearea unui mediu propice dezvoltãrii competentelor de literatie. Acest mediu include deopotrivã familia si scoala, pãrintii si profesorii.
- Cãrtile si materialele care pot fi citite trebuie sã fie disponibile elevilor si copiilor. Din acest punct de vedere, raportul evidentiazã initiative ale statelor europene care au înteles importanta lecturii si a competentelor de literatie pentru copii si adulti. Astfel, în Polonia s-a lansat un program national „The First Book of My Baby” prin care mamele nou-nãscutilor primesc o carte gratuit. Un program interesant a fost lansat în Lituania, „Reading Promotion Program” în cadrul cãruia se promoveazã lectura pentru adolescenti si adulti în medii si contexte informale, cu actori celebri.
- Cresterea calitãtii învãtãrii si predãrii. În acest sens, este important ca profesorii sã înteleagã câteva aspecte esentiale în desfãsurarea activitãtii lor: a) predarea trebuie sã conducã la înțelegere și sã producã învãtare; b) necesitatea ca predarea sã includã strategiile de literatie care vor conduce la creșterea calitãții învãtãrii; c) identificarea timpurie a dificultãtilor de învãtare ale elevilor si gãsirea solutiilor pentru remedierea lor; d) identificarea timpurie a dificultãților elevilor în citirea textelor și aplicarea mãsurilor remediale corespunzãtoare, care sã conducã la diminuarea acestor probleme; e) cresterea motivatiei elevilor de a învãta, prin dezvoltarea unei relații de sprijin profesor-elev și prin implicarea elevilor în învãțare; f) stabilirea de asteptãri înalte de la toti elevii, indiferent de mediul din care vin acestia; g) manifestarea interesului si a pasiunii pentru predare, învãtare si literatie, la nivel personal si institutional.
- Crearea unui curriculum coerent si integrator pentru literatie la nivelul scolii, în sensul unei abordãri coerente de cãtre toti profesorii instituției, în sfera predãrii si a învãtãrii;
- Formarea și dezvoltarea profesionalã a profesorilor în domeniul literatiei, ce are în vedere atât formarea lor initialã, cât si cea continuã.