Programul „Școala după școală” (ȘDȘ) este un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.

 

În comunitățile dezvantajate s-a constatat că astfel de programe, finanțate și implementate de către stat sau de către instituții private, contribuie substanțial la creșterea bunăstării familiilor. Părinții, eliberați de presiunea supravegherii copiilor după programul școlar, se pot angaja cu normă întregă, sporind astfel veniturile disponibile ale familiilor.

 

 

Oferta de program “Şcoala după şcoală” trebuie să fie expresia unei raportări proactive la priorităţile strategice ale Ministerului Educaţiei și Cercetării și trebuie să se fundamentează pe următoarele obiective identificate de Strategia Europa 2020:

 

- creșterea inteligentă, prin îmbunătățirea nivelurilor de educație și formare și creștere incluzivă;

 

- respectarea principiului egalității de șanse în educație, indiferent de caracteristicile individuale;

 

- îmbunătățirea performanței educaționale în rândul tuturor copiilor pentru a satisfice cerințele unei economii bazate pe cunoaștere.

 

Oferta de program Şcoala după şcoală constituie răspunsul instituţiei şcolare la nevoile identificate la nivelul beneficiarilor direcţi – elevii şi indirecţi - familia si comunitatea deoarece există copii din cadrul instituţiei noastre şcolare care, la sfârşitul programului, sunt preluaţi la cursuri after scool în diverse locuri din oraş, ceea ce indică necesitatea înfiinţării acestui program.În învăţământul primar, programul ȘDȘ cuprinde activităţi cu sprijin specializat (supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor, recuperare pentru elevii cu  dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice, activităţi de  încurajare a lecturii independente etc.),  ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de  tip recreativ.

 

Fiecare şcoală, în funcţie de grupul ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate  mai sus.

 

Activitățile de educație, complementare activității didactice, cuprind următoarele tipuri de intervenții:

 

a) supraveghere și îndrumare în efectuarea temelor;

 

b) recuperare pentru elevii cu dificultăți cognitive.

 

Activitățile de susținere și de dezvoltare personală a elevilor, cuprind următoarele tipuri de intervenții:

 

a) recuperare pentru elevii cu tulburări emoționale, tulburări de limbaj prin activități remediale, consiliere, alte activități specifice;

 

b) activități de dezvoltare pentru elevii capabili de performanță;

 

c) activități de încurajare a lecturii independente;

 

d) autocunoaștere, intercunoaștere prin activități de dezvoltare emoțională și socială;

 

e) activități practic-aplicative pe diferite domenii (arte, științe, tehnologii, sport etc.);

 

f) proiecte tematice, propuse de către elevi sau părinți, cadre didactice etc.;

 

g) activități fizice și mișcare;

 

h) drumeții/excursii/vizionări de spectacole și altele asemenea.

 

În învăţământul secundar, programul SDS cuprinde pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă (pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, participarea/ organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare, participarea la activităţi de cooperare europeană), pachetul de activităţi de sprijin (asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare, activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale, consiliere psihologică) și  pachetul de pregătire pentru viaţă (organizarea de activități de pregătire pentru viață: activități de autocunoaștere, activități care vizează dezvoltarea atitudinii active, integrarea și implicarea socială (coduri de conduită, cetățenie activă, atitudine responsabilă față de mediul înconjurător, dezvoltare durabilă etc.), activități pentru dezvoltarea capacității de comunicare și gândire critică, activități de promovare a unui stil de viață sănătos (alimentație sănătoasă, regim de viață sănătos etc.), activități de prevenire a comportamentelor riscante datorate consumului de alcool, tutun și droguri etc.; activități fizice și mișcare.

 

Finanţarea programului se poate face:

 

a) din bugetul autorităţilor locale; din bugetele autorităților locale se virează de către acestea în contul de buget local al unității de învățământ – titlul 10: cheltuieli de personal

 

b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;

 

c) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări, prin suportul financiar al asociațiilor de părinţi, al organizațiilor nonguvernamentale etc., cu respectarea legislaţiei în vigoare; din suportul financiar al Asociației de părinți, pe bază de chitanță fiscală se virează încontul extrabugetar al unității de învățământ

 

d) din bugetul de stat constituit, în condițiile legii, cu această destinație, pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate.

 

În general, Etapele de organizare ale Programului Școala după școală sunt:

 

1. În perioada ianuarie-februarie a fiecărui an şcolar Consiliul de Administraţie al şcolii realizează analiza de nevoi pentru organizarea programului în anul şcolar următor.

 

2. O comisie aleasă de Consiliul profesoral și numită prin decizie elaborează până la 01 martie oferta pentru Programul SDS, sub formă de pachete educaţionale, conform art. 6 şi art. 7 din OMECTS nr. 5349/2011, modificată prin OMEN 4802/31.08.2017.

 

3. Comisia este formată din: directorul unităţii de învăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi, două cadre didactice din învăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământul gimnazial.

 

4. Oferta pentru Programul SDS este discutată şi aprobată de Consiliul Profesoral până la 01 martie.

 

5. Programul SDS se organizează prin decizia Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Școlar Județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Directorul unităţii de învăţământ pune în aplicare decizia Consiliului de administraţie şi înaintează către ISJ/ISMP Programul SDS.

 

6. Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB avizează proiectul Programul SDS, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de OMECTS nr. 5349/2011, modificată prin OMEN 4802/31.08.2017.

 

În situația în care, după debutul anului școlar, numărul de solicitări pentru derularea programului este mai mare decât cel prezentat în analiza de nevoi și impune reconfigurarea grupelor sau a pachetelor educaționale, unitățile de învățământ vor solicita reavizarea programului până la sfârșitul lunii octombrie.

 

La începutul programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru susţinerea activităţilor din pachete educaţionale, cu instituţii abilitate care pot furniza servicii educaţionale (palate, cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare) şi organizaţii neguvernamentale, etc.

 

Conținutul și rolul documentelor utilizate pentru avizarea Programului Școală după Școală pot fi evidențiate astfel:

 

Documentul

Rolul documentului

Calendar de avizare a organizării și desfășurării Programului “Școală după școală”

Informarea și comunicarea publică/Informarea unităților de învățământ care doresc să organizeze și să desfășoare Programul SDS

Cerere de avizare a organizării și desfășurării Programului SDS

Solicitarea de către unitățile de învățământ a organizării și desfășurării Programului SDS

Declarație a directorului unității de învățământ privind art. 15, 16 și 17 din Metodologia de organizare și desfășurare a Programului SDS nr 5349/2011, modificată prin art I, alin, 7, 8,9 din OMEN nr 4802.2017

Asumarea modului de încadrare a personalului și a finanțării programului de către directorul unității de învățământ

Dosarul de avizare

Demonstrarea îndeplinirii condițiilor pentru organizarea și desfășurarea programului

Etapele realizării Programului “Școală după școală”

Informarea și comunicarea publică/Informarea unităților de învățământ care doresc să organizeze și să desfășoare Programul SDS

Fișa de evaluare a dosarului de avizare a Programului “Școală după școală”

Informarea și comunicarea publică/Informarea unităților de învățământ care doresc să organizeze și să desfășoare Programul SDS

Hotărârea Consiliului de Administrație al ISJ/ISMB privind organizarea și desfășurarea Programului ”Școală după școală”

Document care avizează organizarea și desfășurarea Programului

Referat de avizare în CA al ISJ/ISMB a organizării și desfășurării Programului SDS

Solicitarea avizării organizării și desfășurării Programului SDS

 

 

Toate activităţile din cadrul programului Școala după Școală se derulează fie de către cadrele didactice, fie sub supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal extern şcolii.

 

Inspectoratul subliniază că școlile care nu propun Școala după școală nu au voie să închirieze spaţiile disponibile “unor persoane sau instituţii private, pentru organizarea în regim privat a activităţilor de tip ‘Şcoală după şcoală’”.

 

Spaţiile care pot fi folosite pentru organizarea programului Școala după Școală, potrivit ispectoratelor școlare sunt:

 

- spațiile disponibile din școală

 

- spațiile disponibile în alte școli

 

- consorții școlare

 

- palate și cluburi ale copiilor

 

- cluburi sportive şcolare

 

- spaţii puse la dispoziţie de autorităţile şcolare

 

- organizaţii neguvernamentale cu competenţe în domeniu

 

- biserică

 

Programele de tip „școală după școală” (ȘDȘ) s-au dezvoltat sub diverse forme în diferite colțuri ale lumii, având în comun același scop - de a oferi copiilor și tinerilor un loc sigur în care să meargă în afara orelor de școală. Astfel de programe vin de multe ori și în întâmpinarea părinților, care își doresc să aibă pentru copiii lor sprijin calificat pentru creșterea performanței școlare, dezvoltare personală și cultivarea talentelor.

 

Am identificat trei modele de implementare a programului “Școala după școală”:

 

      Modelul 1 - “Şcoală după Şcoală” în şcoli, program implementat de şcoli

 

      Modelul 2 – “Şcoală după Şcoală” în şcoli, program implementat de ONG local

 

      Modelul 3 - “Şcoală după Şcoală” în centre de zi

 

Studii realizate pe plan internațional au evidențiat impactul pozitiv pe care programele de acest tip îl au asupra copiilor care au beneficiat de astfel de intervenții, iar concluzia e una cât se poate de clară: dacă sunt corect ţintite și bine implementate, programele de tip ȘDȘ contribuie la creșterea performanțelor școlare și la dezvoltarea personală a copiilor și, ca urmare, este nevoie de sprijin și investiții publice tot mai consistente în acest domeniu, în special în situaţiile în care iniţiativele mediului privat sunt insuficiente sau nu reuşesc să se adreseze copiilor din grupuri dezavantajate. Beneficiile asociate participării la programe de ȘDȘ sunt numeroase, cercetările evidențiind, în principal, progresul în ceea ce privește rezultatele academice şi dezvoltarea socio-emoțională, prevenția comprotamentelor deviante și îmbunătăţirea stării de sănătate.

 

Din practică, aspectele pozitive identificate ca urmare a implementării Programului “Școală după școală” sunt:

 

- elevii sunt nerăbdători să vină la program şi doresc să-şi petreacă timpul cu folos;

 

- elevii îşi recunosc dificultăţile şi îşi asumă responsabilitatea învăţării;

 

- comunică, cooperează, sunt activi şi îşi acordă ajutor reciproc;

 

- au depăşit emoţiile de la începutul programului;

 

- sunt fericiţi când iau o notă neobişnuit de mare pentru ei: ,,Ştiam că pot, dar nu învăţam acasă. Aici nu am încotro şi trebuie să învăţ. Sunt mândru de mine!”;

 

- au atitudine pozitivă, interacţionează cu profesorii, sunt , comunicativi, creativi;

 

- la ciclul primar, elevii au înregistrat progres în ceea ce privește rezultatele la învățătură;

 

- o reducere vizibilă a absenteismului;

 

- la ciclul gimnazial, elevii care au frecventat programul ȘDȘ au înregistrat progres la majoritatea disciplinelor;

 

- îmbunătățirea comportamentului elevilor, o mai bună disciplinare a lor precum și o creștere a capacității de comunicare;

 

- elevii au dobândit un grad mai mare de independență în realizarea temelor, iar aspectul estetic al caietelor s-a îmbunătățit;

 

- elevii sunt mai activi la orele de la şcoală;

 

- copiii comunică mult mai eficient atât cu cadrele didactice, cât şi cu colegii lor și afişează atitudine pozitivă în relaţiile cu adulţii şi cu cei de vârsta lor.

 

 

Bibliografie:

 

 

-          Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare

 

-                      Metodologia de organizare a Programului „Școala după școală”, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5349/7.09.2011

 

- ORDIN pentru modificarea și completarea Metodologiei de organizare a Programului „Școala după școală”, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și sportului nr. 5349/2011

 

- Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață – Eurofound (2007), Out-of-school Services in Disadvantaged Communities, Dublin, disponibil la http://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef0752en0.pdf.

 

- Harvard Family Research Project (2008), After School in the 21st Century - Their Potential and What It Takes to Achieve It, Cambridge, disponibil la http://www.hfrp.org/publications-resources/browse-our- publications/after-school-programs-in-the-21st-century-their-potential-and-what-it-takes-to-achieve-it.

 

- Raport tehnic nr. 3 al proiectului „Prevenirea părăsirii timpurii a școlii”, beneficiar ISJ Dâmbovița, iunie, 2013