CONSOLIDAREA COMUNITĂȚII
INDEXUL INCLUZIUNII ŞCOLARE
Dimensiunile de bază ale educaţiei incluzive pot fi identificate, evaluate și interpretate cu ajutorul Indexului incluziunii școlare – elaborat în Marea Britanie, de către doi autori - Tony Booth și Mel Ainscow – prin colaborarea, pe o perioadă de 3 ani, cu diverși specialiști experimentați în promovarea implementării educaţiei incluzive în şcoli (cadre didactice, părinţi, pedagogi, cercetători şi reprezentanţi ai unei organizaţii a persoanelor cu dizabilităţi). Prima versiune publicată a apărut în anul 2000, iar cea de a doua - în 2002.
Conform Indexului incluziunii școlare – trei dimensiuni definesc școala incluzivă, cele 3 dimensiuni constituind orientări de bază şi criterii de evaluare a nivelului de dezvoltare a şcolii incluzive: culturile, politicile şi practicile.
A. culturile incluzive (concepţii, atitudini, tradiţii, obiceiuri) - asigură crearea și promovarea incluziunii; dezvoltarea valorilor incluzive, împărtăşite de întreaga comunitate şcolară, determină schimbări importante pe celelalte dimensiuni.
B. politicile incluzive - asigură cadrul instituţional de dezvoltare a educației incluzive la nivelul școlii. Ele asigură proiectarea proceselor, și, în aceleași timp, antrenează toţi participanții la actul educaţional să devină promotori activi ai incluziunii; oferă repere pentru strategii clare, care orientează comunitatea şcolară şi membrii acesteia spre dezvoltarea incluziunii reale, de calitate.
C. practicile incluzive - asigură transferul politicilor şi culturii în activitate curentă, desfăşurată la clasă şi în afara ei, orientată spre includerea efectivă a tuturor copiilor/ elevilor în procesul educaţional.
Indexul incluziunii școlare este structurat pe dimensiuni, secțiuni și indicatori: fiecare diemnsiune (din cele 3) este structurată pe două secţiuni, care, la rândul lor, conţin seturi de indicatori – denumiți indicatori ai incluziunii.
Înţelesul fiecărui indicator al incluziunii este clarificat printr-o serie de întrebări, care ajută la definirea sensurilor acestuia în moduri care invită şcolile la explorare în detaliu. Întrebările indică şi provoacă înţelegerea unui anumit indicator, adunând informaţii despre unitatea școlară.
Dimensiunile şi indicatorii incluziunii pot fi şi sunt aplicaţi cu succes în procesul de evaluare şi autoevaluare a gradului de dezvoltare a incluziunii într-o unitate școlară.
Indexul incluziunii școlare, după cum precizează autorii lui (T.Booth și M. Ainscow), poate fi aplicat integral sau parţial, deoarece acesta nu este o alternativă care să urmărească creşterea performanţelor şcolare, ci, mai degrabă, un set de orientări destinate să sprijine comunităţile şcolare şi membrii acestora (manageri, cadre didactice, copii, părinţi) în eforturile lor de edificare a şcolilor incluzive.
Indexul incluziunii şcolare poate ajuta orice persoană/ unitate școlară în identificarea paşilor necesari dezvoltării gradului de incluzivitate al unei şcoli, fiind conceput astfel încât să se bazeze pe cunoştinţele şi experienţa dobândită de cadrele didactice în practica lor pedagogică.
Indexul oferă şcolilor posibilitatea autoevaluării şi a consemnării progresului lor în procesul apropierii lor de idealul „şcolii pentru toţi”, proces important din multiple perspective: a personalului angajat, a elevilor, a părinţilor/ aparţinătorilor lor, precum şi a altor membri şi organizaţii din comunitate.
Indexul presupune o examinare detaliată a modului în care barierele în calea învăţării şi participării la educaţie pot fi reduse din calea fiecărui elev.
Dimensiunea A. - CULTURI INCLUZIVE
Secțiunea: A.1 Consolidarea comunităţii
Indicatori:
A.1.1. Fiecare se simte bine primit în şcoală.
A.1.2. Elevii se ajută unul pe altul.
A.1.3. Membrii personalului colaborează.
A.1.4. Personalul şi elevii se respectă unii pe ceilalţi
A.1.5. Există un parteneriat între personal şi părinţi/aparţinători.
A.1.6. Personalul didactic şi pedagogii muncesc bine împreună.
A.1.7. Toate comunităţile locale sunt implicate în şcoală.
Întrebări / indicator:
A.1.1. Fiecare se simte bine primit în şcoală.
® Este primul contact pe care îl au oamenii cu şcoala prietenos şi primitor?
® Este şcoala primitoare faţă de toţi elevii, inclusiv faţă de cei cu dizabilităţi, itineranţi, refugiaţi şi solicitanţi de azil?
® Este şcoala primitoare pentru toţi părinţii/ aparţinătorii şi pentru alţi membrii ai comunităţii?
® Este informaţia despre şcoală accesibilă tuturor, indiferent de limba maternă sau dizabilitate, de exemplu: tradusă, scrisă în limbajul Braille, înregistrată sau tipărită, dacă e necesar?
® Sunt interpreţi în limbajul semnelor sau în alte limbi materne disponibili atunci când este necesar?
® Reiese clar din broşura şi informaţiile date candidaţilor pentru un loc de muncă în şcoală faptul că în practica educaţională din şcoală sunt acceptaţi toţi elevii, provenind din medii foarte diferite?
® Se regăsesc toţi membrii comunităţii şcolare în simbolurile afişate în şcoală?
® Sărbătoreşte şcoala culturile locale şi comunităţile prin simboluri şi expoziţii?
® Există ceremonii pentru primirea noilor elevi şi a noilor profesori, sau pentru a marca plecarea lor?
® Simt elevii că aparţin claselor din care fac parte?
® Simt elevii, părinţii/aparţinătorii, profesorii, cadrele didactice şi membrii comunităţii că aparţin şcolii?
A.1.2. Elevii se ajută unul pe altul.
® Solicită şi oferă elevii ajutor unii altora, atunci când e nevoie?
® Sunt valorizate rezultatele muncii de colaborare şi performanţele individuale ale elevilor (prin expoziţii, premieri etc.)?
® Raportează elevii unui membru al personalului, atunci când ei sau altcineva are nevoie de ajutor?
® Sunt prieteniile cu rol de susţinere încurajate activ?
® Cooperarea dintre elevi este mai mare decât concurenţa?
® Evită elevii limbajul rasist, sexist, homofobic şi discriminarea pe baza dizabilităţii?
® Înţeleg elevii că ceea ce se aşteaptă de la ei poate să fie diferit, în funcţie de caracteristicile lor individuale?
® Apreciază elevii performanţele celor care au un nivel de plecare diferit de al lor?
® Simt elevii că disputele dintre ei sunt rezolvate corect şi eficient?
® Pot elevii să îndeplinească rolul de avocat al celor pe care ei îi consideră că sunt trataţi incorect?
A.1.3. Membrii personalului colaborează.
® Se comportă angajaţii respectuos unii cu alţii, indiferent de rolurile îndeplinite în şcoală?
® Se comportă angajaţii respectuos unii cu alţii, indiferent de gen?
® Se comportă angajaţii respectuos unii cu alţii, indiferent de clasa socială sau originea etnică?
® Este întregul personalul invitat la întâlnirile cu angajaţii?
® Participă toţi angajaţii la întâlniri?
® Există o largă participare la întâlniri?
® Sunt implicaţi toţi profesorii şi profesorii de sprijin în planificarea şi revizuirea curriculum-ului?
® Este munca în echipă a angajaţilor un model pentru colaborarea elevilor?
® Ştiu angajaţii la cine să apeleze dacă au probleme?
® Se simt angajaţii confortabil să vorbească despre problemele lor la muncă?
® Sunt încurajaţi suplinitorii să se implice activ în viaţa şcolii?
® Sunt implicaţi toţi angajaţii în fixarea priorităţilor de dezvoltare şcolară?
® Au angajaţii sentimentul proprietăţii privind planul de dezvoltare şcolară?
A.1.4. Personalul şi elevii se respectă unii pe ceilalţi.
® Se adresează personalul în mod respectuos tuturor elevilor, folosind numele preferate de ei şi cu pronunţia corectă?
® Respectă elevii întregul personal, indiferent de statut?
® Sunt întrebaţi elevii despre cum se pot îmbunătăţi activităţile şcolare?
® Oglindesc opiniile elevilor în mod diferenţiat ceea ce se întâmplă în şcoală?
® Au elevii oportunitatea de a discuta problemele şcolii?
® Ajută elevii personalul, atunci când li se cere?
® Observă elevii că este nevoie de ajutorul lor şi îl oferă când e necesar?
® Au grijă personalul şi elevii de mediul fizic al şcolii?
® Ştiu elevii la cine să apeleze atunci când au o problemă?
® Au elevii încredere că problemele lor sunt rezolvate concret?
A.1.5. Există un parteneriat între personal şi părinţi/aparţinători.
® Se respectă părinţii/aparţinătorii şi personalul unii pe alţii?
® Simt părinţii/aparţinătorii că există o bună comunicare cu personalul?
® Sunt părinţii/aparţinătorii bine informaţi cu privire la politicile şi practicile şcolare?
® Sunt părinţii/aparţinătorii conştienţi de priorităţile din planul de dezvoltare şcolară?
® Le este dată tuturor părinţilor/aparţinătorilor posibilitatea de a se implica în luarea unor decizii cu privire la şcoală?
® Se cunosc cazuri de părinţi/aparţinători care au anumite temeri de a veni la şcoală şi de a întâlni profesori şi se face ceva pentru depăşirea acestor temeri?
® Există o varietate de oportunităţi pentru ca părinţii/aparţinătorii să se implice în şcoală?
® Există o varietate de ocazii în care părinţii/aparţinătorii pot să discute progresul şi preocupările pentru copiii lor?
® Sunt apreciate în mod egal contribuţiile pe care părinţii/aparţinătorii le fac şcolii?
® Apreciază personalul cunoştinţele pe care părinţii/aparţinătorii le au despre copiii lor?
® Incurajează personalul implicarea părinţilor/aparţinătorilor în procesul de învăţare al copiilor lor?
® Le este clar părinţilor/aparţinătorilor ce trebuie să facă pentru a susţine învăţarea copiilor acasă?
® Simt toţi părinţii/aparţinătorii că la şcoală copiii lor sunt valorizaţi?
® Simt toţi părinţii/aparţinătorii că preocupările lor sunt luate în serios de către şcoală?
A.1.6. Personalul didactic şi pedagogii muncesc bine împreună.
® Înţelege personalul rolurile şi responsabilităţile pedagogilor?
® Înţeleg pedagogii structura organizaţională a şcolii şi responsabilităţile personalului?
® Sunt profesorii de sprijin acceptaţi pe deplin, pot ei contribui în orice moment la munca din şcoală?
® Sunt cunoscute şi preţuite deprinderile şi cunoştinţele profesorilor de sprijin?
® Reflectă compoziţia consiliului de administraţie comunităţile locale ale şcolii?
® Sunt profesorii de sprijin informaţi pe deplin cu privire la politicile şcolare?
® Sunt profesorii de sprijin mulţumiţi de modul în care ei pot contribui la activităţile din şcoală?
® Simt profesorii de sprijin că propria contribuţie este preţuită, indiferent de statutul lor?
® Au profesorii de sprijin aceleaşi oportunităţi de calificare la locul de muncă pe care le are personalul?
® Impărtăşesc profesorii din şcoală şi profesorii de sprijin aceeaşi abordare privind elevii cu „nevoi educaţionale speciale”?
® Au angajaţii şi profesorii de sprijin aceeaşi perspectivă cu privire la identificarea elevilor care trec prin situaţii dificile şi a modului în care ei trebuie ajutaţi?
A.1.7. Toate comunităţile locale sunt implicate în şcoală.
® Implică şcoala în activităţile sale comunităţile locale, cum ar fi persoanele în vârstă şi varietatea grupurilor etnice?
® Este şcoala implicată în activităţile din comunitatea locală?
® Folosesc membrii comunităţii locale facilităţi precum biblioteca, localul şcolii şi cantina, împreună cu angajaţii şi elevii?
® Participă comunitatea la activităţile din şcoală în mod egal, indiferent de clasă socială, religie sau origine etnică?
® Sunt toate grupurile comunităţii locale văzute ca o resursă pentru şcoală?
® Sunt angajaţii şi profesorii de sprijin interesaţi de opiniile membrilor comunităţii locale cu privire la şcoală?
® Influenţează opiniile membrilor comunităţii locale politica şcolară?
® Are şcoala o imagine pozitivă în comunitatea locală?
® Încurajează şcoala angajarea unor persoane din rândul comunităţii locale pe locuri de muncă în şcoală?
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
Booth, T., & Ainscow, M. (trad. Pantea, M.) (2006.) Indexul incluziunii şcolare: Promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţământul de masă. Cluj-Napoca. Editura Presa Universitară Clujeană.