Cunoașterea elevilor în prima zi de şcoală

Cum identificăm răspunsuri răspunsuri la întrebarea „Cum să ne cunoaştem elevii?”

Provocarea pentru un cadru didactic este cunoaşterea fiecărei eleve/ a fiecărui elev. Odată cunoscut stilul de învăţare sau tipul de inteligenţă dominant sau care este motivaţia pentru învăţare a unui elev, trebuie dezvoltate materiale de învăţare adecvate lui în scopul dezvoltării de noi abilităţi care să-i fie utile în timpul şcolii, dar mai ales după aceea. Fiecare cadru didactic are responsabilitatea cunoaşterii elevilor pentru a le descoperi şi dezvolta potenţialul şi pentru a-i ajuta pe ei să se cunoască. Vor fi uşor de atins etapele necesare dacă vor fi abordați ca individualităţi şi nu ca parte a unui grup.

 

Propunem o listă cu valori şi atitudini necesare profesorilor care vor să-îşi cunoască elevii.

• încredere,

• empatie,

• conştientizarea şi eliminarea prejudecăţilor,                               

• interes autentic egal pentru elevi,

• respect pentru toţi elevii,

• creativitate,

• disponibilitate pentru învăţare continuă.

Fiecare cadru didactic poate adăga şi altele, pe care le consideră importante.

Cum pot fi grupate ideile tivități ce urmează a fi desfășutrate cu elevii? Care ar putea fi criteriile de grupare?   

Atenție! În alegerea activităţii, vă propunem să ţineţi cont de:

- nevoile elevilor,

- obiectivele propuse,

- situaţiile noi, evenimentele clasei,

- istoria şi cultura grupului.

De cadrul didactic depinde să asigure un mediu securizant, de încredere, în care fiecare să se simtă acceptat, valorizat şi nu judecat.

În astfel de ocazii, se solicită elevilor propunerea şi respectarea unor reguli (de exemplu:       „să ascultăm fără să întrerupem”).

Exerciţii de prezentare a elevilor

• Istoria prenumelui

Începe activitatea cadrul diactic::

- de unde aveţi prenumele, a cui preferinţă a fost (a mamei/a tatălui, nașilor),

- ce semnificaţie are numele, dacă v-a plăcut întotdeauna sau cum altfel v-ar fi plăcut să vă cheme,

- dacă aveţi un alint preferat/nepreferat, chiar poreclă, dacă o cunoaşteţi.

Acest prim pas va sparge sigur gheaţa şi poate fi numită o elevă sau un elev care va continua în acelaşi mod. Se vor numi între ei până când ne vom asigura că s-au prezentat toţi elevii participanţi. Este şi o modalitate pentru a-şi reţine numele (chiar puteţi folosi ecusoane desenate de ei) şi de a sesiza anumite preferinţe ale lor pentru unii colegi.

Atenţie! Dacă cineva nu se simte pregătit să răspundă, nu se insistată. Eventual se revine cu delicateţe la final.

• Activităţile preferate (interese, pasiuni)

Fiecare elev(ă) îşi va realiza, de preferat pe o hârtie colorată, o „carte de vizită” original, prin care va putea face cunoscute celorlalţi colegi preferinţele sale de petrecere a timpului liber. Odată prezentate cărţile de vizită, ele pot fi expuse. O modalitate mai atrenantă poate fi şi afişarea acestora pe unul dintre pereţii clasei, urmând ca, pe rând, să descopere despre cine este vorba în acea carte de vizită. Opţional, copiii pot crea şi colaje-autoportret din diferite materiale: textile, plastice, cartoane etc..

• Galeria fotografiilor

     Se solicită anterior copiilor să aducă pentru această activitate o fotografie preferată, prin care ei se pot face cunoscuţi cel mai bine colegilor. Pot fi fotografii de la evenimente semnificative pentru ei, cu o persoană anume, cu familia, din prima zi de şcoală sau prima lor fotografie. În cazul în care copiii doresc, puteţi reveni la această activitate periodic. De asemenea, este propus un spaţiu care să devină special destinat acestor expoziţii de fotografii, inclusiv fotografia cadrului didactic.

• Cum mă văd eu? Cum mă văd ceilalţi? Cum aş vrea să fiu?

Exerciţiul se poate realiza verbal sau grafic. Se poate solicita copiilor să-şi dezvăluie răspunsurile la aceste întrebări mai întâi în perechi. Cine va dori, va prezenta şi întregii clase. Se va discuta cu copiii la ce întrebare le-a fost mai uşor să răspundă şi la care cel mai dificil.

• Ce avem în comun cu ceilalţi? Ce ne deosebeşte?

Se oferă copiilor un set de întrebări (de exemplu: „Cine are doi fraţi?”, „Cui îi place culoarea roşie?”, „Cui îi place să danseze?”).

Pentru fiecare întrebare, copiii observă ş notează cu cine au răspunsuri comune şi cu cine au răspunsuri diferite.

• Ce primim şi ce oferim? Fiecare copil primeşte o petală împărţită în două şi notează răspunsurile. Apoi, pe rând, vor lipi petalele pe o foaie de hârtie sau poster pe care este desenată o floare uriaşă, în al cărei centru se scrie: „Când suntem uniţi, înflorim”.

O altă variantă este scrierea pe frunzele unui copac a numelui şi a unei calităţi a fiecărui copil. Ideea este ca fiecare simbol al clasei, fie floare, copac sau altceva să fie ceva original şi distinct pentru fiecare clasă.

• Discurs pe covoraşul roşu.

Se prezintăcovorul roşu (sau de altă culoare) ca fiind al persoanelor importante. Fiecare copil are maxim 5 minute pentru a pregăti un discurs convingător pentru colegi, urmând să-l rostească pe covoraş, în faţa clasei. Opţional, se poate vota cel mai apreciat discurs „Sunt o persoană importantă pentru că...”

• Cum colaborăm cu familiile elevilor?

„Implicarea familiei cere energie şi efort din partea ambilor parteneri şi trebuie considerat un element legitim al educaţiei care influenţează dezvoltarea elevilor şi învăţarea.” (Connard, Novick, 1996).

• Mituri despre implicarea părinţilor în viaţa şcolii

Exerciţiu

• În prima etapă,se identifică prin brainstorming cât mai multe mituri sau credinţe false despre implicarea părinţilor.

• Fiecare grup primeşte un mit prezentat mai jos şi este invitat să propună cât mai multe contraargumente

Suplimentar, pot fi propuse alături de contraargumente şi activităţi pentru părinţi, astfel încât să diminuaţi miturile descrise.

1. Cea mai bună modalitate de a fi implicat ca părinte este prin intermediul comitetului de părinţi sau alte forme de asociere şi organizare a părinţilor.

Nu este suficient pentru un părinte să participe numai la întâlnirile lunare/semestriale cu părinţii organizate în şcoală pentru a fi considerat implicat în educaţia copiilor. Pentru a sprijini real procesul de învăţare al copilului este nevoie să-i ofere oportunităţi de învăţare atât acasă, sprijinindu-l la teme, asigurându-i un spaţiu optim, cât şi pe stradă sau la magazin, ajutându-l să ia singur decizii şi să aplice în practică lucrurile învăţate. Chiar dacă nu face parte din comitetul părinţilor din şcoală are dreptul să se informeze în legătură cu activităţile acestuia.

2. Profesorii sunt singurii experţi în educaţia copiilor, iar părinţii nu trebuie niciodată să întrebe sau să solicite informaţii despre ceea ce se întâmplă la şcoală.

Familia şi profesorii au roluri diferite în educaţia copiilor. Copiii au cele mai mari beneficii atunci când relaţia între părinţi şi profesori este bazată pe respect şi încredere. Părinţii pot iniţia discuţii cu profesorii copilului pentru a-şi clarifica diferite aspecte, iar profesorii le apreciază interesul şi îi văd ca parteneri în educaţia copiilor.

3. Impactul implicării părinţilor asupra rezultatelor şcolare ale copiilor depinde de venitul financiar, nivelul de educaţie sau statutul profesional.

Cercetările confirmă că implicarea familiei în expereinţele şcolare ale copiilor are efecte positive asupra atitudinii copiilor faţă de şcoală, indiferent de situaţia financiară a părinţilor sau de nivelul educaţional al acestora. Cel mai mult contează atitudinea părinţilor faţă de învăţare şi faţă de şcoală. Sunt părinţi care nu au mult timp pentru implicarea în activităţile şcolii, dar ei pot arăta cât de importantă este educaţia pentru copil şi cât de mult îi interesează progresele copilului.

4. Cei care sunt responsabili de implicarea părinţilor sunt profesorii, părinţii/familia şi elevii.

Un parteneriat real între părinţi şi şcoală nu se rezumă doar la relaţia între părinţi şi profesori. Părinţii au nevoie să cunoască toate persoanele care sprijină educaţia copilului lor: profesorul diriginte, echipa de profesori ai clasei, directorii şcolii, consiliul administrativ al şcolii şi autorităţile publice. Părinţii pot influenţa aceste persoane prin participarea la întâlniri, voturi şi dezbateri pe teme legate de educaţie şi drepturile copiilor.

Exerciţiu

• Pe grupe, se dezvoltă un scenariu pentru un joc de rol cu două etape: în prima să se reflecte    neimplicarea părinţilor, iar în cea de-a doua, interesul şi implicarea părinţilor.

• Fiecare grup prezintă în maxim 5 minute situaţia aleasă.

• Discuții:

     - Ce au în comun toate jocurile de rol în prima etapă, de neimplicare a părinţilor? Dar în cea de-a doua, dezirabilă?

     - Care era atitudinea cadrelor didactice în prima etapă comparativ cu cea de-a doua?

• Se listează minim 3 principii de respectat în lucrul cu părinţii. Puţini profesori au participat la cursuri de formare pe tema relaţionării cu părinţii şi de aceea, ei au nevoie să ştie:

• despre copil şi despre aşteptările familiei sale,

• cum să implice familia în procesul de învăţare,

• cum să vorbească cu părinţii, să răspundă intereselor şi nevoilor acestora,

• să-i sprijine pe părinţi pentru ca aceştia să ajute copilul la teme,

• să-i implice pe părinţi în activităţile din clasă şi din şcoală,

• să ia decizii agreate de părinţi,

• să respecte diferenţele de valori.

Exerciţiu

• Set de recomadări pentru cadrele didactice în lucrul cu părinţii şi recomandări pentru părinţi, utile în relaţia cu copiii lor şi cu profesorii copiilor.

Recomandări pentru cadrele didactice

Din ce în ce mai mulţi profesori sunt convinşi de faptul că implicarea părinţilor în educaţie trebuie să aibă loc atât la şcoală, cât şi acasă.

• Comunicaţi părinţilor misiunea, valorile, politicile şcolii. Pentru a încuraja implicarea părinţilor, şcolile au nevoie să comunice frecvent şi clar cu părinţii şi să le ceară părerile în deciziile  care-i privesc pe copiii lor (de exemplu, disciplinele opţionale sau regulamentul şcolii).

• Dacă toţi copiii au şanse egale pentru succes, atunci şcolile trebuie să aibă aşteptări înalte pentru toţi elevii. Acest mesaj va fi explicat părinţilor şi elevilor de către directori şi profesori.

• Solicitaţi părinţilor să vă comunice: o nevoile lor de informaţii (despre şcoală, clasă, profesori, comportamentul copilului lor, progrese obţinute de copil etc) o date despre copil: cum se comportă acasă, relaţiile cu alţi copii, cum învaţ acasă, regulile de disciplină pe care le respectă şi cele pe care nu le respectă. o temerile pe care ei le au în legătură cu şcoala.

• Practicaţi politica uşilor deschise. Invitaţi părinţii la activităţi variate, nu doar la „şedinţele cu părinţii”. Vor înţelege mai uşor obiectivele şi practicile dumneavoastră. Explicaţi-le părinţilor cum şi când pot veni la şcoală să vă întâlnească; vorbiţi-le despre modul cum faceţi anunţurile pentru părinţi şi despre regulile clasei.

• Elaboraţi calendarul activităţilor şcolare ale elevilor, dar şi un calendar cu activităţi la care pot participa părinţii. Oferiţi-l la începutul anului şcolar şi retrimiteţi-l şi la începutul semestrului al IIlea. Imaginaţi activităţi care să-i surprindă plăcut pe părinţi şi mai ales, care să le dea posibilitatea să-şi pună în valoare calităţile personale sau pe cele de părinte. Creativitatea dumneavoastră va provoca orice părinte, indiferent cât va fi de ocupat!           La sfârşitul semestrului sau al anului şcolar nu premiaţi doar elevii, ci şi părinţii cei mai activi. Acordaţi diplome acelora care s-au implicat.

• Creaţi un mediu confortabil în timpul întâlnirilor cu părinţii, astfel încât aceştia să se simtă liberi să îşi exprime opiniile, să vă adreseze întrebări, să facă recomandări şi să împărtăşească informaţii.

• Asiguraţi-vă că părinţii ştiu cum să-şi ajute copilul acasă. Discutaţi cu ei despre cum stabilesc regulile, oferiţi-le informaţii despre dezvoltarea psihică a vârstei copilului, despre spaţiul de învăţare etc. Realizaţi împreună cu elevii pliante, afişe cu informaţii utile pentru părinţi!

Folosiţi periodic un chestionar privind interesele părinţilor, de exemplu pentru subiectele următoarei întâlniri. Astfel, puteţi planifica împreună următoarea întâlnire.

• Asiguraţi părinţii de respectul şi încrederea acordate; esenţială este şi asigurarea confidenţialităţii.

• Vă este util să reţineţi în minte faptul că orice părinte doreşte ce este mai bun pentru copilul lor. Părinţii sunt cei mai puternici apărători ai copilului, fiind fundamental pentru rolul de părinte. Informaţi-l despre drepturile părinţilor! Recomandările practice prezentate în continuare pot fi transmise părinţilor elevilor dumneavoastră fie la întâlnirile cu ei, fie sub forma unor afişe lucrate cu elevii, pliante sau chiar în revista şcolii. Puteţi avea un număr al revistei dedicat părinţilor sau rubrici permanente. Mijloacele moderne pe care le vom avea la dispoziţie în următoarea perioadă de timp, ne pot ajuta să realizăm şi un site al şcolii cu pagini dedicate părinţilor. De ce nu?

Recomandări pentru părinţi:

„Îţi doreşti ce este mai bun pentru copilul tău? Atunci intră în şcoala în care învaţă şi... conectează-te!” Melanie Moore, părintele anului 2004.

Aceste recomandări se adresează ambilor părinţi, mamei şi tatălui deopotrivă, pentru a le fi utile atât în relaţia cu copilul, cât şi în relaţia cu profesorii copilului. Studiile din ultimii ani dovedesc că atunci când un copil îşi vede ambii părinţi interesaţi de el şi se implică în viaţa sa şcolară, rezultatele lui sunt mult mai bune şi beneficiile lui sunt mai evidente.

...în relaţia cu copilul:

• Explicaţi-i cu răbdare copilului despre aşteptările ridicate pe care trebuie să le aibă în legătură cu şcoala. Fă-l să înţeleagă că şcoala reprezintă prima prioritate pentru el.

• Dedicaţi-i minim 15 minute pe zi în care să vorbiţi despre şcoală, despre cum se simte, despre ce-i place şi ce nu, despre nevoile lui etc. În orice caz, aceste minute să le petreceţi făcând ceva plăcut împreună.

• Arătaţi-i copilului că vă interesează ce face la şcoală. Atunci când se întoarce de la şcoală şi-l veţi întreba „Cum a fost azi la şcoală?”, cel mai probabil, la fel ca în fiecare zi, vă va oferi un răspuns de tipul „Bine...”. Iar dacă pentru dumenavoastră această întrebare este una automată, de ce răspunsul copilului nu ar fi la fel? Aşa că, dacă vă veţi dori alt răspuns... începeţi cu o altă întrebare.

Mai trebuie să ştim că şi momentul şi tonul vocii sunt la fel de importante.

• Oferiţi copilului un loc liniştit unde să poată învăţa. Asiguraţi-i condiţii minime pentru învăţat: amenajaţi-i un spaţiu personal şi implicaţi-l în aranjarea lui.

• Ajutaţi-vă copilul la teme. Asta înseamnă nu să i le faceţi dumneavoastră, ci să fiţi acolo pentru a-i răspunde la întrebări, să-i oferiţi exemple.

• Atunci când nu agreaţi metodele de predare sau deciziile vreunui profesor, asiguraţi-vă că nu vă exprimaţi nemulţumirea în termeni duri, în prezenţa copilului. Sunt multe exemple când copilul adoptă aceeaşi atitudine faţă de respectivul profesor, iar acest lucru poate perpetua o situaţie dificilă, nicidecum nu o rezolvă. Este mai eficient să abordaţi cu tact profesorul respectiv.

• Încurajaţi-vă copilul să participe la activităţi şcolare sau extraşcolare inedite: concursuri, spectacole, cercuri etc. şi să colaboreze cu ceilalţi copii/adulţi atât la şcoală, acasă sau în comunitate.

• Stabiliţi regulile de comportament în casă, explicaţi-le copiilor, asiguraţi-vă că ei le-au înţeles şi, mai ales, negociaţi-le cu ei. Limtaţi-i accesul la televizor şi dicutaţi ceea ce a văzut şi a înţeles. Acelaşi lucru este necesar şi cu accesul la alte jocuri video sau computer.

• Încurajaţi orice efort al copilului, lăudaţi-l şi găsiţi motive pentru care să-i oferiţi feed back pozitiv. Nu-l faceţi să se simtă vinovat. Când greşeşte sau nu poate rezolva un tip de problemă, îi puteţi explica cu răbdare şi dragoste care sunt piedicile şi ajutaţi-l să găsească soluţii. Nu rezolvaţi dumneavoastră problemele în locul lui!

• Arătaţi-vă interesul pentru orice se întâmplă cu copilul. Dezvoltaţi-vă o relaţie de încredere, grijă şi dragoste cu copilul.

• Ţine-ţi legătura cu profesorii copilului. Dacă aveţi de întrebat ceva sau aveţi sugestii, solicitaţi o întâlnire în care să vorbiţi deschis. Este încă o cale prin care copilul ştie că este important pentru dumneavoastră. În plus, atitudinea dumneavoastră faţă de şcoală va fi imitată de copil;

...în relaţia cu profesorii

• Prezentaţi-vă profesorilor. Aflaţi modul cum doresc aceştia să fie contactaţi (direct, telefon,  anunţaţi dinainte) şi discutaţi despre cum percep activitatea copilului dumneavoastră în clasă • Vorbiţi cu profesorii despre progresul copilului la diferite materii şi întrebaţi cum îl puteţi  ajuta  acasă.

• Interesaţi-vă de eforturile şcolii:

- Care sunt priorităţile stabilite pentru sprijinirea procesului de învăţare în acest an şcolar?

- Şi-a propus echipa managerială derularea unor campanii de prevenire a abandonului şcolar, a violenţei, a consumului de tutun / alcool / droguri?

- Cum este implicată şcoala în dezvoltarea unui angajament cu comunitatea?

- Are şcoala o ofertă pentru educaţia adulţilor? Şcolile pot organiza cursuri de scurtă durată pentru părinţi sau pentru alţi adulţi din comunitate (limbi străine, computere, consilierea carierei etc.)

• Organizaţi sesiuni, întâlniri cu invitaţi. Comitetele de părinţi sunt încurajate să identifice experţi în cadrul comunităţii care să vină şi să le vorbească părinţilor şi profesorilor pe diverse subiecte de interes pentru aceste grupuri ţintă.

• Implicaţi-vă. Consideraţi voluntariatul pentru şcoală necesar pentru implementarea unui program de dezvoltare a parteneriatului dintre şcoală şi părinţii elevilor.

• Organizaţi împreună cu alţi părinţi evenimente şi programe (de exemplu, pentru valorizarea diferitelor culturi existente în şcoală sau pentru implicarea ambilor părinţi în educaţia copiilor sau pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos).

• Iniţiaţi discuţia, dacă şcoala nu are nici o intenţie de a dezvolta programe de implicare a părinţilor.

Centru pentru părinţi

O modalitate eficientă de implicare a părinţilor este crearea în şcoală a unui centru pentru părinţi. Le este foarte util părinţilor să întâlnească, într-un mod informal, alţi părinţi sau profesorii copiilor şi să facă schimb de informaţii, experienţe, să planifice împreună activităţi.

Este important ca acest centru să fie plasat într-un spaţiu accesibil şi să aibă un orar care să dea părinţilor posibilitatea de a-l vizita. În acest centru, părinţii vor găsi informaţii despre şcoală, materiale scrise sau video despre subiecte de interes pentru ei şi este util şi accesul la un computer, eventual cu Internet.

     • Împărţiţi în trei grupuri, realizaţi sarcina astfel:

Grupul 1: pe baza recomandărilor pentru cadrele didactice realizaţi un pliant sau afiş prin care să le faceţi cunoscute şi altor cadre didactice. Folosiţi hârtie colorată pentru a realiza materiale cât mai atractive. Suplimentar, realizaţi şi o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat.

Grupul 2: pe baza recomandărilor pentru părinţi în relaţia cu copii lor realizaţi un pliant sau afiş  rin care să le faceţi cunoscute părinţilor. Folosiţi hârtie colorată pentru a realiza materiale cât mai atractive. Suplimentar, realizaţi şi o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat.

Grupul 3: pe baza recomandărilor pentru părinţi în relaţia cu profesorii realizaţi un pliant sau afiş prin care să le faceţi cunoscute părinţilor. Folosiţi hârtie colorată pentru a realiza materiale ât mai atractive. Suplimentar, realizaţi şi o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat.

• Fiecare grup primeşte un perete din spaţiul de formare şi îşi expune produsele realizate.

• Realizaţi un „tur al galeriei” şi pe post-it-uri diferit colorate, oferiţi feedback celorlalte grupuri.

Chestionar pentru învăţători şi profesori

• Enumeraţi nevoile dumneavoastră în legătură cu părinţii elevilor. ....................................................................

• Apreciaţi punctele tari şi punctele slabe ale relaţiei pe care o aveţi cu părinţii elevilor...................................................................................

• Atunci când întâlniţi un părinte, despre ce discutaţi?

...............................................................................................

• Imaginaţi-vă şedinţa cu părinţii pe care v-o doriţi. Care sunt aspectele importante? Care sunt detaliile de care trebuie să ţineţi cont pentru reuşita întâlnirii? ................................................................................................

• Cum puteţi ajuta părinţii să vină pregătiţi la întâlnirile cu dumneavoastră? ................................................................................................

• Formulaţi 3 obiective, priorităţi şi acţiuni necesare dezvoltării unei relaţii eficiente cu părinţii elevilor.......................................................................

Proiecte sau cursuri pentru/cu părinţi

Părinţii pot propune derularea unor proiecte sau cursuri pentru şi cu părinţi în diferite domenii sau teme, de tipul:

Învăţare

- Descoperiţi punctele tari în învăţare ale copilului

- Stilul de învăţare al copilului

- Cum motivăm copilul să înveţe

- Cum ajut copilul să citească, să scrie şi să calculeze

- Cum dezvoltăm memoria copilului

- Învăţaţi copilul că îşi poate asuma riscuri.

Şcoala

- Cum întrebăm copilul despre profesori şi despre şcoală

- Când decidem schimbarea clasei/ a şcolii

- Cum ne pregătim pentru întâlnirea cu ceilalţi părinţi şi cu profesorii

- Implicarea taţilor în educaţia copiilor,

- Sprijinirea părinţilor singuri,

- Părinţi tutori pentru elevi

- Contacte cu parteneri din afara şcolii

- Bază de date cu servicii pentru copii

Dezvoltarea fizică, sănătate

- Dezvoltarea fetelor/băieţilor o Afecţiunile cronice ale copiilor

- Stilul alimentar al familiei

- Sportul în viaţa familiei

- Cum dezvoltăm o imagine corporală sănătoasă copiilor

- Cum vorbim despre sexualitate cu copilul: responsabilitatea părinţilor

Dezvoltarea comportamentală şi emoţională

- Disciplina pozitivă

- Autodisciplina

- Cum învăţăm copilul să aibă încredere în sine

- Cum recunoaştem dificultăţile emoţionale ale copilului.

Resursele familiei: timp liber, bani

- Cum ajutăm copilul să privească critic emisiunile TV

- Jucării şi jocuri

- Cum discutăm cu copiii despre bani

Comportamente cu risc, alcool, droguri

- Cum învăţăm copiii să se comporte cu persoanele necunoscute

- Cum explicăm copiilor dependenţa de alcool sau alte substanţe

Adăugaţi şi altele: - ……………………………......

Părinţilor le este mult mai util acest centru când se implică în organizarea lui, chiar de la înfiinţare. Desigur, personalul didactic este invitat să colaboreze cu părinţii.

Etapele necesare de parcurs la început sunt:

• identificarea nevoilor şi resurselor pentru acest centru,

• realizarea unei prime întâlniri şi constituirea unei echipe de bază,

• contactarea altor părinţi interesaţi,

• stabilirea priorităţilor,

• recrutarea părinţilor şi chiar organizarea pe departamente.

Bibliografie

1. ***(2002). Student life: school, home and community. The American Teacher,

2. Clark, A.M., (1999) Parent-Teacher Conferences: Suggestions for Parents. ERIC Digest,

3. Frankland, A., Sanders, P. (1999). First step in counselling. Next step in counselling, UK,

4. Katz, G. L., Aidman, A., Reese, D. A., Clark, A.M., (1996) How Can We Prevent and

   Resolve Parent-Teacher Differences?, ERIC Digest