Creșterea implicării părinților în activitățile școlii este o bună practică de care țin seama sau ar trebui să țină seama toate unitățile școlare din învățământul preuniversitar. Un factor important pe care îl vom explica în alte două livrabile este, legat de creșterea implicării părinților în activitățile școlii – comunicarea acestora cu școala și diversele perspective teoretice - și de aici și practice, pe care le presupune comunicarea interumană.
De cele mai multe ori, părinții asteaptă mai mult de la școală și nu fac mai nimic pentru dezvoltarea unei relații mai strânse cu proprii copii. Pentru ei școala este singura responsabilă de educația copiilor. Dezintersul părinților poate nărui tot efortul pe care profesorii îl depun la orele de curs. Profesorul/ învățătorul / educatorul trebuie sp fie interesat să știe mai multe despre situația pe care elevul o are acasă, despre preocupările și modul de viață al acestuia.Fără implicarea și ajutorul părinților, sistemul educativ nu își găsește singur căile prin care își poate îmbunătății performanța și modul de lucru.
Părinţii pot fi atraşi alături de şcoală prin forme variate de activităţi extraşcolare, determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea propriului copil. Deși părinții consideră că ei știu ceea ce este bine,pentru că ei aleg, caută și se interesează desprediferite opțiuni, acceptul copilului este cel care îi ajută să se implice și să obțină ceva din ceea ce eiîși propun. Părinții care au luat parte la activitățile extrașcolare și-au manifestat interesul și aprobarea față de educația oferită de școală în general.
Ca urmare a activităţilor desfășurate împreună cu părinții, legătura şcolii cu familia se poate îmbunătăţi considerabil, părinţii simţindu-se utili, prezentând în acest fel un interes mai mare pentru şcoală. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă.
Creșterea implicării părinților reprezintă un factor important în dezvolarea și creșterea copiilor. O bună colaborare a părinților cu școala poate îmbunătăți procesul de educație. Părinţii sunt, în general, parteneri activi în desfăşurarea unor programe care se desfășoară în cadrul şcolii. De asemenea, părinţii pot fi atraşi alături de şcoală prin forme variate de activităţi extraşcolare, determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător în devenirea propriului copil.
Părinții pot veni chiar cu idei de realizare a unor activităţi extraşcolare: excursii, concursuri, programe artistice care fac mai vizibile manifestările elevilor, precum și rezultatul muncii lor.Aceste activităţi extraşcolare au un impact mare în rândul părinţilor, care experimentează astfel relaţii inedite cucopiii lor, fapt care îi poate determina să-şi schimbe radical, în mod pozitiv, atitudinea faţă de şcoală.
Ca urmare a activităţilor derulate împreună cu părinții, legătura şcolii cu familia s-a îmbunătăţit considerabil, părinţii simţindu-se utili, prezentând în acest fel un interes mai mare pentru şcoală. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Orice activitate școlară poate deveni extrașcolară prin prelungirea ei într-un context exterior școlii. Părinții sunt puși astfel în fața unei game variate de activități care sunt toate foarte atrăgătoare și tentația de le face loc tuturor este mare. Deși părinții consideră că ei știu ceea ce este bine,pentru că ei aleg, caută și se interesează desprediferite opțiuni, acceptul copilului este cel care îi ajută să se implice și să obțină ceva din ceea ce eiîși propun. Părinții care iau parte la activitățile extrașcolare își manifestă astfel interesul șiaprobarea față de educația oferită de școală.
Pentru creșterea implicării părinților în activitățile școlii apreciem că sunt necesare a fi aplicate constant următoarele exemple de bune practici:
a) Elaborarea de către fiecare școală a unor programe – numite programe de educare/implicare a părinților în activitatea școlară - care să fie cunoscute de elevi și părinți care să contribuie la creșterea implicării și responsabilizării părinților în activitățile școlare;
b) Obținerea unei implicări benevole a părinților, de bună voie, care numai astfel poate fi benefică, iar sprijunul acordat este real;
c) Implicarea părinților în activitățile extrașcolare;
d) Participarea părinților, alături de copil, la activitatea de învățare de acasă;
e) acordarea unei zile libere din partea angajatorilor pentru prezența părinților la ședințele cu părinții sau la întâlnirile cu personalul școlii.
Deși părinții elevilor din instituțiile educaționale situate în zone defavorizate sunt, ca toți părinții extrem de ocupați cu problemele familiale sau profesionale curente, este în interesul lor evident, dar și al tuturor celorlalți actori educaționali și locali care au legătură cu problemele educaționale, să se implice în rezolvarea problemelor educaționale, semnalate de instituția educațională și, împreună cu factorii de conducere ai școlilor în cauză sau ai instituțiilor/autorităților locale să găsească cele mai bune căi și mijloace pentru a rezolva cu succes toate problemele apărute în domeniul educației incluzive.
Bibliografie selectivă:
- Cernea Maria,Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1, Bucureşti, Editura Discipol, 2000;
- Crăciunescu Nedelea,Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în ,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3, Bucureşti, Editura Discipol, 2000;
- Vâneață, Gabriela, Studiu de caz privind implicarea părinților în activitățile extracurriculare, pe site-ul http://www.asociatia-profesorilor.ro/, postat pe 8 aprilie 2016, orele 17:05, site vizitat pe 2 iulie 2018, orele 8:18