Deosebirea dintre inteligenţă emoţională - al cărui nivel de structurare se apreciază prin coeficientul emoţional (EQ) - şi inteligenta academică/cognitivă - care se raportează la gândirea logică şi se dobândeşte în şcoală, fiind evaluată prin coeficientul intelectual (IQ) se referă la două moduri diferite de cunoaștere: una bazată pe afectivitate și cealaltă pe rațiune.
Interesant este de cunoscut modul în care cele două tipuri de inteligență se idefernțiază, pe de o parte, și modul de manifestare diferit al celor două tipuri de inteligență în funcție de gen, pe de altă parte.
În acest sens, J. Block (apud Roco, 2004) a stabilit profiluri tipologice pentru persoanele de gen masculin și, respectiv, feminin, aflate în una din următoarele două situaţii:
a) IQ înalt (şi EQ mai redus);
b) EQ înalt (şi IQ peste medie).
S-au conturat patru tipologii/ profile diferențiate în funcție de gen și de nivelul/ gradul de dezvoltare al IQ, și respecctiv, EQ:
Profilul persoanelor de gen masculin cu IQ înalt (şi EQ mai redus):
· ambiţios şi productiv
· perseverent
· calm
· invulnerabil
· predictibil: ceilalți pot să prevadă cum se va comporta în diferite situaţii, cum va reacţiona în cele mai diverse contexte profesionale şi sociale.
· critic, dificil
· în plan emoţional este inhibat și neprietenos.
Profilul persoanelor de gen masculin cu EQ înalt (şi IQ peste medie):
· posedă un echilibru social în relaţiile interumane
· se angajează în rezolvarea problemelor altor persoane
· este responsabil din punct de vedere social
· este simpatetic şi grijuliu în relaţiile interpersonale
· are o viaţă afectivă bogată
· se simte confortabil cu sine şi cu alţii în universul social în care trăieşte
Profilul persoanelor de gen feminin cu IQ înalt (şi EQ mai redus):
· are încredere în intelect, în forţa de cunoaştere a raţiunii
· are fluenţă în exprimarea gândurilor
· are tendinţa spre introversiune, fiind orientată spre prorpia persoană
· este predispusă la anxietate, analiză excesivă, exacerarea greşelilor proprii care o macină în timp - sentimentul de vinovăţie.
· ezită să-şi exprime sau să-şi arate supărarea sau mânia într-un mod firesc, deschis
Profilul persoanelor de gen feminin - EQ înalt (şi IQ peste medie):
· tinde să fie pozitivă
· își exprimâ în mod direct, natural sentimentele
· se simte bine cu propria persoană, gândurile despre propria persoană fiind pozitive.
· este echilibrată din punct de vedere social
· este sociabilă, face uşor cunoştinţă cu persoane noi
· foarte rar manifestă anxietate
Modalități de educare şi antrenare/ perfecţionare a inteligenţei emoţionale:
Identificarea şi controlul unor stări emoţionale negative precum: furia, mânia, depresia, anxietatea.
Stiluri de a gestiona emoţiile personale (Mayer, apud Roco, 2004) - pentru a te cunoaşte pe tine însuţi trebuie să-ţi recunoşti sentimentele, trăirile negative şi să vrei să te eliberezi de ele.
ü Cei conştienţi de propria stare emotională - aceşti oameni sunt autonomi şi siguri în ceea ce priveşte limitele lor; tind să aibă o gândire pozitivă în viaţă.
ü Cei copleşiţi de emoţiile lor - aceştia sunt oamenii care se simt „biciuiţi” de trăirile lor emoţionale, fiind neajutoraţi, neputând să scape de ele, gândurile lor despre propriile dispoziţii îi conduc spre autoînvinovățire.
ü Cei care acceptă propriile emoții - persoanele care ştiu clar ceea ce simt, tinzând să-şi accepte dispoziţiile, fără să încerce să şi le schimbe.
Stăpânirea emoţiilor asigură calmarea, reducerea sau chiar înlăturarea anxietăţii şi îngrijorării.
T. Borkovec (apud Goleman, 2008) recomandă câţiva paşi simpli pentru gestionarea emoțiilor:
- Surprinderea episoadelor neliniştitoare cât mai aproape de începutul lor, pentru a înlătura anxietatea; identificarea situaţiilor care declanşează neliniştea, la fel ca senzaţiile organice, de tipul „nodului în gât” sau crampelor la stomac, provocate de nelinişte; metoda relaxării se epoate aplica în momentul în care se recunoaște apariţia îngrijorării.
- Adoptarea unei poziţii critice împotriva presupunerilor. În cazul persoanelor care suferă de îngrijorări severe şi intră în anumite stări fobice, obsesive, compulsive, de panică, ar fi prudent să folosească şi medicaţie pentru întreruperea ciclului anxios.
D. Goleman (2008) consideră că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe şi să exerseze principalele dimensiuni ale inteligenţei emoţionale:
Conştiinţa propriilor emoţii:
- să fii capabil să le recunoşti şi să le numeşti;
- să fi în stare să înţelegi cauza lor;
- să recunoşti diferenţele dintre sentimente şi acţiuni.
Controlul emoţiilor:
- să fii în stare să-ţi stăpâneşti mânia şi să-ţi tolerezi fustrarile;
- să fii în stare să-ţi exprimi furia natural, potrivit, fără agresiune;
- să-ţi poţi manipula stresul.
Motivarea personală:
- să fii mai responsabil;
- să fii capabil să te concentrezi asupra unei sarcini şi să îţi menţii atenţia asupra ei;
- să fii mai puţin impulv şi mai puţin autocontrolat.
Empatia:
- să fii în stare să priveşti din perspectiva celuilalt;
- să înveţi să îi asculţi pe ceilalţi;
- să îţi îmbunătăţeşti empatia şi sensibilitatea la sentimentele celorlalţi.
Dirijarea relaţiilor interpersonale:
- să-ţi dezvolţi abilităţile de a analiza şi înţelege relaţiile interpersonale;
- să poţi rezolva conflictele şiş a negociezi neînţelegerile;
- să fi mai deschis şi abil în comunicare.
Dezvoltarea și antrenarea inteligenței emoționale în context educațional (cadre didactice, părinți, copii/ elevi) trebuie să aibă ca finalitate creșterea coeficientului de emoționalitate peste medie (EQ înalt).
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Goleman, D. (2008). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
Roco , M. (2004). Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Polirom.