Potrivit prevederilor art. 24 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (semnată de România în 2007) s

a) dezvoltarea pe deplin a potențialului uman, a simțului demnității și a propriei valori, consolidarea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului și pentru diversitatea umană;

b) dezvoltarea personalității, talentelor și creativității proprii persoanelor cu dizabilități, precum și a abilităților lor mentale și fizice, la potențial maxim;

c) a da posibilitatea persoanelor cu dizabilități să participe efectiv la o societate liberă.

 

Din perspectiva acceptării diferenței și a promovării drepturilor egale, integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă a devenit o politică educațională explicită, solicitată și justificată de diferite „grupuri de interese”, astfel: decidenții politici – consideră această integrare un mod de promovare a abordării globale a dezvoltării personalității copiilor și o măsură de respectare a dreptului egal la o educație de calitate; societatea – privește integrarea ca modalitate de recunoaștere a drepturilor fiecărui individ într-o societate pluralistă; părinții – speră că integrarea aduce acceptarea și respectarea drepturilor la o educație de calitate pentru copiii lor, indiferent de caracteristicile de dezvoltare ale acestora; copiii cu CES – percep integrarea ca asigurarea unui „spațiu sigur” pentru a fi egali cu ceilalți; școala – abordează această soluție ca mod de deschidere către comunitate și de dezvoltare a respectului pentru diversitate.

Egalitatea șanselor de instruire este teoretic garantată în aproape toate țările lumii, dar realizarea practică a acestui principiu generos continuă să rămână una din cauzele de importanță majoră ale reformelor. Conceptul de ,,egalitate“ înseamnă o egalitate reală a șanselor individuale de promovare socială, iar educația este instrumentul cel mai important în dezvoltarea la maximum a acestor șanse.

Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) din familii, înscrişi în învăţământul de masă sau special, au o serie de drepturi.

Acordarea de sprijin copiilor/ elevilor/ tinerilor cu cerințe educaționale speciale (CES) are impact asupra garantării accesului egal la o educație de calitate, a optimizării potențialului beneficiarilor în raport cu ofertele educaționale ale unităților de învățământ. Indirect, acordarea acestui sprijin contribuie la combaterea absenteismului și a abandonului școlar.

Drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale se pot împărți în două categorii: drepturi educaționale și drepturi financiare.

Potrivit prevederilor legii educației naționale, copiii și tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului București de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, precum şi mamele protejate în centre maternale au dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum şi sume de bani pentru nevoi personale.

În cazul copiilor cu handicap, infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, cuantumul sumelor necesare acordării drepturilor prevăzute de lege se majorează cu 50% în raport cu sumele acordate.

Drepturile educaționale de care beneficiază copii cu cerințe educaționale special sunt:

- Dreptul legal de a fi însoțit la cursurile din învăţământul de masă. Acest drept se acordă  la cererea părinţilor. Persoana care însoţeşte copilul se numeşte “facilitator” care poate fi “unul dintre părinţi, asistentul personal, pentru copiii cu grad de handicap grav, o persoană numită de părinţi faţă de care copilul dezvoltă o relaţie de ataşament sau un specialist recomandat de părinţi/reprezentantul legal” (conf. Art. 64, alin.1 din Ordinul nr.1985/1305/5905 din 23.11.2016). Instituţia de învăţământ este obligată, la cererea părinţilor, să asigure acest drept elevului cu CES.

- Dreptul de a beneficia de serviciile profesorului itinerant şi de sprijin din instituţia de învăţământ de masă (conf. Art.58, alin.1 din Ordinul nr.1985/1305/5905 din 23.11.2016).

Organizarea serviciilor de sprijin educațional se face de către CJRAE și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației. Legea educație naționale prevede faptul cp „Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de la domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecția copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul DGASPC-urilor județene.

    De asemenea, potrivit actului normativ amintit, pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.

- Dreptul de susținere a examenelor naționale. Având în vedere necesitatea asigurării condiţiilor egale pentru elevii cu CES care susţin examenele naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale a adoptat la finalul lunii mai 2018 o procedură în acest sens.

- Dreptul de suport. Elevii cu CES trebuie să fie susţinuţi în procesul educaţional printr-o serie de măsuri, cum ar fi: adaptarea curriculară, evaluarea adaptată, instrumente adaptate (computer, tabletă, sofware).

Astfel, curriculum-ul pentru copiii cu dificultăți de învățare integrați în învățământul de masă este un alt aspect reglementat prin prevederi specifice. În acest sens, HG nr. 1251 / 2005 contribuie la precizarea definițiilor unor termeni asociați învățământului special, printre care și termeni precum „adaptare curriculară”, „integrare școlară” sau „școală incluzivă”. Acești termeni constituie de fapt instrumente care operaționalizează la nivel legislativ cadrul instituțional prin care se dorește reconfigurarea sistemului de învățământ destinat elevilor diagnosticați cu CES.

Conform legislației în vigoare, integrarea școlară este definită drept un „proces de adaptare a copilului la cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului școlar (clasa) și de desfășurare cu succes a prestațiilor școlare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate, cu consecințe în planul acțiunii sale”. Iar adaptarea curriculară reprezintă „corelarea conținuturilor componentelor curriculum-ului național cu posibilitățile elevului cu cerințe educative speciale, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială.

Pentru realizarea unui curriculum integrat și adaptat este nevoie de o echipă multidisciplinară implicată și funcțională. Echipa multidisciplinară trebuie să fie compusă din profesorul de la clasă, profesorul consilier și profesorul de educație fizică. Primul se ocupă de partea cognitivă și împarte informațiile ori cele ce trebuiesc achiziționate, pe secvențe suportabile de către elev, al doilea va avea în vedere să integreze cognitivul cu relaționarea și emoționalul copilului, dar și să fie liantul dintre toți actorii implicați. Cel de-al treilea, va avea ca scop detensionarea/ relaxarea/stimularea atenției și a concentrării prin metode și tehnici specifice.

În ceea ce prvește drepturile financiare, indiferent de forma de învăţământ (de masă sau specială) elevii cu CES, pe baza Certificatului de orientare şcolară emis de CJRAE/CMBRAE (conf.art.29, alin.1 şi 7 din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului republicată în MO, Partea I nr.159 din 05.03.2014; art.26, alin.1 din Ordinul 5574/2011 privind Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu CES integraţi în învăţământul de masă din 07.10.2011.

Copiii cu CES integrați în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă, copiii cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă și copiii cu CES din învăţământul special au dreptul să beneficieze alocație zilnică de hrană și de alocație pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte. Alte categorii de beneficiari sunt copiii cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi, respectiv copiii cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinate.

Elevii cu autism au beneficiat începând cu anul şcolar 2018-2019 de burse de ajutor social şi medicale (conf. art 13 al Ordinul Nr.3480/2018 publicat în MO al Romaniei Partea I Nr.358/25.04.2018 care modifică Criteriului general de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat din 07.10.2011 şi include pe lista de afecţiuni şi “tulburarea de spectru autist”.

Conform Hotărârii de Guvern alocația de hrană se plătește până în data de 5 ale lunii următoare. Drepturile de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite se plătesc până la finele anului calendaristic. Fac excepţie de la condiția de acordare a drepturilor în funcţie de prezenţa la şcoală, copiii cu certificat de orientare şcolară şi profesională care sunt şcolarizaţi la domiciliu sau sunt internaţi în unităţi sanitare.

Pe perioada instituirii stării de urgenţă prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, beneficiile de asistenţă socială care au drept condiție frecventarea cursurilor de învăţământ de către copii sau tineri se acordă fără întrerupere.

Pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, alocaţia zilnică de hrană de care beneficiază copiii cu cerinţe educaţionale speciale se acordă pe perioada valabilităţii certificatului de orientare şcolară fără a fi condiţionată de numărul de zile de şcolarizare şi de prezenţa şcolară.

Certificatele de orientare scolara se elibereaza pe ciclu scolar, deci nu expira mai devreme de finalul actualului an scolar, în timp ce, in conformitate cu prevederile art. 39 din Decretul nr. 195/2020: „certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.”

Finanțarea drepturilor pentru copiii cu CES integrați în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă se asigură din bugetul local, iar pentru cei din învăţământul special şi pentru cei integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă din bugetul județean/al sectoarelor municipiului București, prin unitățile de învățământ la care sunt înmatriculați copiii cu CES.

Drepturile se acordă pe bază de cerere scrisă, depusă la unitatea de învățământ la care este înscris copilul cu CES, în perioada 1-30 septembrie a fiecărui an școlar, de către beneficiarul major, părintele sau alt reprezentant legal al copilului cu CES, după caz, însoțită de următoarele documente, în copie:

a) certificatul de naștere al beneficiarului;

b) actul de identitate al beneficiarului, după caz;

c) actul de identitate al părintelui sau, după caz, al reprezentantului legal;

d) certificatul de orientare școlară și profesională eliberat de CJRAE/CMBRAE;

e) declarație pe propria răspundere a beneficiarului major sau reprezentantului legal al copilului cu CES conform căreia acesta nu beneficiază de aceleași drepturi acordate ca urmare a stabilirii unei măsuri de protecție specială;

f) declarații pe propria răspundere a beneficiarului major, părintelui sau reprezentantului legal al copilului cu CES.

Bibliografie:

- Hotărârea Guvernului nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar

- Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3124/2017 privind aplicarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar

- Irina Horga, Mihaela Jigău (coord.), Situația copiilor cu cerințe educative speciale incluși în învățământul de masă, UNICEF, București: Vanemonde, 2010

- Hotărârea Guvernului nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat

- Decret nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României

- Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități