În învăţământ actele de corupţie direct asociate procesului didactic pot apărea la toate nivelurile – educaţionale.
Actele de corupţie din sistemul educaţional au consecinţe pe termen mediu şi lung asupra întregului sistem educațional.
Pentru preîntâmpinarea actelor de corupție în învățământul românesc au fost luate măsuri precum: introducerea unor măsuri de prevenire, cum ar fi supravegherea video la examenele de bacalaureat, supravegherea video a sălilor de clasă și chiar a întregii școli prin realizarea unor investiţii în infrastructura şcolară.
Pentru prevenirea fenomenului de corupţie cadrele didactice ar trebui instruite în domeniul educaţiei anticorupţie. Este necesară asigurarea transparenţei în procesul de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor în sistemul educațional, consolidarea integrităţii personalului din sectorul educaţional prin aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicării Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar, consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii la nivelul unităţilor şcolare care să asigure transparenţa şi responsabilitatea instituţională cu privire la aspectele legate de etica profesională şi de performanţele profesionale.
De asemenea, este necesară introducerea tematicii anticorupţie (cu caracter teoretic şi practic, fiind luate în considerație particularitățile de vârstă ale elevilor) în cadrul programelor şcolare şi al activităţilor extra-curriculare, stimularea organizării periodice şi sistematice, la nivelul învăţământului preuniversitar, a unor programe extra-curriculare şi extraşcolare destinate creşterii nivelului educaţiei anticorupţie a tinerei generaţii.
Aceasta poate fi realizată prin parteneriate cu instituţii având competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional, derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a elevilor și studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative ale corupţiei, elaborarea unui Cod de Etică și de Integritate al Elevilor.
Educaţia pentru integritate poate fi organizată atât formal (elementele educaţiei pentru integritate pot fi incluse în curriculumul școlar), cât şi informal (promovarea activităţilor extra-curriculare: dezbateri și campanii publice, flash-moburi, ateliere de lucru, conferinţele elevilor şi alte evenimente). Educaţia pentru integritate nu se referă doar la predarea unui curs și furnizarea de informaţii, ci organizarea unor activități cu caracter interactiv, analiza unor studii de caz, luarea de atitudine față de anumite încălcări ale legii etc.
În ultimii ani în Republica Moldova au fost înregistrate mai multe inițiative, orientate spre încurajarea cetățenilor să se implice în proiecte și activități anticorupție, implementate de Ministerul Educației, CNA, dar și unele organizații neguvernamentale. Printre ele sunt:
- Proiectul național al Ministerului Educației ”Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”
Administrația instituției de învățământ, în colaborare cu autoritățile publice locale, poate derula o campanie de informare prin intermediul difuzării unor spoturi audio la posturile de radio local, publicării de materiale în presa scrisă, dar şi online, în cadrul unui proiect ce are ca obiectiv diagnoza fenomenului de corupţie la nivelul școlii, informarea şi formarea cadrelor didactice şi dezvoltarea unei strategii anticorupţie în educaţie. Scopul evenimentului nu este bazat pe identificarea și pedepsirea persoanelor cu comportament ilegal, ci sensibilizarea persoanelor pentru a fi informați și a anticipa cazuri de corupție în școală și în comunitate.
Este necesară achiziţionarea de servicii de publicitate sub forma difuzării unui spot la radio local, fiecare cu durata de maximum 30 de secunde, publicarea unui material de presă scrisă şi realizarea unei campanii online. Scopul expunerii acestor materiale este de a promova la nivelul instituției strategia anticorupţie în educaţie şi instrumentele de sesizare a faptelor de corupţie în educaţie (utilizarea portalului online, a liniei telefonului verde anticorupţie).
Prin această campanie vor fi popularizate drepturile elevilor și a părinților în relaţiile cu cadrele didactice, instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a sesiza faptele de corupţie, precum şi prevederile legale referitoare la pedepsirea corupţiei.
- Proiectului național al Ministerului Educației ”Dreptul la buna educație și prevenirea micii corupții de la nivelul școlilor”.
În contextul în care școala se confruntată din ce în ce mai mult cu fenomene precum violenta, abuzul, administrarea defectuoasă, puternic mediatizate în ultimul timp, proiectul își propune să susțină managementul școlii pentru a fi în măsură să prevină practicile de administrare defectuoasa și să susțină consiliile elevilor din licee pentru a putea reacționa în cazurile în care elevii sunt confruntați cu administrare defectuoasă și cu practici de mică corupție din sistemul educațional.
Proiectul are ca țintă cadrele didactice, părinții și elevii. În primul rând proiectul este unul de conștientizare a elevilor cu privire la existenta practicilor lipsite de integritate din sistemul de educație și va încerca să dezvolte instrumente pentru prevenirea și corectarea acestora. Pentru îndeplinirea obiectivelor în cadrul proiectului se vor derula o serie de activități logice.
Consiliile elevilor din licee vor fi sprijinite (informațional și logistic), vor derula activități proprii, vor edita o publicație lunară, toate acestea pentru a avea capacitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor din școli care îi vizează direct pe elevi. Astfel, va fi derulata o campanie mediatica în care se va derula proiectul, cu scopul de a conștientiza cadrele didactice, părinții și elevii asupra dreptului la buna administrare și prevenire a cazurilor de mici corupții la nivelul instituției.
Prevenirea corupției de către organele competente trebuie să fie completată de implicarea populației și în special a noii generații pentru a crea o rezistență pe care să se construiască o viziune corectă asupra corupției și care să creeze o opinie publică fermă și intransigentă. Ne imaginăm, că dacă în spatele procurorilor vor sta cetățenii activi și responsabili, care nu vor mai accepta corupția ca mod de viață, atunci societatea va fi alta.
Deşi prezente pe hârtie, măsurile concrete luate contra corupției se regăsesc prea puţin în practicile sistemului de educație din țară. Una din inițiative este introducerea subiectelor anticorupţie în cadrul programelor şcolare si a activităţilor extra-curriculare. Scopul principal este organizarea de evenimente destinate conştientizării riscurilor şi consecinţelor negative ale corupţiei. Acesta ar putea fi materializată prin crearea unui Cod de etică și de integritate al elevilor și monitorizarea mai calitativă a activităților școlare.
În cadrul orelor teoretice și a activităților practice organizate în școli și în comunitate vor fi prezentate formele, cauzele şi consecinţele corupţiei, metodele de identificare, prevenire ale acestora, dar şi cui se pot adresa cetățenii dacă sunt martorii unor fapte de corupţie. De asemenea ar putea fi organizate întâlniri cu experți în domeniu, dezbateri și competiții școlare în care să fie analizate diverse subiecte din domeniul educației anticorupție. O astfel de programă ar pune bazele formării unor caractere sănătoase, încurajând o mai mare implicare a elevilor atât în lupta anticorupţie cât şi în societate.
Educația pentru integritate devine cu atât mai necesară cu cât elevii înşişi sunt expuşi corupţiei în mediul şcolar. Cauzele corupţiei în educaţie sunt bine cunoscute şi au fost intens mediatizate: nivelul precar al salarizării, sistemul ineficient de selecţie şi promovare a personalului sau numărul limitat de campanii de prevenţie şi informare. Ca urmare a acestei situaţii se constată în multe cazuri folosirea abuzivă a puterii de către unii profesori în scopul unor beneficii materiale sau financiare, având ca rezultat instalarea unor practici ale aşa numitei corupţii ”vizibile” (de exemplu: condiţionarea rezultatelor elevilor de meditaţii particulare). În acest mod, alături de sistemul social (familia, biserica, societatea civilă etc.), sistemul educațional va putea avea într-adevăr un rol esenţial în dezvoltarea competențelor civice și a comportamentelor acestora.
Analizând cazurile de corupție, este important de a nu generaliza referirile la corupţie, deoarece în sistem există mulţi profesori cinstiţi, dedicaţi muncii lor. Cu toate acestea, există corupţie în sistemul de educaţie, identificând una dintre zonele cele mai vizibile în acest sens la examene și la probele de admitere.
Evaluarea la clasă este un punct din care poate să se dezvolte corupţia de mai târziu, de la examene sau diverse teste de evaluare. Fiind obişnuiţi cu exigenţă scăzută, cu note deformate, unii elevi nu pot face faţă cerinţelor unor exerciții de evaluare şi atunci recurg la mijloace incorecte pentru a promova.
Un mijloc de prevenire a corupţiei, este cultivarea unor valori în activitatea de la clasă: „simţul respectului faţă de cei din jur, al respectului faţă de lege“. Este necesar ca profesioniștii în domeniu să meargă în școli, unde vor prezenta elevilor noţiuni de drept, sub aspectul lor practic, raportat la posibile situaţii de fiecare zi.
De asemenea este necesară aplicarea Codului de Etică a Cadrului Didactic şi instituirea în fiecare unitate de învăţământ a unui Consiliu de etică care vor contribui la prevenirea actelor de corupţie. Este necesar elaborarea unui set de reguli riguros și respectarea lor, odată cu conştientizarea părinţilor că trebuie respectate, altfel putând să intervină arbitrariul, suspiciunea de trafic de influenţă.
Corupţia poate apărea şi în relaţiile profesor-director de şcoală şi profesor-inspector. Situaţiile care predispun la aşa ceva sunt legate de încadrare, de inspecţiile la clasă, de recomandări pentru calificative, pentru acordarea de grade didactice sau manageriale etc. Oricum, pentru o acţiune eficientă de prevenire a corupţiei, e necesară elaborarea unei strategii în domeniu, organizate pe mai multe module: legislaţie, managementul activităţilor de învăţământ, moralitate, relații, comunicare eficientă și altele.
Referințe bibliografice
1. Baciu S., Cara A., Standarde pentru şcoala democratică, Chişinău, SIEDO, 2003.
2. Pavel Cerbușca, Suport teoretic și metodologic pentru formarea continuă a cadrelor didactice privind educația pentru integritate a persoanei PNUD Moldova - Centrul Național Anticorupție al Republicii Moldova- Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, 2017