Bullying-ul este o problemă răspândită în școlile și comunitățile din întreaga lume, iar inițiativele naționale de prevenire și reducere a acesteia au început să apară în țările europene.
Cazurile de bullying sunt în continua creștere, ele necesitând tipuri specific de strategii de prevenire. Fenomenul bullying are nevoie de strategii de intervenție specifice, de politica de tip ”Toleranță zero”. În acest proces, agresorii și victimele se pot angaja în alte manifestări din ce în ce mai violente. Atât în actele violente, cât și în situații de bullying, elevii-victime se tem și refuză să mai vină la școală, suferă în urma unor pedepse fizice dure date în familiile lor.
În 2006, Ministerul Educației finlandez a mandatat un grup de cercetare să dezvolte un program antibullying pentru școli.
Astfel, KiVa este un program de antibullying bazat pe cercetare care a fost dezvoltat la Universitatea din Turku, Finlanda, cu finanțare de la Ministerul Educației și Culturii.
Denumirea programului KiVa provine de la ‘Kiusaamista Vastaan’ care înseamnă în limba finlandeză ‘împotriva bullying-ului’. Bullying-ul este un fenomen de grup. Astfel, obiectivul principal al programului este de a preveni bullying-ul înainte de a se întâmpla.
Programul KiVa a câștigat Premiul european pentru prevenirea criminalității în 2009, Premiul pentru politici sociale pentru cel mai bun articol în 2012 și patru premii naționale în 2008, 2010, 2011 și 2012.
Fundamentul teoretic al programului KiVa provine din teoria social-cognitivă care consideră bullying-ul ca un comportament social. În cadru social-cognitiv, programul se bazează pe două direcții cheie de cercetare: poziția socială a indivizilor agresivi și abordarea rolului de participant la fenomenul de bullying.
Programul se bazează pe ideea că modul în care colegii se comportă atunci când asistă la fenomenul de bullying joacă un rol esențial în perpetuarea sau încheierea incidentului. În consecință, intervenția este concepută pentru a modifica atitudinile, percepțiile și înțelegerea colegilor în ceea ce privește bullyingul. Programul încurajează în mod specific elevii să sprijine colegii victimizați și, în plus, oferă profesorilor și părinților informații despre cum să prevină și să abordeze incidența bullying-ului.
Eficacitatea KiVa[1] este demostrată de faptul că, în Finlanda, KiVa este un program implementat în majoritatea școlilor, aproximativ 90%. În afara Finlandei, programul este utilizat și în alte 16 țări, cu un număr din ce în ce mai mare de noi școli KiVa în întreaga lume. KiVa poate fi implementat doar în strânsă cooperare cu un partener KiVa autorizat care operează într-o anumită țară sau regiune.
Astfel, în prezent, programul antibullying KiVa este utilizat în Finlanda, Olanda, Estonia, Marea Britanie, regiunea Toscana din Italia și regiunea Flandra din Belgia. De asemenea, unele lanțuri școlare folosesc KiVa, cum ar fi The European Schools.
KiVa este un program bazat pe dovezi de prevenire a hărţuirii şi combatere eficientă a cazurilor de agresiune.
KiVa este un program bazat pe dovezi de prevenire a hărţuirii şi combatere eficientă a cazurilor de agresiune, având următoarele obiective centrale:
- creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care un grup îl are în menținerea agresiunii
- creșterea empatiei față de vicitime
- promovarea de strategii pentru a sprijini victim și să sprijine auto-eficacitatea pentru copii de a utiliza aceste strategii
- creșterea abilităților copiiilor pentru a face față atunci când sunt victime
Programul adoptă o abordare integrată, ceea ce presupune că necesită angajament și implicare din partea personalului, elevilor și părinților lor. În consecință, KiVa este menit să facă parte din eforturile luptei antibullying de zi cu zi, nefiind pus în aplicare ca proiect temporar.
Direcțiile de acțiune ale acestui program sunt:
- prevenție
- intervenție
- monitorizare
Toate cele trei direcții sunt importante în viziunea celor care dezvoltă acest program, existând o interdependență și o complementaritate între ele. Astfel, pe lângă faptul că este preventiv, KiVa este, de asemenea, intervențional cu ghiduri clare pentru a combate bullying-ul atunci când are loc.
Programul KiVa este structurat pe trei unități, astfel:
- Unitatea 1 este concepută pentru copii de 6-9 ani.
- Unitatea 2 este potrivită pentru copii de 10-12 ani.
- Unitatea 3 este potrivită pentru copii de 13-15 ani.[2]
Instructorii KiVa autorizați au dreptul să instruiască utilizatorii finali, adică personalul școlar, să utilizeze Programul antibullying KiVa.
Formarea personalului școlar este de o importanță crucială, deoarece personalul școlilor KiVa trebuie să înțeleagă fenomenul de bullying, mecanismele și consecințele acestuia, principalele idei din spatele programului KiVa, conținutul concret al programului, precum și modul de implementare eficientă a acestuia.
Pentru a dobândi (și menține) statutul de instructor KiVa certificat, este necesar:
- să facă parte sau să colaboreze în mod oficial cu o organizație care servește ca partener KiVa autorizat în afara Finlandei
- să participe la instruirea formatorilor (5 zile) la Universitatea din Turku, Finlanda; aceste cursuri de pregătire sunt organizate de două ori pe an, atunci când este nevoie
- să participe la cursuri de instruire permanentă, cel puțin o dată la doi ani.
KiVa, include atât acțiuni universale, cât și particulare pentru reducerea bullyingului. Astfel, cele două componente principale ale programului sunt: activități universale (la nivel școlar) și activități vizate (la nivel de elev).
În școala primară, profesorii desfășoară 10 lecții de 90 de minute în calendarul academic de 10 luni, conform manualului profesorului KiVa.
Manualul oferă linii directoare detaliate de implementare pentru a facilita replicarea în altă parte, inclusiv descrieri ale conținutului cursului și tehnici de discuție sistematică pentru a aborda cazurile de intimidare.
În școlile secundare, profesorilor li se oferă flexibilitatea de a instrui cele patru teme prezentate în manual, fie ca lecții, fie ca evenimente de zi, echivalentul a 13-23 de lecții.
Lecțiile au drept scop creșterea gradului de conștientizare a influenței grupului în menținerea comportamentelor de bullying, creșterea empatiei față de victimele bullying-ului, promovarea strategiilor de sprijin a victimelor și autoeficiența în apărarea împotriva bullying-ului și sporirea abilităților de a face față copiilor atunci când sunt victimizați.
De asemenea, Programul KiVa folosește un joc de calculator antibullying pentru școlile elementare și un forum de internet numit „KiVa Street” pentru școlile secundare inferioare pentru a motiva elevii să aplice abilitățile învățate prin interacțiunea cu colegii și cu materialul clasei. Pe Kiva Street, elevii pot avea acces la informaţii cu privire la agresiune dintr-o "bibliotecă", sau pot merge la "cinema" pentru a viziona scurte filme despre agresiune.
Totodată, KiVa oferă un ghid pentru părinți și un material de conștientizare promoțională școlilor de intervenție, cum ar fi veste pentru profesori și supraveghetori și postere.
Componenta vizată a intervenției se aplică tuturor grupelor de vârstă și implică adulți, respectiv profesori, care intervin direct în cazuri acute acute de intimidare aduse în atenția lor și, în mai mică măsură, părinți, cărora li se oferă informații despre ceea ce se știe în prezent despre bullying și ce se poate face acasă și la școală pentru a ajuta victimele acestui fenomen.
Acțiunile vizate implică discuții private cu victimele și bătăușii, precum și cu colegii de clasă „prosociali”, pe care profesorii i-au identificat ca fiind înclinați să sprijine victima și au o anumită influență socială sau popularitate în clasă.
În cazul în care întregul grup respinge agresiunea şi acţionează împotriva bătăușilor, bătăușii se vor opri mai repede. Prin urmare, influențarea grupului este foarte importantă pentru combaterea cu succes a agresiunii în școli.
În plus, față de mesajele de prevenire, echipe KiVa sunt pregătite să se ocupe de cazurile de agresiune identificate. Astfel, o echipă formată din 3 profesori sau personalul școlar relevant are discuții cu bătăuși sau victime, în timp ce profesorul din clasă se întâlnește, separat, cu 2-4 colegi de clasă „prosociali” sau cu statut înalt care nu sunt implicați direct în incident pentru a-i încuraja să sprijine victima. Acțiunile indicate încearcă să consolideze empatia față de semenii victimizați și autoeficiența pentru a-i sprijini.
Programul are o serie de costuri directe de implementare, inclusiv taxe de instruire și licențiere și costuri unitare pentru manuale pentru profesori, ghiduri pentru părinți și afișe și veste.
Costurile indirecte ale programului constau în timpul folosit pentru implementarea programului, care va „aglomera” în mod necesar alte activități școlare. Acestea sunt cuantificate pe baza utilizării timpului (ore) înmulțite cu salariul profesorului pe oră (inclusiv taxele sociale), ceea ce plătește de fapt municipalitățile pentru fiecare oră de timp suplimentară pentru profesori. Costurile indirecte ale programului (utilizarea timpului) sunt mai mari decât costurile directe de implementare.
Bibliografie:
- Christina Salmivalli, Counteracting bullying in Finland: The KiVa program and its effect on different forms of being bullied, International Journal of Bihavioral Developpement, 35(5):405-411 · September 2011
- http://www.kivaprogram.net/evidence-of-effectiveness
- http://www.finnwaylearning.fi/en/home