Comunicarea este inerentă ființelor umane. Comunicarea de calitate oferă o înțelegere clară a mesajului transmis, înțelegerea reciprocă și îmbunătățirea permanentă a calităţii comunicării. Trăim într-o eră a informației, iar copiii/tinerii ar trebui să fie preocupaţi continuu să-şi dezvolte competenţele de comunicare.

 

Dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor

Rezultatele activitătilor de formare:

1. Cursanţii îşi vor îmbunătăţi abilităţile de comunicare;

2. Cursanţii vor fi informaţi în legatură cu diverse concepte referitoare la comunicare;

3. Cursanţii vor avea o atitudine relaxată faţă de activităţi ce implică voluntariat în     comunicare;

4. Cursanţii vor dobândi competenţe de evaluare a impactului comunicării non-verbale;

5. Cursanţii vor afla care sunt factorii care favorizează o atmosferă paşnică acasă/la şcoală;

6. Cursanţii vor dobândi competenţe de ascultare activă pe parcursul comunicării;

7. Cursanţii vor putea evalua obiectiv impactul unor mesaje de tip “EU”/ “TU”;

8. Cursanţii vor dobândi competenţe de comunicare noi prin utilizarea unor întrebări care solicită răspunsuri deschise/închise;

9. Cursanţii vor putea recunoaşte barierele în comunicare şi modalităţi de îndepărtare a lor.

Teme dezbătute

Rezultate

(a se vedea acțiunile de mai sus)

Activităţi

Timp recomandat

· Definiţia comunicării

· Elementele procesului de comunicare

1, 2

1

25 minute

· Tipuri de comunicare

· Comunicarea verbal şi comunicarea non verbală

3, 4

2 - 3

45 minute

· Atmosfera liniştită de acasă

5

5

25 minute

· Factorii care influentează comunicarea

· Motivaţia

· Ascultarea eficientă

· Respectul

· Empatia

· Întrebările deschise

· Limbajul utilizat

6, 7, 8, 9, 10

4-5-6-7

55 - 60 minute

Bariere în comunicare

11, 12

8

20 minute

Materiale

Video - prezentări, desene, ecusoane, etc.

Evaluare

Feedback oral, chestionare

Nivelul de pregatire al formatorilor

Experţi în domeniul managementului educaţional, formatori acreditaţi

Ghid de pregătire şi caiet de activităţi pentru cursanţi (elevi-părinţi-profesori)

Prima sesiune:

Timp alocat: 90 minute

Început - 15 minute:

Organizarea sălii de clasă poate avea un impact semnificativ asupra atitudinii participanților față de experienţa de învățare;

● Organizarea clasei în formă de U vă poate ajuta să implicați clasa în mod activ în jocul de rol, atunci când utilizaţi toţi cursanţii;

● Grupele ar trebui să fie formate din 20-25 de participanți;

● Daţi fiecărui participant o mică bucată de hârtie și cereți-le să-și scrie numele pe ea. Fiecare cursant îşi va prinde numele în piept, ca pe un fel de ecuson;

● Scrieţi mesajul “BINE AŢI VENIT!”pe o coală mare şi expuneţi-l în sala de clasă;

● Prezentați-vă și apoi descrieţi pe scurt tema şi obiectivele proiectului;

● Folosind o minge pe care cursanţii o vor pasa de la unul la altul, fiecare cursant se va prezenta, spunându-şi numele şi vorbind despre aşteptările referitoare la curs.

Activitatea 1: PROCESUL COMUNICĂRII ÎNCEPE…

Obiectiv

Prezentarea conceptului de comunicare

Tema

· Definiţia procesului de comunicare

· Elementele procesului de comunicare

Instrucţiuni

    Sunt selectaţi doi voluntari.

Ei stau unul în faţa celuilalt la 6/7 metri distanţă.

    Formatorul spune: “Sunteţi două persoane care mergeţi pe stradă.

Prima dată: nu vă cunoasteţi, nu interactionaţi. Apoi: vă întâlniţi, zâmbiţi şi vă salutaţi.”

După aceea: vă întâlniţi, zâmbiţi, vă salutaţi şi apoi susţineţi o scurtă conversaţie.

Întrebări

Întrebaţi:

“Care sunt diferenţele în fiecare situaţie?”

“Ce presupune comunicarea?”

“Pot exista două persoane în acelaşi loc fără ca acestea să comunice                       în vreun fel?”

“Ce înseamnă o relaţie de comunicare?”

Materiale

Video-proiector, prezentări, desene, ecusoane, etc.

Comunicarea este un proces în continuă evoluţie şi transformare.

Pentru a intra în amănunte, comunicarea este consecinţa unei serii de acțiuni. Astfel, comunicarea necesită un emitător care trimite mesajul printr-un canal la un receptor aflat la celălalt capăt. Procesul nu este complet până când receptorul nu trimite feedback și astfel se închide ciclul comunicarii.

Comunicarea este definită – de către majoritatea specialiştilor - ca procesul prin care un emiţător transmite o informaţie receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.

În cadrul procesului de comunicare întâlnim mai multe elemente:

- emiţătorul este un individ, un grup sau o organizaţie care:

● posedă informaţie mai bine structurată decât receptorul;

● presupune o motivaţie (stare de spirit);

● presupune un scop explicit (alăturat mesajului) şi unul implicit (motivul transmiteri mesajului,  uneori necunoscut receptorului);

- receptorul este, de asemenea, un individ, un grup sau organizaţie - căruia îi este adresat mesajul sau intră în posesia sa în mod întâmplător; primeşte mesajul într-un mod conştient şi/sau subliminal.

După tipul de ascultare a mesajului, receptorii sunt:

● cei care ascultă pentru aflarea de informaţii;

cei care fac o ascultare critica;

● cei care fac o ascultare reflexibilă;

● cei care ascultă pentru divertisment, etc.;

- mesajul, îl constituie ansamblul format din informaţii obiective, judecăţi de valoare care privesc informaţiile şi judecăţile de valoare şi trăirile personale în afara acestor informaţii etc.; de fapt mesajul include datele, informaţiile transmise şi cadrul de simboluri prin care se oferă un înţeles specific, particular acestor date, informaţii.

- decodarea, presupune descifrarea semnificaţiei, sensului mesajului primit, fiind operaţiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată.

- feedback-ul, element important al comunicării; ne arată măsura în care mesajul a fost înţeles, crezut şi acceptat. Feedback-ul în calitatea sa de informaţie trimisă înapoi la sursă, poate fi pozitiv (atunci când îndeplineşte un rol de motivare) sau negativ (când urmăreşte un rol corector), imediat sau întârziat.

- canalul de comunicare, reprezintă calea care permite difuzarea mesajului.

În sens larg, el defineşte totalitatea posibilităţilor fizice de comunicare, iar în sens restrâns, este vorba de modul de structurare a comunicărilor în cazul unui colectiv relativ la distribuţia în spaţiu a persoanelor.

- contextul comunicării, reprezintă cadrul fizic şi psihosocial în care comunicarea are loc. Contextul comunicării este influenţat de factori ca:

- contextul fizic;

- contextul psihosocial;

- proximitatea (distanţa dintre emiţător şi receptor);

- similaritatea (dată de interese, credinţe, activităţi şi scopuri comune);

- apartenenţa de grup. Dimensiunile contextului comunicării sunt: fizică, psihosocială, temporală, climatul, etc..

CÂT DE BUN ASCULTĂTOR SUNT?

Aproape întotdeauna

Deseori

Uneori

Aproape niciodată

Eu mă concentrez asupra discuţiei, indiferent        de subiect ?

     

Eu ascult chiar dacă cunosc subiectul discuţiei ?

     

Repet cele spuse?

     

Privesc interlocutorul?

     

Pun întrebări când nu înţeleg ceva?

     

Încerc să nu îmi zboare gândul la altceva?

     

Evit discuţiile dacă nu sunt de acord                        cu interlocutorul?

     

Mă concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor?

     

Când este necesar iau notiţe?

     

Zgomotul exterior mă distrage?

     

Ma abţin să critic interlocutorul?

     

Înţeleg imediat indicaţiile primite?

     

Sunt atent nu numai la cuvinte, dar şi la gesturi, timbru vocii, limbajul corpului?

     

Activitatea 2 : MESAJUL CORPORAL…

Obiectiv

Voluntariat în sprijinul comunicării verbale şi non-verbale.

Evaluarea impactului pe care comunicarea non-verbala îl are asupra elevilor

Metoda

Jocul de rol

Instrucțiuni

Participanţii trebuie sa stea într-un cerc, având o persoană în mijloc.

Nimeni nu are voie să vorbească.

Persoana din mijloc vrea să ia locul unei persoane din cerc.

Cei din cerc doresc să facă schimb de locuri între ei, fără ca persoana din mijloc sa le ia locul.

Pentru a realiza acest lucru, participanții trebuie să utilizeze contactul vizual și alte indicii non-verbale pentru a comunica și negocia o mișcare.

Materiale

Proiectare video, prezentare, desen, ecusoane, etc..

Expresia facială, postura, tonul, inflexiunea și alte nuanțe/gesturi caracteristice limbajului verbal şi limbajului corpului pot cuprinde mai mult de 90% din ceea ce înseamnă comunicare. Prin urmare, cuvintele pe care le alegem reprezintă mai puțin de 10% din mesajul pe care dorim să îl transmitem.

Activitățile de comunicare non-verbală ne pot ajuta să învațam să direcționăm puterea acestor indicii nonverbale și să transmitem mai eficient ceea ce dorim să transmitem cu adevărat.

Comunicarea verbală şi nonverbală

● Comunicarea verbală presupune transmiterea mesajului prin cuvinte, fie scris, fie oral.

● Comunicare nonverbală presupune transmiterea mesajului prin intermediul expresiei faciale, limbajului corporal şi limbajului vestimentar.

Comunicarea nonverbală ne determină să emitem judecăți și presupuneri.

Exercițiile care urmează sunt concepute pentru a vă ajuta să înțelegeţi cât de multe informații putem transmite prin comunicarea nonverbală.

Înţelegerea mesajelor nonverbale

1. Mesajul non-verbal este deseori ambiguu. De exemplu, furia poate fi exprimată prin mişcare, strânsul pumnului sau, dimpotrivă, prin nemişcare totală, prin împietrire. Înroşirea poate semnifica furie, stânjeneală, nervozitate sau plăcere, încântare.

2. În cazul în care acțiunile non-verbale vin în contradicție cu mesajul verbal, va rezulta confuzie. De exemplu, acţiunea de a spune oamenilor că avem încredere în ei, dar în același timp, nu îi privim în față.

3. Atunci când mesajul transmis înseamnă “îmi place” şi “accept”, următoarele mesaje nonverbale sunt de asemenea, utilizate:

• contact vizual;

• postura verticală;

• apropierea de persoana cu care comunicăm, fără a invada spaţiul vital al acesteia;

• ton cald, exprimare calmă şi clară, fără a şopti sau ţipa.

Putem înţelege mai multe pe baza comunicării verbale, care include:

• Distanța la care stăm unii faţă de alții;

• Felul în care modelăm mediul fizic în care lucrăm și trăim;

• Modul în care stăm jos, în picioare, mergem şi menţinem contactul vizual;

• Mediul nostru de acasă, de la locul de muncă, din maşina, din familie, prietenii noştri;

• Modul în care arătăm : părul, faţa, corpul; • Culoarea hainelor pe care le purtam;

• Masculinitate/Feminitate;

• Gesturi;

• Suspinul, plânsul, încruntările, prosteala, zâmbetul, modul de a râde.

Activitatea 3 : SIMULARE/INTERPRETARE DE ROL         

Obiective

Implicarea în exerciţii de voluntariat pentru a exersa comunicarea verbală şi nonverbală.

Evaluarea impactului comunicării nonverbale asupra cursanţilor.

Metoda

Interpretare de rol

Instrucţiuni

Cereţi unor voluntari (în număr de doi) să se implice într-un joc de improvizaţie. Cei doi trebuie să interpreteze roluri precum cel de medic și de pacient.

Informaţi-i pe cei doi că de fiecare dată când spuneţi "Stai!", ei trebuie să se oprească în poziția în care sunt.

Când spuneţi, "Mergi!", voluntarii trebuie să schimbe scena complet și să înceapă interpretarea unui nou scenariu, fără a avea timp să comunice unul cu altul.

Acest joc va veni cu provocări referitoare la capacitatea participantului de a citi indiciile non verbale ale partenerului și de a comunica eficient la comandă.

Materiale

Prezentări video, ecusoane, etc.

A doua sesiune:

Timp alocat: 90 minute

● Cereţi cursanţilor să vorbească despre impresiile după prima sesiune de formare

● Întrebaţi-i care dintre activităţile/informaţiile din prima sesiune o consideră memorabilă

● Faceţi un rezumat al primei sesiuni

Activitatea 4 : JOCUL ŞOAPTELOR         

Obiective

Dezvoltarea abilităţii de ascultare activă pe parcursul comunicării:

Înţelegerea rolului vorbirii şi ascultării în procesul comunicării

Metoda

Jocul şoaptelor/telefonul fără fir

Instrucţiuni

1. În grupe de şase, staţi în linie dreaptă

2. Fiecare grup primeşte acelaşi mesaj, care este şoptit primei persoane din rând.

Persoana aceasta va şopti celui de lângă el, şi tot aşa se va proceda în continuare, până mesajul va ajunge la ultima persoană.

3. Odată ce mesajul ajunge la ultima persoană, aceasta trebuie să spună tare, pentru întregul grup, ceea ce a înţeles.

4. Comparaţi mesajul final cu mesajul original

5. Urmează discuţii cu privire la motivele pentru care mesajul final diferă de cel iniţial.

Faceţi o listă cu strategii de comunicare verbală eficientă care pot favoriza o mai bună comunicare.

     Posibile mesaje simple:

• Mulţi copii s-au străduit şi au eşuat în încercarea de a obţine rezultate bune.

• Toţi muncesc din greu pentru o comunitate mai bună.

• Toţi pot avea rezultate şcolare bune daca studiază intens.

      Posibile mesaje lungi, mai complexe:

• Femeile de la țară lucrează împreună pentru a sărbători şi a exprima prinosul lor de recunoştinţă.

• Unele zile somnoroase de vară sunt potrivite pentru a dormi într-un hamac în aer liber, pentru a profita din plin de briza liniștitoare.

• Soarele este puternic la mijlocul zilei, dar poate fi foarte dăunător atunci când condițiile sunt neprielnice.

Materiale

Trei mesaje scurte, trei mesaje lungi complexe.

Informaţii cu privire la ascultarea activă

Ascultarea activă este un element important în procesul comunicării.

Ascultarea activă devine ineficientă dacă ascultatorii/receptorii:

• sunt preocupaţi de ceea ce vor răspunde şi astfel nu mai sunt atenţi la ceea ce li se comunică;

• aşteaptă ocazia de a se putea concentra pe o problemă dezbătută de către altcineva şi de a vorbi despre ea;

• ascultă selectiv şi aud doar ce vor să audă;

• întrerup ceea ce li se comunică şi schimbă mesajul, pentru a-şi atinge propriul scop.