Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obţinute prin metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.

Elevul are libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-I urmărească progresul– în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar).

Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze.

Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare.

La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic in concordanta cu stilul de invatare a acestuia asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare.

Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.

Ce contine un portofoliu?

Portofoliul cuprinde:

1.  lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii la care se găseşte);

2.   rezumate;

3.   eseuri;

4.   articole, referate, comunicări;

5.   fişe individuale de studiu;

6.   proiecte şi experimente;

7.   temele de zi de zi

8.   probleme rezolvate;

9.   rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

10. teste şi lucrări semestriale;

11. chestionare de atitudini;

12. înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi;

13. observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;

14. reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;

15. autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului interviuri de evaluare;

16. alte materiale, contribuţii la activităţi care reflectă participarea elevului/grupului la derularea şi soluţionarea temei date;

17. viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate;

18. comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii.

Portofoliul, indiferent de disciplina la care este utilizat, are câteva caracteristici comune, cum sunt:

  • permite evidenţierea muncii desfăşurate de-a lungul unei perioade de timp;
  • munca elevului este sprijinită de către cadrul didactic (adeseori, acesta specifică numărul şi tipul elementelor care intră în structura  portofoliului);
  • elevul selectează elementele portofoliului;
  • elevul motivează alegerea respectivelor elemente;
  • elevul alcătuieşte un sumar privind ceea ce a învăţat prin realizarea portofoliului;
  • permite elevului să colecteze eşantioane de produse care ilustrează nivelul actual atins în învăţare;
  • este monitorizat progresul elevului pe o perioadă mai lungă de timp;
  • oferă elevului posibilitatea de a observa progresul în propria învăţare prin colectarea produselor realizate;
  • elevul are posibilitatea de a alege ceea ce consideră că este important pentru propria lui învăţare;
  • sprijină elevul în autoevaluare;
  • demonstrează o varietate de abilităţi pe care le are elevul;
  • arată elevului că este important procesul, nu atât produsul;
  • permite cadrelor didactice să compare progresul elevului cu al colegilor săi;
  • poate fi utilizat pentru întrega clasă fără a fi acordată atenţia în mod special unui elev;
  • permite utilizarea unor abordări variate în predare-învăţare;
  • încurajează cadrele didactice să reflecteze asupra metodelor de predare;
  • sprijină colaborarea dintre cadrele didactice şi elevi. (după Waldron, 1996; Olson&Platt, 1996);

·         pentru a elabora portofoliul este necesar să se respecte următoarele condiţii:

Ø  este  “deschis” la începutul anului şcolar,

Ø  materialele sunt puse într-o mapă şi pot fi organizate pe mai multe secţiuni, în funcţie de scopuri,

Ø  are un cuprins, iar materialele sunt datate;

  • în alegerea mapelor se pot lua în considerare următoarele sugestii:

Ø  poate fi aleasă sau creată de elev,

Ø  poate fi personalizată pentru fiecare elev,

Ø  este bine să fie alcătuită dintr-un material rezistent, pentru că este frecvent manipulate,

Ø  mapa să fie suficient de mare pentru a pune produse artistice, casete şi alte material,

Ø  mapa aparţine elevului şi este păstrată în locul în care doreşte el, având acces la ea ori de câte ori doreşte;

  • nu include doar cele mai bune produse realizate de elev;
  • nu este limitat numeric din punct de vedere al itemilor.

Înainte de introducerea metodei portofoliului cadrul didactic este invitat să reflecteze asupra următoarelor întrebări:

·  Care sunt scopurile şi obiectivele pe care doresc să le ating utilizând portofoliul?

·  Cum anume voi ilustra că acestea sunt atinse?

·  Care sunt sarcinile de lucru?

·  Câte eşantioane sunt necesare?

·  Cum anume vor reflecta elevii asupra muncii lor?

·  Cum anume voi monitoriza modul de elaborare a portofoliului?

·  Unde le voi depozita? Sub ce formă?

·  Care sunt standardele după care le evaluez?

·  Cum anume le explic elevilor metoda?

În ceea ce priveşte scopurile, portofoliul poate să vizeze obiective cu caracter general sau cu caracter specific. Spre exemplu, un obiectiv general ar putea fi dezvoltarea abilităţilor implicate în gândirea critică; obiectivele specifice sunt formulate în raport cu fiecare obiect de studiu.

Portofoliul este, așadar, o selecție realizată de către elev împreună cu cadrul didactic a celor mai reprezentative produse ale activității sale într-o anumită perioadă de timp, incluzând aspecte esențiale cognitive, afective și psihomotorii ale dezvoltării elevului.

Această metodă de evaluare conține atât avantaje, cât și dezavantaje. Printre avantaje se numără următoarele aspecte:

·  elevul este implicat direct și asumat în procesul de evaluare;

·  criteriile de evaluare sunt cunoscute încă de la începutul procesului;

·  elevul este ajutat de profesor în atingerea unor obiective ale învățării;

·  presiunea timpului limitat este anulată;

·  conține reușitele activității elevului, profesorul înregistrând progrese le acestuia la intervale de timp;

·  se dezvoltă capacitatea de autoevaluare;

·  se diminuează factorul stres.

Principalul dezavantaj al portofoliului îl reprezintă faptul că acesta necesită un volum mare de lucru din partea profesorului.

Prin utilizarea acestei metode alternative de evaluare, elevul devine parte integrantă a sistemului de învățare și evaluare și își poate urmări gradual calitățile, defectele, plusurile și minusurile pe care le are. Pe de altă parte, părinții află ce pot face concret copii lor și care aste atitudinea acestora față de o anumită disciplină de învățământ.

Portofoliul reprezintă:

  • „cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar);
  • un „acord” între elev şi profesor, care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze.

Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ, se realizează un diagnostic asupra necesităţilor de învăţare ale elevului pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.

Portofoliul elevului la limba și literatura română cuprinde următoarele elemente:

  • lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe etc. şi numărul paginii la care se găseşte);
  • argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/ a grupului cu privire la subiectul respectiv;
  • lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:
  • rezumate;
  • eseuri;
  • articole, referate, comunicări;
  • fişe individuale de studiu;
  • proiecte;
  • teste;
  • chestionare de atitudini;
  • înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau alături de colegii săi;
  • reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
  • autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
  • alte materiale: hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
  • obiective viitoare pornind de la realizările curente ale elevului/ grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate;
  • comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/ sau ale altor părţi interesate (de ex. părinţii);
  • rezultate ale activităţilor de autoevaluare;
  • planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate de către elev;
  • comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Termenul de realizare a portofoliului poate varia, de la câteva luni până la un an școlar.

Realizarea portofoliului permite aplicarea unor modalități de organizare a conținuturilor interdisciplinare sau transdisciplinare, venind în sprijinul elevului prin lărgirea orizontului informațional.