Modalitățile de gestionatre și intervenție în situații de criză, recomandate de diverși autori pentru manageri, în general, sunt aplicabile și la nivelul organizației școlare -  managerul școlar/ cadrul didactic în calitate de manager al clasei de elevi.

          În acest sens, Daniel Gh. Luchian (1997) recomandă o serie de pași pe care trebuie să-i parcurgă un manager în gestionarea și intervenția optimă în cazul unor situații de criză. Prezentăm, în continuare, recomandările autorului menționat anterior.

„Primo Tempo”

 scapă de urgențe, dar:

   nu neglija consecinţele negative pe termen lung

   nu abandona atingerea obiectivelor importante, dar mai puţin urgente

   nu încălca şi nu ignora restricţiile stabilite anterior

   nu acţiona sub stres, după inspiraţia de moment

ordonează-ţi ideile, dar:

   nu neglija cauzele reale ale problemelor apărute în schimbul efectelor

   nu acţiona prin supra-reacţie

   evită amalgamul de probleme, dorinţe, minuni şi lozinci din mintea ta

nu deveni „gorilă”:

   răutatea oamenilor se accentuează în situaţii de criză

   „chiar dacă fierbi pe dinăuntru, stăpâneşte-te în interior”

   neuronii nu îi poţi recupera indiferent ce ai face

decompresarea:

   nu te pierde în nimicuri;

   cei pe care-i conduci te aprobă pe faţă pentru acţiunile minore de succes, dar te critică în ascuns (că nu eşti un bun manager, pierzându-ţi timpul cu nimicuri);

   ține la distanță subalternii care sunt mereu de acord cu tine

   apropie-te de subalternii care te critică pe faţă

renunţă la telefoane:

   9 din 10 apeluri sunt neimportante

scapă de „hoţii de timp”:

   paradoxul timpului: ai la dispoziţie doar timpul de care dispui

anticipează răul:

   regula entropiei: orice acţiune sau eveniment are tendinţa naturală de a evolua în sensul descreşterii eficienței, cu toate că efortul şi cheltuielile cresc constant

   nu lăsa acţiunile riscante să se desfăşoare de la sine

   pregăteşte decizii anticipate, secundare, pentru cazurile defavorabile

   nu te lăsa luat prin surprindere de cazurile negative care pot apărea

   deşi în interior, într-o asemenea situaţie, eşti pesimist, trebuie să arăţi în permanență o figură de om mulţumit şi optimist faţă de toţi

planifică:

     „lipsa unei planificări în luptă este mai gravă decât războiul însuşi”

     orice oră petrecută pentru planificarea acţiunilor tale viitoare îţi va economisi 4 ore de execuţie a acţiunilor în derularea lor

atenuează reculurile:

   în perioada de criză fixează-ţi mereu trei obiective principale, deoarece orice obiectiv principal îţi generează minimum două obiective derivate

   atenuează la maximum contradicţiile dintre obiectivele derivate

ia decizii „dure”:

   pentru atingerea fiecărui obiectiv principal trebuie să proiectezi un set de decizii dure, care aplicate, devin restricţii reale

fixează priorităţi:

   aplică regula go step by step

anticipează întârzierile:

   „orice acţiune îţi ia de două ori mai mult timp decât ai calculat iniţial”

   soluţia mediocră este simplă, soluţia inteligentă este mai complexă

nu da vina pe „vecini”:

     este foarte greu să determini precis cauzele problemelor, deoarece ele sunt mascate şi sunt îmbrăcate într-o haină a imposibilului

     fereşte-te să consideri cauzele ca fiind în afară, externe

respectă „regula lui 3”:

     nu ai voie să mizezi totul pe o singură alternativă, stabileşte-ţi cel puţin trei asemenea soluţii decizionale

fii decis:

   nu ai voie să fii nehotărât sau oscilant, deoarece creezi un efect de bumerang şi ceilalți fi nehotărâţi cu tine

   mai bine să lucrezi o scurtă perioadă de timp în pierdere, decât să îţi pierzi reputația

nu amâna decizia:

   amânarea generează şi menţine stresul celorlalți, pierderea eficienţei deciziei

   trebuie să acţionezi dur şi în forţă

   orice amânare lucrează în defavoarea ta

deleagă autoritatea:

   deleagă autoritatea celorlalți pentru ca ei să devină eficienţi (le sporește propria responsabilitate)

formează echipe:

   determină grupul să lucreze în echipă; activitatea va fi mai eficientă şi mai bine organizată

   fiecare membru al echipei este expert într-un domeniu (sau sarcină) bine definit

controlează corect:

   în perioada de criză trebuie să iţi testezi grupul, să le determini competenţa reală: explică-le standardele de atins, oferă-le libertate, controlează-i periodic, compară rezultatele cu standardele, explică-le când şi unde au greşit

   grupul trebuie încărcat la maximum, să-i fixăm obiective, sarcini precise, termene strânse, să fie controlat eficient, să-i corectăm abaterile

„Secondo tempo"

acordă-ţi feedback:  

   dacă laşi lucrurile să evolueze de la sine, ele se vor degrada continuu;

   compară ceea ce ţi-ai propus cu tot ceea ce ai realizat şi calculează abaterile;

   pentru a nu te enerva şi a nu te îmbolnăvi eşti tentat să renunţi la control, fapt care poate minimaliza eficienţa activităţii

condu prin excepţie:

   deviza managementului prin excepţie: „nu trebuie să ştii istorie”

   ceilalți trebuie să îţi dea informaţii de excepţie

micşorează pauzele:

   de obicei inactivitatea este ridicată la nivel de activitate

   în perioade de criză activităţile trebuie să se desfăşoare fără întreruperi

relaxează-te :

   nimeni nu te menajează în perioadele de criză

   trebuie planificate anumite perioade de linişte în timpul activităţii manageriale: şi acestea fac parte din proiectarea iniţială

menţine transparenţa:

   de frică să nu pierzi hârtiile, le pui la adăpost; este o mare greşeală

   regula „calvarului”: dacă ai nevoie de o hârtie nu o găseşti; atunci când nu mai ai nevoie de ea, apare brusc

renunţă la ciorne:

   trebuie să fii conştient ca toate hârtiile ajung, în final şi fără excepţie, la renumitul coș de gunoi

   trebuie să ai în permanenţă tăria de a te rupe de trecut, păstrând numai documentele importante

nu îţi mări stresul:

   nu îţi încărca spațiul profesional cu documente şi accesorii inutile

cere scheme:

   o schemă înlocuieşte 1000 de cuvinte şi te face să te simţi mai bine

   schemele consumă de zece ori mai puţin timp şi îţi dau posibilitatea să decizi mai repede şi mai eficient

luptă cu birocraţia:

   schimbă mereu

   tot ceea ce este prezent este perimat

   aducând schimbări permanente în sistemul pe care îl conduci, te vei menţine pe linia de plutire a eficienţei

fii american:

   lucrează mereu după un plan

   lucrează step by step: „un tun îl dai o dată în viaţă; al doilea tun este o plasă”

împarte în sferturi:

   împarte-ţi programul zilnic în diviziuni de câte 15 minute; fragmentează-ţi programul tău zilnic în 10 minute şi vei realiza mai multe acţiuni în acelaşi interval de timp

fii flexibil:

   durata fiecărei acţiuni trebuie să conţină câte o rezervă

aplică legea Pareto (80/20):

   în organizarea tuturor resurselor umane şi materiale, cu o parte mică de efort (20%) vei produce o parte mare de rezultate (80%)

   probabilitatea de rezolvare a problemelor din întâmplare creşte direct proporţional cu mărimea şi efortul depus pentru rezolvarea lor

focusează-te:

   evită să te concentrezi greşit; evită să pierzi timpul; evită să faci effort.

SURSA BIBLIOGRAFICĂ:

Luchian, D., Gh. (1997). Managementul în perioade de criză. Bucureşti: Economică.