Aprecierea reformelor din domeniul educației ține de optimizarea instituțiilor de învățământ, de schimbările aduse examenelor de capacitate/bacalaureat, Codul educației, de schimbările curriculare cu accent pe competențe, de implementarea educației incluzive.

Conținutul politicii educaționale vizează organizarea sistemului de învățământ, funcționarea instituțiilor de toate nivelurile, finanțarea învățământului, evaluarea, managementul, curriculumul, selectarea, formarea, perfecționarea și promovarea personalului didactic.

 

Principalele politici specifice dezvoltate de Ministerul Educației Naționale în scopul creșterii accesului la educație pentru grupurile dezavantajate sunt:

-          Formele de sprijin material

-          Programul A doua șansă

ProgramulA doua şansă se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar și gimnazial.

Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu fără a fi nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale în care sunt angrenate.

Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională.

Nu există limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în acest program.

Programul A doua șansă este un program flexibil, astfel încât să motiveze cursanţii şi să-i ajute să-l finalizeze, să ofere mai multă autonomie şcolilor în ceea ce priveşte implementarea lui, dar şi sprijinul necesar tuturor celor implicaţi, prin programe de formare a personalului didactic şi materiale educaţionale pentru cursanţi şi pentru cadrele didactice. Prin intermediul programului s-au introdus elemente inovatoare în procesul educaţional, cum ar fi: curriculumul modular şi sistemul de credite pentru educaţia de bază, evaluarea, certificarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior de către cursanţi, asigurarea unui program de pregătire individualizat.

-          Programul școală după școală

Programul școală după școală este un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.

-          Interzicerea segregării școlare a copiilor;

Ministerul Educației Naționale își propune ca politică educațională asigurarea echității în educație, în ceea ce privește accesul egal la toate formele de învățământ, dar și în ceea ce privește calitatea educației pentru tooți copiii, fără nicio discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate și/sau cerințe educaționale speciale, statutul socio-economic al familiilor, mediul de rezidență sau performanțele școlare ale beneficiarilor primari ai educației.

În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al mediului de rezidență și al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației.

Prevenirea și eliminarea cazurilor de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive, pe care Ministerul Educației o consideră esențială în vederea asigurării echităţii în educaţie. În acest sens, planul de acțiune este un document de politică publică în care sunt incluse obiectivele, măsurile strategice și calendarul activităților menite să prevină și să elimine orice formă de segregare școlară din sistemul de învățământ preuniversitar.

Printre măsurile avute în vedere se regăsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară, formarea cadrelor didactice şi a directorilor din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate identificate la nivel național, respectiv dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în școli. Un element important îl reprezintă elaborarea unei hărți a segregării școlare din România, pe baza colectării de date din toate unitățile de învățământ preuniversitar, în virtutea căreia se poate interveni punctual și imediat. De asemenea, sunt prevăzute acțiuni pentru consolidarea pareteneriatului scoală-părinţi şi programe de educaţie parentală, precum şi măsuri care vor contribui la promovarea diversităţii şi a incluziunii în sistemul național de educaţie.

-          Furnizarea serviciilor de mediere școlară de către mediatori specializați;

Unitățile de învățământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere școlară, servicii prestate de către mediatorul școlar, vor fi identificate ca urmare a aplicării setului de criterii de tip educațional, socioeconomic și cultural

Criteriile de tip educațional sunt următoarele:

1.în comunitatea în care se află școala există copii de vârstă preșcolară care nu sunt cuprinși în învățământul preșcolar și copii de vârstă școlară care nu au frecventat niciodată școala sau care au abandonat învățământul obligatoriu;

2.rata abandonului școlar în învățământul obligatoriu și rata absenteismului școlar sunt ridicate, iar rezultatele școlare ale elevilor sunt nesatisfăcătoare într-un procent semnificativ;

3.școala este multietnică sau este o școală în care predomină elevi de etnie romă;

4.limba de predare este diferită de limba maternă;

5.cultura minorității este slab reprezentată la nivelul școlii;

6.deși în școală sunt mulți elevi care aparțin unei minorități naționale, nu există cadre didactice care aparțin acelei etnii;

7.există sau se manifestă riscul unor conflicte în comunitate și/sau în școală care pot afecta participarea școlară a copiilor romi, din cauze care țin de segregarea etnică sau de alte forme de discriminare;

8.există comportamente discriminatorii față de elevii romi.

-          Introducerea claselor cu frecvenţă redusă în învăţământul preuniversitar obligatoriu

Conform prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, învățământul general obligatoriu este de 10 clase și se organizează, de regulă, la forma cu frecvență pentru elevi cu vârsta de până la 18 ani. În mod excepțional, învățământul obligatoriu se poate organiza la forma cu frecvență redusă, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei.

-          Acordarea de burse

Bursele de care pot beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, numite în continuare burse, sunt: burse de performanţă, burse de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social.

Bursele de ajutor social se acordă elevilor, la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali.

Bursele de ajutor social se acordă următoarelor categorii de elevi înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat:

a) orfani sau bolnavi de TBC și care se află în evidența dispensarelor școlare ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbție grave, insuficiențe renale cronice, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infestați cu virusul HIV ori bolnavi de SIDA sau care sufeă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie etc.), surditate, fibroză chistică și cu orice alte boli cronice pe care consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar le pot lua în considerare; acordarea burselor sociale/pentru motive medicale se face doar pe baza certificatului eliberat de medicul specialist și avizat de medicul de familie/medicul de la cabinetul școlar, fără a fi condiționată de venitul net lunar al familiei.

b) elevi din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu;

c) elevi proveniți din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții:

1. nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie;

2. nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp, în zonele montane.

Bibliografie:

-          Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2016

-          Hotărârea Guvernului nr. 417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

-          Ordin nr. 5576/ 2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat

-          Ordin nr. 5248/2011 privind aplicarea programului “A doua șansă”

-          Ordin nr. 4093/2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.248/2011 privind aplicarea Programului "A doua şansă"

-          Ordin-cadru nr 6.134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar

-          Ordin nr. 4.236/2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei

-          Ordinul nr. 1539/2007 privind normele de încadrare și de activitate ale mediatorului școlar

-          Legea educației naționale nr. 1/2011 actualizată

-          Ordin nr. 5349/2011 
privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului „Școala după școală”