Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” a fost conceput ca nevoie/necessitate la nivel national şi este implementat în prezent de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Nevoia/necesitatea de a avea un nou tip de profesor la catedră, un profesor care își asumă noi roluri.
Dar și nevoia/necesitatea ca acesta să cunoască în profunzime valențele noului curriculum național, să le poată folosi la adevărata valoare și să extragă din acestea plusvaloarea care va face din el nu un simplu profesor, ci și un dascăl adevărat.
Acestor nevoi şi necesități li se subsumează mai multe tipuri de acțiuni/activități complexe, necesare pentru realizarea lor.
De la elaborarea de documente de politici educaționale până la crearea de Ghiduri Metodologice pentru diversele discipline și de Resurse Educaționale Deschise (RED) pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare.
De la realizarea unei analize a nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial, în vederea aplicării optime a noului curriculum național, până la dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile, trecând prin realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe-cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate.
De la constituirea unei oferte naționale de programe școlare pentru opționale integrate, inclusiv programul ”A Doua Șansă” (ADȘ), și promovarea acesteia, până la formarea propriu-zisă a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, în vederea integrării noului curriculum de gimnaziu și facilitării tranziției elevilor de la nivelul primar la cel gimnazial, asigurându-se astfel accesul la învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți elevii.
Prezentarea general a proiectului este următoarea:
Concret, proiectul își propune:
Ø Abilitarea curriculară/formarea a 55.000 cadre didactice din învățământul primar și gimnazial pentru o abordare metodologică centrată pe competențe cheie, în acord cu noul curriculum și adaptarea activităților de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflați în risc de abandon școlar;
Ø Facilitarea predării-învățării centrate pe elev, mai exact, facilitarea învățării astfel încât să permită și să sprijine fiecare elev să progreseze în învățare, indiferent de trăsăturile sale de personalitate și de modul de învățare, indiferent de posibilele dificultăți întâmpinate în învățare, indiferent de etnie, dizabilitate etc.;
Ø Proiectarea și derularea predării-învățării centrate pe formarea de competențe în contextul noului cadru curricular național;
Ø Abordarea integrată (în sensul realizării conexiunilor cu viața reală) și inovatoare a noului cadru curricular;
Ø Asumarea de către școală/profesori a unor roluri complementare celui de profesor la clasă, cu accent pe consiliere, mediere socială, facilitarea învățării în contexte nonformale și informale de educație.
Ø Folosirea metodelor alternative, holistice și apreciative de evaluare formativă;
Ø Promovarea și respectarea diversității;
Ø Valorificarea orelor aflate la dispoziția profesorului (25%) în avantajul progresului fiecărui elev;
Ø Proiectarea CDȘ (Curriculum la Decizia Școlii) valorificând nevoile, resursele și contextul cultural, social, economic local;
Ø Proiectarea ADȘ (programe de tip « A Doua Șansă ») conform noului cadru curricular
Obiectivele specifice ale proiectului:
Obiectivul specific 1: Facilitarea unei abordări curriculare unitare şi coerente, centrate pe competenţe, în rândul decidenţilor şi partenerilor educaţionali, în vederea asigurării de oportunităţi egale pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, inclusiv cei reintegraţi în programe de tip a doua şansă.
Obiectivul specific 2: Promovarea unor abordări didactice centrate pe competenţe, prin elaborarea şi utilizarea de resurse educaţionale deschise relevante pentru aplicarea la clasă a noului curriculum pentru învăţământul primar şi gimnazial.
Subsumarea acestui obiectiv politicilor naționale și europene privind dezvoltarea și promovarea resurselor educaționale deschise va permite o utilizare liberă a tuturor materialelor din proiect, în beneficiul tuturor profesorilor din învățământul primar și gimnazial. Proiectul va utiliza una din platformele disponibile, urmând ca toate materialele realizate în proiect să fie transferate și în Biblioteca Școlară Virtuală și platforma școlară de e-learning, imediat ce acestea vor deveni operaționale.
Obiectivul specific 3: Abilitarea curriculară a 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial pentru o abordare metodologică centrată pe competenţe cheie, în acord cu noul curriculum și adaptarea activităţilor de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar.
Acest obiectiv contribuie atât la îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive, cât și la creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe.
În vederea atingerii obiectivului. va fi creat un program de formare de tip cascadă, care să includă: formare față în față și online, aplicarea la clasă/școală concomitent cu feedback și sprijin online, mentorat față în față și evaluare prin portofoliu.
Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial se va focaliza pe integrarea în practica didactică a abordării și a metodologiilor promovate de noul curriculum, în concordanță cu nevoile elevilor, în special ale celor aflați în situații de risc/vulnerabile. Prin intermediul activităților asociate acestui obiectiv, proiectul răspunde în mod direct nevoii de a dezvolta în rândul cadrelor didactice abilitățile de lectură personalizată a curriculumului și de dezvoltare a unor practici didactice adaptate la nevoile de învățare ale diverselor categorii de elevi.
Obiectivul specific 4: Creşterea calităţii şi relevanţei activităţilor din şcoli cu populaţie vulnerabilă, în vederea reducerii părăsirii timpurii a şcolii, prin implementarea de proiecte inovative centrate pe dezvoltarea competenţelor cheie a cel puţin 2.500 de elevi, în contexte de învăţare curriculare şi extracurriculare stimulative și motivaționale.
Prin intermediul acestui obiectiv, proiectul abordează nevoia imperioasă de a reduce și preveni în mod sistematic și eficient fenomenul de PTȘ, fenomen care se manifestă cu predilecție în comunități dezavantajate. Intervenția este una directă, nemijlocită și influențează atât școala ca instituție, cât și resursa umană implicată, fie că este vorba de cadrele didactice care predau în școli cu populație aflată în situație de risc, fie la nivelul direct al elevului care din diferite motive se distanțează de școală. În concordanță cu Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii, se vor implementa prin proiect acțiuni viabile de intervenție.
Obiectivul specific 5: Realizarea de cercetări şi studii tematice privind aplicarea noului curriculum din perspectiva dezvoltării competenţelor cheie şi sprijinirea elevilor care aparţin grupurilor vulnerabile. Această componentă își propune să susțină – prin dovezi, date, bune practici și feedback structurat – dezvoltarea competențelor cheie în rândul elevilor, în special a celor care aparțin grupurilor vulnerabile. Astfel, în cadrul proiectului, vor fi elaborate cercetări și studii tematice relevante din perspectiva implementării noului curriculum național, în special în cazul școlilor/elevilor din medii vulnerabile/dezavantajate din punct de vedere socio-economic.
Activităţile eligibile ale proiectului
Fiecare activitate este derulată de câte o echipă de experți educaționali. Astfel, experții instituțiilor partenere din cadrul CRED – Ministerul Educației Naționale, Institutul de Științe ale Educației, Casa Corpului Didactic din Brașov, București, Buzău, Botoșani, Cluj, Teleorman, Timiș și Olt și cei din Inspectoratele Școlare Județene Bihor, Iași și București – sunt implicați în derularea și realizarea obiectivelor următoarelor activități și subactivități, care constituie fundația proiectului CRED:
A.1.1 Elaborarea documentului de politici educaționale „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național” și ateliere naționale de informare a decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți referă, în principal, la elaborarea documentului de politici educaționale ”Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național”.
Documentul este necesar pentru buna implementare a proiectului și indispensabil pentru sustenabilitatea procesului de schimbare curriculară din România. Documentul are astfel o dublă miză: una operațională, pe termen scurt, și o alta strategică. Miza operațională este legată de dezvoltarea, în cadrul proiectului, a unui program de formare a profesorilor fundamentat pe o filosofie educațională și pe valori clare și asumate. În plan strategic, documentul de politici curriculare trebuie să orienteze și să asigure coerența procesului de schimbare curriculară în România.
Reconfigurarea curriculumului în raport cu realitățile culturale, economice sau sociale, în raport cu evoluțiile din știință și tehnologie, este un proces ciclic, firesc, de neocolit. În acest context, existența unui document reglator – care să ofere principii și mecanisme clare de funcționare, care să arate marile direcții de acțiune – devine o urgență a politicilor publice în educație. Documentul de politici educaționale va fi fundamentat pe un diagnostic al sistemului actual de educație românesc și va cuprinde o descriere a contextului intern și internațional, dar și viziunea privind educația și formarea profesională din România.
Diferitele componente ale documentului vor fi descrise în raport cu evoluții recente în plan național și internațional și vor trata procesul de predare-învățare-evaluare din perspectiva curriculumului bazat pe formarea și dezvoltarea de competențe. Va fi discutată influența celor opt competențe-cheie formulate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, vor exista referiri la vectorii fundamentali ai dezvoltării personalității elevului, dar și la formarea profesorilor și la activitățile de predare-învățare-evaluare. Totodată, documentul va explicita consecințele utilizării de Resurse Educaționale Deschise (RED) și de mijloace de Tehnologia Informației și a Comunicării (TIC) asupra paradigmei mai sus menționate. Nu în ultimul rând, documentul va aborda principiile de generare a planurilor-cadru, va discuta problematica disciplinelor de învățământ, fără a neglija tematici transversale precum dezvoltare durabilă, educație pentru pace etc.
A.1.2 Promovarea unei noi metodologii privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, centrat pe dezvoltarea competențelor
Scopul subactivității este reprezentat de elaborarea unei metodologii privind curriculumul la decizia scolii (CDS). Noile planuri-cadru de învățământ primar și gimnazial au adus o serie de modificări majore și vizează introducerea, la decizia școlii, a unei materii opționale, la nivelul mai multor arii curriculare, fără a include prevederi privind regimul propriu-zis al opționalelor. Necesitatea unei noi metodologii este legată de lipsa acestor detalii sau actualizări privind CDS.
A.1.3 Revizuirea metodologiei programului ADȘ, elaborarea programelor școlare specifice pentru ADȘ pentru învățământul primar și secundar inferior
Programul „A Doua Șansă – ADS” reprezintă un sprijin acordat persoanelor care au părăsit prematur sistemul educațional. Astfel, cei care nu au reușit să finalizeze ciclul primar și/sau gimnazial și au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare specifică acestor niveluri primesc, la propriu, o nouă șansă de a completa și finaliza învățământul obligatoriu sau de a obține o calificare profesională.
Programul ADS este funcțional și este implementat la nivel național.
Element important în remedierea fenomenului abandonului școlar timpuriu, programul ADS a devenit, de asemenea, parte componentă a proiectului CRED. Prin această subactivitate se dorește realizarea unui nou plan-cadru pentru programul ADS existent, revizuirea curriculumului ADS, realizarea unor resurse educaționale adecvate acestui program și formarea cadrelor didactice pe domenii specifice.
A.2.1 Elaborarea si publicarea de ghiduri metodologice pentru diferitele discipline de studiu din invatamantul primar si gimnazial
Scopul subactivității este elaborarea de ghiduri metodologice de aplicare a programelor școlare, pentru învățământul primar și gimnazial, la nivel de clasa și de școală. Ghidurile metodologice susțin activitatea cadrelor didactice în aplicarea la clasă a noilor programe școlare, reprezentând un element important de explicare și exemplificare a programelor școlare. Ghidurile metodologice elaborate vor avea în vedere aspectele comune și cele specifice ale învățământului primar și ale celui gimnazial. Ghidurile, veritabile elemente de suport, vor viza: formarea profesorilor pentru a iniția și realiza demersuri didactice care valorifică diversitatea culturală a elevilor cu care lucrează, dar și pentru a iniția proiecte educaționale în parteneriat; resurse care să ajute profesorii să includă în curriculumul aplicat elemente de cunoaștere din domenii conexe disciplinelor pe care le predau și să gestioneze așa numitul curriculum ascuns; diversificarea modalităților de implicare a parinților în viața școlii, astfel încât aceștia să își asume noi roluri în relația cu copiii refugiați și cu părinții acestora. Copiii refugiați sunt încadrați în categoria elevilor din medii defavorizate și sunt expuși, de asemenea, riscului abandonului școlar timpuriu.
Toate ghidurile elaborate vor putea fi accesate online, pe platforma educațională CRED și vor fi, de asemenea, tipărite.
A.2.2 Elaborarea de resurse educaționale deschise și de alte resurse relevante pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare (inclusiv materiale multimedia etc.)
Rolul acestei subactivități este de a susține procesul de implementare a noului Curriculum național printr-un set de resurse digitale suport relevante. Resursele dezvoltate vor sprijini învățarea la disciplinele prevăzute de programele școlare din ciclul primar și gimnazial, atât pe termen scurt și mediu, în perioada de derulare a proiectului, cât și pe termen lung.
Resursele Educaționale Deschise – RED sau OER sunt definite ca resurse de învățare (incluzând documente de proiectare didactica, suporturi de curs, fise de lucru, resurse audio-video, aplicații multimedia, podcast si alte materiale dezvoltate pentru predare și învățare) disponibile în orice format, în domeniul public, care au fost publicate sub licență liberă ce permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restricții limitate sau fără restricții.
Activitățile aferente subactivității A 2.2 vizează trei componente majore: realizarea unei platforme pentru RED, realizare de RED și promovarea platformei.
A.2.3 Constituirea unei oferte naționale de programe școlare pentru opționale integrate (inclusiv ADS) și promovarea ei. Pentru extinderea ofertei naționale de CDS integrat, subactivitatea A2.3. urmărește elaborarea a 20 programe școlare pentru opționale integrate pentru învățământul gimnazial (4 programe pe an de studiu din învățământul gimnazial și 4 programe pentru Programul „A doua șansa”, nivelul secundar inferior). Etapele desfășurării subactivității implică: formarea grupurilor de lucru pentru proiectarea opționalelor integrate, proiectarea, avizarea și promovarea celor 20 de opționale integrate.
A.3.1 Analiza nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea noului Curriculum Național
„Analiza de nevoi de formare a profesorilor pentru aplicarea noului curriculum” are rolul de a asigura informațiile necesare pentru etapele următoare ale pregătirii programului de formare: stabilirea obiectivelor de formare, în termeni de competențe necesar a fi dezvoltate prin programul de formare; definitivarea tematicii de formare; selectarea metodologiei programului de formare; ajustarea orarului de formare la nevoile, așteptările și disponibilitățile de timp ale profesorilor; planificarea monitorizării și a evaluării programului de formare. Analiza, în sine, ajută la identificarea nevoilor de formare a profesorilor în corelație cu aplicarea noului curriculum, în vederea elaborării programului de formare din cadrul proiectului CRED.
A.3.2 Pregătirea activităților de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial
Activitatea A.3.2 cuprinde etape specifice de pregătire a programului de formare a cadrelor didactice în domeniul abilitării curriculare, pentru a asigura calitatea și eficiența intervenției programului de formare.
Scopul activității de pregătire a procesului de formare vizează asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice, din perspectiva asigurării premiselor pentru implementarea adaptată a noului curriculum, la nivelul primar și gimnazial și pentru promovarea unor practici eficiente la clasă.
Principalele etape se referă la elaborarea metodologiei de formare a cadrelor didactice, a suporturilor de curs și a resurselor de învățare, pregătirea dosarelor de acreditare pentru programele de formare a formatorilor și de formare a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, pregătirea spațiilor de învățare online pe platformă și elaborarea și implementarea programului de formare a formatorilor.
A.3.3. Formarea cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, în vederea integrării noului curriculum de gimnaziu și facilitării tranziției elevilor de la nivelul primar la cel gimnazial (asigurarea accesului la învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți elevii)
Un proces de schimbare curriculară majoră are mai multe componente, care se susțin reciproc și care doar împreună pot genera o schimbare de profunzime la nivel de sistem. Noile programe școlare pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial reprezintă doar o parte a procesului de schimbare a Curriculumului Național. Alte componente sunt reprezentate de pregătirea procesului de implementare a programelor școlare (formarea cadrelor didactice având un rol esențial), precum și de implementarea programelor școlare (activitatea propriu-zisă desfășurată de cadrele didactice împreună cu elevii, practicile didactice utilizate fiind, în acest sens, definitorii). Formarea continuă din cadrul prezentului proiect constituie un program acreditat de abilitare curriculară, prin intermediul căruia cadrele didactice urmează să dobândească sau să își dezvolte competențele de a utiliza programa școlară în scopul proiectării demersului didactic și al organizării acestuia la clasă. Acest lucru presupune raportarea cadrelor didactice la filosofia programei școlare, la elementele de noutate ale programei, la elementele din structura programei, în scopul utilizării prevederilor programei în practica didactică la clasă și în dezvoltarea unor practici didactice noi, inovative.
Activitatea A.3.3 presupune implementarea celor 16 programe de formare continuă acreditate, pentru 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial.
A.4.1 Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile; (OS6.3) Subactivitatea vizează măsuri de asigurare a oportunităților egale pentru 2.500 de copiii expuși riscului de abandon școlar, în special prin programe de sprijin individualizat. Cei 2.500 de copii care prezintă risc de părăsire timpurie a școlii, din județele Bihor, Iași și zona periurbană a Bucureștiului, vor beneficia de măsuri integrate, personalizate, adaptate specificului local, economic și socio-cultural al zonelor. Aceste măsuri vor pune accent pe prevenirea abandonului școlar prin informare, consiliere și mentorat, precum si prin activități extra-curriculare. Astfel, se vor aloca 400 de Euro/elev din care: 3/4 pentru pachetele de servicii și 1/4 pentru achiziționarea de materiale suport pentru susținerea metodelor didactice interactive, centrate pe nevoile de învățare ale elevilor și pentru facilitarea accesului elevilor la experienţe de învăţare nonformală, considerate modalităţi complementare de formare a competenţelor cheie.
A.4.2. Dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile (OS6.5) Scopul acestei subactivități este acela de a pilota un document cadru privind strategiile de adaptare curriculară în școli situate în comunități dezavantajate, care se confruntă cu un risc sporit de părăsire timpurie a școlii. În procesul de adaptare curriculară la nevoile specifice ale elevilor din comunități dezavantajate, fiecare școală implicată va dezvolta o strategie de adaptare curriculară pornind de la analiza nevoilor specifice de învățare ale elevilor.
În procesul de pilotare prevăzut în cadrul acestei subactivități, cadrele didactice implicate vor elabora un „Jurnal didactic” care va cuprinde descrierea activităților de pilotare realizate, precum și rezultatele și impactul asupra învățării elevilor, pe baza unor elemente specifice de evaluare, feedback și reflecție didactică. Această activitate va oferi astfel un feedback aplicat cu privire la relevanța și utilitatea resurselor educaționale deschise CRED și a noilor programe CDS dezvoltate în cadrul proiectului, din perspectiva unor nevoi specifice de învățare ale elevilor din grupuri vulnerabile. Rolul cadrelor didactice în această activitate va fi acela de profesor cercetător, capabil să adapteze aplicarea programelor școlare la nevoi specifice de învățare și să evalueze utilitatea și relevanța activităților derulate pentru progresul în învățare al elevilor din școli situate în comunități dezavantajate.
De asemenea, pe baza rezultatelor obținute pe parcursul acestei subactivități, cadrele didactice vor oferi recomandări specifice pentru activități extracurriculare desfășurate în cadrul subactivității A4.1., astfel încât sprijinul oferit elevilor să fie coerent și cele două subactivități să se susțină reciproc pentru o învățare eficientă.
A4.3 Informarea decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți privind actualizarea Curriculumului Național; (OS6.5)
Această subactivitate are rolul de a informa părțile interesate din sistemul educațional cu privire la activitățile de succes ale cadrelor didactice, cu privire la experiențele ce au vizat rezultate pozitive curriculare și nonformale, în aplicarea planurilor cadru în învățământul primar și gimnazial. Organizarea a 3 conferințe naționale și a 90 de workshop-uri la nivel local oferă părților interesate în educație înțelegerea avantajelor oferite de schimbul de bune practici, pentru eficientizarea și creșterea calității în educație, în contexte curriculare și nonformale.
De asemenea, se evidențiază implicarea cadrelor didactice și se oferă posibilitatea recunoașterii contribuției acestora la perfecționarea activităților didactice. Astfel, se creează posibilitatea diseminării rezultatelor de bune practici la nivel local și național, precum și valorizarea și stimularea cadrelor didactice cu rezultate educaționale inovative deosebite.
A.5.1. Evaluarea competențelor absolvenților clasei a IV-a din perspectiva achiziției competențelor cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate (studiu tip base-line) A.5.1 este justificată de faptul că până în acest moment nu există date de cercetare care să pună în relație deciziile de politică educațională în domeniul curriculumului cu performanțele reale ale elevilor în achiziția de competențe cheie și cu practicile didactice de la clasă. Pentru a asigura formarea setului de 8 competențe cheie recomandate la nivel european pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (competența de comunicare în limba maternă, în limbi străine, competențe matematice și de bază în științe și tehnologii, competență digitală, a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală) a fost realizat un profil de formare pe niveluri. Cercetarea, derulată pe un eșantion reprezentativ, pornește de la următoarea ipoteză de lucru: Analiza stadiului de implementare a curriculumului centrat pe dezvoltarea competențelor cheie oferă un feedback consistent pentru revizuirea practicilor didactice, a politicilor educaționale și, în perspectivă, a curriculumului. Obiectivele avute în vedere sunt măsurarea nivelului de performanță al competențelor cheie la elevii de clasa a IV-a, identificarea influențelor de context socio-educațional asupra performanțelor elevilor, promovarea de repere/soluții la nivel de practici școlare și de politici educaționale pentru ameliorarea rezultatelor învățării la elevi, în termeni de competențe cheie.
A.5.2. Evaluarea de proces si rezultat a proiectului.
Evaluarea de proces și rezultat a proiectului are rolul de a asigura informațiile necesare pentru:
Ø monitorizarea modului de implementare a proiectului, în acord cu planificarea inițială a activităților;
Ø identificarea situațiilor de risc ce au intervenit în implementarea proiectului, în vederea identificării de soluții optime;
Ø îmbunătățirea continuă a implementării activităților, a coordonării experților și a gestionării resurselor aferente proiectului;
Ø informarea publică a beneficiarilor, a decidenților și a finanțatorului privind rezultatele proiectului;
Ø realizarea unor analize și cercetări tematice prevăzute în proiect.
A.5.3 Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate Odată cu implementarea proiectului, experții implicați în organizarea și derularea CRED vor realiza o serie de studii tematice. Problematica abordată de cercetarile tematice va fi stabilită pe parcursul implementării proiectului, astfel încât să răspundă nevoilor specifice identificate, să sprijine activitățile ce urmează a fi desfășurate și să ofere date de cercetare privind implementarea noului curriculum.
Mai multe informaţii pot fi gasite pe site-ul proiectului: https://www.educred.ro/eu-sunt-cred/activitatile-cred/