Copiii din minorități etnice dezavantajate sunt reprezentați în mod disproporționat ca având rezultatele cele mai slabe la școală și prezintă un risc crescut de părăsire timpurie a școlii

Adesea, factori socio-culturali precum barierele lingvistice, discriminarea, sau (presupuse) dezechilibre în ceea ce privește capitalul cultural pot sta, de asemenea, la baza rezultatelor slabe la învățătură. În cadrul sistemului educațional sunt marginalizați cultural în special copiii din familii de migranți sau de romi. Deși datele comparative sunt insuficiente, dovezile disponibile demonstrează că elevii de etnie romă sunt cei mai predispuși să părăsească școala înainte de a finaliza – sau chiar de a începe – învățământul secundar superior.

Deși informațiile cu privire la elevii de origine străină trebuie să fie interpretate cu precauție, întrucât sunt insuficiente pentru unele state membre ale UE, acești elevi sunt de două ori mai predispuși să părăsească timpuriu sistemul de educație și formare, prin comparație cu indivizii nativi.

 

Uniunea Europeană recomandă o abordare globală care să conțină un ansamblu de măsuri de sprijin combinate și adaptate la nevoile specifice ale populației țintă. Aceste măsuri ar trebui să includă:

- Sprijin profesional având ca scop încurajarea elevilor de a rămâne în școală cât mai mult și de a reuși la un nivel superior. Sprijinul poate include o evaluare inițială a nivelului de educație și a nevoilor educaționale; includerea în clasele principale; monitorizarea progreselor elevilor și a potențialelor dificultăți de învățare; sprijin puternic în ceea ce privește limba maternă a elevului și limba de predare; mecanisme de sprijin pentru trecerea de la clasele de începători la cele principale și la diferite niveluri de educație etc.

- Sprijin social și emoțional, de exemplu: pentru a depăși problemele și provocările legate de experiența migrației sau a integrării elevului sau de alte probleme personale.

- Implicarea parentală și comunitară: încurajarea participării părinților prin meditatori voluntari la domiciliu care acționează ca liant și promovează parteneriate mai puternice între contextul familial și cel școlar; schimbul de bune practici între școli în vederea îmbunătățirii implicării părinților și a comunității; și furnizarea de informații detaliate despre sistemul școlar și oportunitățile de învățare, recunoașterea și alocarea de fonduri comunitare pentru cunoaștere.

- Educația interculturală: un mediu școlar care să transmită o apreciere pozitivă pentru trecutul cultural de migrant și de minoritate etnică al elevului și care să faciliteze comunicarea între elevi prin intermediul unor coordonatori bilingvi și consilieri interculturali.

În perioada 2016-2030, în concordanță cu strategia sa de dezvoltare, fundația Terre des hommes Romania își va concentra atenția asupra copiilor afectațți de migrație. În acest context, principalele proiecte sunt: MINT – Mentorat pentru integrarea copiilor afectați de migrație și MOVE TOGETHER – Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială a refugiaților a fost un proiect desfășurat în scopul de a crea punţi către copiii afectaţi de migraţie, derulat pe parcursul anului 2018.

Fundația terre des hommes a fost fondată în 1960 în Elveția și este activă în peste 35 de țări ale lumii, având o prezență neîntreruptă în Romania începțnd din anul 1992, contribuind la îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului, reforma asistenței sociale și facilitarea participării copiilor la dezvoltarea propriei comunități.

Timp de mulți ani, Terre des hommes (Tdh) a fost una dintre principalele organizații neguvernamentale din întreaga lume care promovează acțiuni care conduc la rezultate sociale pozitive în rândul populațiilor vulnerabile, strămutate și migrante / refugiate.

Prin proiectele sale, Terre des hommes își propune să:

– îmbunătățească înțelegerea, respectul și toleranța dintre refugiați și comunitățile gazdă,

– crească deschiderea cu privire la tradițiile, obiceiurile și culturile diferitelor comunități etnice,

– reducă stigmatizarea și discriminarea față de refugiați din partea comunității gazdă.

Prin proiectul MINT, Terre des hommes și partenerii săi urmăresc să împuternicească copiii refugiați și migranți, precum și tinerii europeni să se angajeze în noi activități de integrare. Prin utilizarea unui program de mentorat inovator, Proiectul contribuie la construirea unor societăți mai incluzive în România, Polonia, Republica Cehă și Slovenia.

Parteneri: Terre des hommes Ungaria este solicitantul principal cu 4 co-solicitanți de proiecte: Organizația pentru Ajutor pentru Refugiați (Republica Cehă), Fundația Ocalenie (Polonia), Terre des hommes România, Filantropia slovenă (Slovenia).

Rezultate cheie ale proiectului MINT:

● 120 de copii sunt sprijiniți să se integreze de către tineri mentori (peers) locali instruiți.

● 1000 de copii au cunoștințe și abilități culturale pentru a se angaja în relații sociale.

● 240 de copii și tineri sunt împuterniciți prin conștientizare și advocacy.

Perioada de desfășurare a proiectului este: ianuarie 2019 - ianuarie 2021

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și beneficiază de un buget total de 521 468 EURO.

Împreună cu partenerii săi, Terre des hommes va crea un program de mentorat peer-to-peer inovator și replicabil bazat pe bunele practici și modele testate.

Mentoring-ul sa dovedit a fi o modalitate eficientă de a împărtăși cunoștințele, de a spori aptitudinile sociale și emoționale ale copiilor și de a promova integrarea, oferind tinerilor instrumentele și sprijinul de care au nevoie printr-un program structurat. Pe parcursul implementării proiectului MINT, copiii recent sosiți vor fi ghidați de voluntari, care le vor  oferi sprijin, consiliere și prietenie pentru a facilita o integrare mai ușoară.

Programul de mentorat include pregătirea voluntarilor locali pentru tineri și asocierea lor cu copiii migranți și refugiați nou-sosiți. Migranții și tinerii mentori vor participa la întâlniri individuale și de grup axate pe sprijinul educațional și lingvistic, precum și pe activitățile de recreere, cum ar fi jocurile de masă.

În fiecare țară, voluntarii vor facilita integrarea copiilor migranți și refugiați în comunitățile locale gazdă, făcându-le cunoștință cu alți copii din comunitate și organizând activități sportive în aer liber și activități socio-culturale. Astfel de activități vor implica vizitarea muzeelor ​​istorice, vizionarea unor filme naționale populare sau organizarea unor competiții sportive, cum ar fi meciurile de fotbal. Acest lucru va ajuta copiii migranți să-și facă noi prieteni și să devină mai familiarizați cu istoria și obiceiurile comunității gazdă. Cel puțin 120 de copii vor fi înscriși în educație formală sau informală și vor beneficia de programul de mentorat și de diversele sale activități.

În cadrul programului de mentorat, grupurile de tineri locali și copiii migranți vor identifica subiectele cheie care reflectă experiența de integrare. Grupurile vor aduce subiectele identificate în discuții publice prin intermediul filmelor promovate online și prin piese de teatru sau dezbateri cu colegii din școli sau prin alte evenimente locale offline. Aceste inițiative de creștere a gradului de conștientizare și de advocacy conduse de copii se vor adresa membrilor comunităților locale și factorilor de decizie la nivel local și național. Prin combaterea stereotipurilor și răspândirea unei imagini pozitive a comunităților de imigranți și refugiați, copiii vor beneficia de o atmosferă mai primitoare în cadrul societăților gazdă.

               Programul de mentorat va dura 9 luni în medie, împărțit în două sesiuni principale: din iulie 2019 până în martie 2020 și din martie 2020 până în decembrie 2020. Prin acest proiect, un minim de 120 de copii refugiați sunt sprijiniți în integrarea lor în comunitățile locale gazdă ( 30 în fiecare țară). Programul ar trebui să includă întâlniri individuale între copii și mentori, activități de grup în interior și activități culturale și recreative în aer liber.

               Consultantul va fi obligat să furnizeze orientări de mentorat care să cuprindă următoarele elemente ale programului de mentorat:  

               - Procesul de selecție și recrutare atât pentru mentorii de tineri, cât și pentru copiii mentori, inclusiv criteriile de selecție recomandate. 

               - Cursul de formare de 2 zile planificat pentru mentori (inclusiv eșantionul agendei de instruire și schițele curriculumului de formare). 

               - Ghid pentru împerecherea copiilor nou-născuți cu un mentor al tineretului. 

               - Activități sugerate în interior și în aer liber care ar putea fi luate în considerare în cadrul programului, dacă este cazul. 

               - Cele mai bune practici / recomandări privind depășirea barierelor culturale și lingvistice în cadrul proiectului, precum și asigurarea echilibrului între femei și bărbați și a egalității în întreaga implementare a proiectului. 

               - Ghid pentru întâlnirile individuale între mentorii și copiii de tineret. Supravegherea și monitorizarea întâlnirilor și activităților periodice.

Integrarea copiilor migranți și procesul de învățare vor fi, de asemenea, însoțite de conținuturi tipărite și online adaptate. Resursele online prietenoase îi vor ajuta pe copiii nou-veniți să înțeleagă particularitățile culturale și sociale naționale ale celor patru țări participante la proiect. Mai mult, copiii vor avea ocazia să învețe limbile locale prin cursuri offline și online oferite într-o limbă pe care copiii o înțeleg, cum ar fi arabă sau farsi. În general, mai mult de o mie de copii vor dobândi cunoștințele și abilitățile de bază pentru a se angaja în relații sociale.

BIBLIOGRAFIE

- Consiliul Europei, The situation of Roma School Mediators and Assistants in Europ (Situația mediatorilor și asistenților școlari pentru romi în Europa), Strasbourg: CE, Strasbourg, 2006

 

- Comisia Europeană, Study on educational support for newly arrived migrant children (Studiu privind sprijinul educațional pentru copiii migranți nou-sosiți), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2013