I.                  Scurt istoric

 

Segregarea elevilor pe criterii etnice e interzisă prin lege în România, dar autoritățile încep abia acum să cuantifice oficial dacă politicile publice de combatere a acesteia au funcționat.

 

În luna martie 2003[1], au existat un număr de 94 de copii romi din Pusta Valea, județul Sălaj care învațau în clasele V-VII din Şcoala Cehei, localitatea Șimleul Silvaniei în clase separate de elevii români. Aceştia veneau zilnic pe jos, mulţi kilometri, pentru că nu exista un transport şcolar organizat de primărie. Acestia învăţau în două clase aglomerate dintr-o anexă a școlii, care a fost cândva amenajată ca magazie de lemne şi unde nu exista surse de caldură. Acesta a fost primul caz de segregare școlară documentat oficial în țara noastră și adus în atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de către Asociaţia Romani Criss, care a mediatizat situația.

 

 

În film apare un băieţel care scoatea aburi din cauza frigului în timp ce vorbea şi care explica unui cameraman: „Asta e școala mare, și învață numai români. Și în spate e școala mică și învață numai romi”. Au fost fimaţi şi pereții clasei umflați de apă, geamurile sparte și mobilierul stricat din clasele „pentru romi”. „Românii stau în clasa generală și noi stăm în frig”, spuneau elevii la camere. „Pe noi nu ne învață cum îi învață pe români”, se plângeau la adresa calității actului educativ.

 

Segregarea școlară este o formă gravă de discriminare, ilegală în România și reglementată în mai multe ordine de ministru începând cu 2004, 2007 și 2016.

 

 

II. Forme de segregare școlară

 

Constituie segregare școlară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic pe:

 

Ø  Clădiri diferite

 

Ø  Grupe

 

Ø  Clase separate

 

Ø  Ultimele bănci din clasă

 

Efectele acestui fenomen de segregare școlară pot fi:

 

Ø    Stimă scăzută de sine a copiilor

 

Ø    Slabă performanță școlară

 

Ø    Cadre didactice slab pregătite în școlile segregate comparativ cu cele mixte și fluctuație de personal

 

Ø    Incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de școlarizare;

 

Ø    Menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și, in special, al celei de naţionalitate romă.

 

De asemenea, segregarea şcolară are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:

 

a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;

 

b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de abandon şcolar;

 

c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei

 

d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;

 

e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi la cel al grupurilor vulnerabile la segregare şcolară;

 

f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social şi echitate.

 

În anumite cazuri se observă că se obţin vize de flotant de către părinții care își permit transportul până la o școală mai bună pentru a fugi de școlile și grădinițele unde învață mulţi copii romi, asemenea unui fenomen asemănător cu cel de tip whiteflight[2].

 

Anumite module psiho-pedagogice pe care l-au urmat cadrele didactice nu au cuprins noţiuni despre diversitate, incluziune, istoria sau tradițiile romilor.

 

Pentru a urma un curs care să ajute profesorul care predă elevilor de etnie romă există în oferta Casei Corpului Didactic cursul de Romanipen[3] doar că acesta este uneori contracost și nu se organizează constant și nici în același mod de la județ la altul.

 

Potrivit unei cercetări realizate de Centrul Român pentru Resurse Juridice numărul de profesori specializaţi în predarea cursurilor în limbă romani a scăzut de la 640 în 2013, la 296 în anul școlar 2018-2019. De asemenea, în 2018 figurau doar 427 de mediatori școlari angajați, deși începând cu anul 2000 au fost formați printr-un program educațional PHARE un total de peste 1.900.

 

În opinia unor specialişti, în present a crescut numărul documentelor pe care profesorii, directorii de școli și inspectorii sunt obligați să le completeze annual dacă au realizat acțiuni de combatere a discriminării în școală sau dacă au monitorizat segregarea şcolară.

 

Conform Ordinului ministului educaţiei nr. 6.134/21.12.2016, toate inspectoratele școlare sunt obligate să monitorizeze segregarea școlară și să raporteze Ministerului Educației, precum și să propună măsuri de remediere atunci când sunt identificate probleme.

 

În absența normelor metodologice de monitorizare a segregării, dar care sunt în consultare în prezent, autoritățile încă raportează conform Ordinului ministrului din 2007.

 

Potrivit datelor oficiale centralizate de către Ministerul Educației Naționale în urma centralizării și analizării Rapoartelor anuale ale inspectoratelor școlare de prevenire/ combatere a segregării școlare, potrivit celor declarate de către Inspectoratele școlare, se constată că s-au întreprins măsuri de prevenire a segregării școlare şi nu au fost înregistrându-se cazuri de segregare în școli.

 

 

Totuşi, în raportul Comisiei Europene[4] se precizează faptul că „26% dintre elevii romi din România învaţă în clase separate etnic”.

 

Segregarea școlară poate fi dictată de componența etnică a comunităților din proximitatea școlilor.

 

Dar școlile sunt obligate de Ordinul nr. 6.158/22.12.2016, cel mai recent text care reglementează segregarea, să se lupte inclusiv cu efectele segregării neintenționate.

 

Școlile care funcționează în comunități majoritar rome trebuie să aibă un Plan de acțiuni care să crească calitatea actului educațional și stima de sine a copiilor din aceste unități precum și mixarea lor cu copiii majoritari în acțiuni comune.

 

Unul dintre obiectivele politicii publice din 2016 a fost realizarea unei hărți a segregării educaționale din România (cu date dezagregate pe vârstă, gen, etnie, mediu de rezidență, statut socioeconomic al familiei, dizabilitate, performanță școlară) dar aceasta nu a fost realizată.

 

 

III.           Criterii privind segregarea şcolară conform ordinului MEN nr. 6134/2016

 

1.       Criteriul etnic reprezintă separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup etnic în unităţile de învăţământ preuniversitar/grupe/ clase/clădiri/ultimele două bănci/altele, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar/grupă/clasă/clădire/ ultimele două bănci/altele este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii aparţinând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educaţie în respectiva unitate administrativ-teritorială. De precizat că Nu constituie segregare şcolară pe acest criteriul etnic situaţia în care se constituie grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv.

 

2.       Criteriul dizabilităţii şi/sau al cerinţelor educaţionale speciale reprezintă separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/ clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, de acelaşi nivel.      Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.

 

      Ordinul precizează că Nu constituie segregare şcolară înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special.

 

 

3.       Criteriul statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor reprezintă separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic în grupe/clase/ clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, de acelaşi nivel.

 

      Evaluarea statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor se va face în baza unuia sau a mai multor indicatori cuprinşi în metodologia de monitorizare a segregării şcolare pe criteriul statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor (cum ar fi nivelul de studii al părinţilor, nivelul veniturilor familiilor, altele).

 

 

4.       Criteriul performanţelor şcolare reprezentă separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor prin constituirea de grupe/clase în funcţie de performanţele şcolare ale antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu un anumit nivel al performanţelor şcolare, la constituirea unei grupe sau clase, este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu acelaşi nivel al performanţelor şcolare din alte grupe/clase, de acelaşi nivel.

 

      Constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare şi separarea fizică a copiilor în clasa pregătitoare în funcţie de frecventarea sau nefrecventarea unui ciclu de educaţie timpurie. Prevederile prezentului ordin nu aduc nicio modificare Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional de stat.

 

      După parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat şi repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a în licee, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizaţi unui liceu, astfel încât să fie evitată orice segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare.

 

 

5.       Criteriul mediului de rezidenţă reprezinţă separarea fizică a elevilor din învăţământul secundar superior prin constituirea de clase unde procentul elevilor care provin dintr-un anumit mediu de rezidenţă este disproporţionat în raport cu procentul elevilor care provin din acelaşi mediu de rezidenţă dintr-o altă clasă, de acelaşi nivel.

 

 

            Începând cu anul școlar 2019-2020, Ministerul Educației şi Cedrcetării va pilota o metodologie de monitorizare a segregării școlare în România în județele Constanța, Maramureș și Iași.

 

            Metodologia se află încă la stadiul de proiect, supusă consultării publice din septembrie 2019. După ce aceasta va fi aprobată, toate grădinițele și școlile din cele trei județe pilot vor fi obligate să monitorizeze cazurile de segregare și să le raporteze către inspectoratele școlare judeţene care apoi acestea se vor centraliza datele către Comisia Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională.

 

                       

 

IV.            Atribuţiile instituţiilor publice privind monitorizarea segregării şcolare

 

 

            A. Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să monitorizeze anual fiecare formă de segregare şcolară, în conformitate cu metodologia de monitorizare specifică fiecărui criteriu, fiecare metodologie de monitorizare aprobată, ca anexă a Regulamentului de organizare şi funcţionare.

 

            Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia, atunci când identifică o formă de segregare şcolară, să adopte şi să implementeze, în conformitate cu metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară, măsurile de remediere prevăzute în metodologia respectivă, metodologia de monitorizare a segregării şcolare pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezentul ordin şi metodologia de prevenire şi intervenţie în situaţiile de segregare şcolară.

 

            Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să raporteze inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti situaţiile identificate la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, iar în cazurile în care a identificat o formă de segregare şcolară, să raporteze măsurile de remediere adoptate şi progresul privind implementarea acestor măsuri.

 

            B.Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are obligaţia să monitorizeze anual şi să centralizeze la nivelul judeţului situaţiile de segregare şcolară şi progresul privind implementarea măsurilor de desegregare, în conformitate cu metodologiile specifice fiecărui criteriu de segregare şcolară, şi să înainteze Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională raportul anual la nivelul judeţului.

 

            Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti are obligaţia să includă în activităţile specifice de inspecţie şcolară verificarea situaţiilor raportate de către unităţile de învăţământ preuniversitar în raportarea anuală privind situaţiile de segregare şcolară, precum şi a măsurilor de remediere adoptate şi progresul unităţii de învăţământ preuniversitar privind implementarea acestor măsuri.

 

            C. Comisia Naţională pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională este obligată să realizeze centralizarea situaţiilor de segregare şcolară, precum şi progresul privind implementarea măsurilor de remediere la nivel naţional şi să înainteze ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice raportul anual la nivel naţional. Raportul anual la nivel naţional devine capitol al raportului anual privind starea sistemului de educaţie din România.  

 

      D. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) va evalua, cu prioritate, în timpul vizitelor de evaluare externă în vederea acreditării şi evaluării externe periodice respectarea prevederilor prezentului ordin şi a metodologiilor subsecvente, consemnând cele constatate în rapoartele de evaluare externă.

 

            La solicitarea Comisiei Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune Educaţională, ARACIP, respectiv Ministerul Educaţiei Naționale şi inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti vor realiza activităţi de evaluare externă şi control, în unităţile de învăţământ preuniversitar, în care au fost identificate forme de segregare şcolară.

 

            Ordinul ministrului educaţiei mai prevede: “Refuzul unităţii de învăţământ preuniversitar de a monitoriza formele de segregare şcolară, de a raporta datele necesare pentru monitorizarea oricăror forme de segregare şcolară sau progresul privind implementarea măsurilor de desegregare ori refuzul de a elabora sau a implementa un plan de desegregare în situaţia în care în respectiva unitate de învăţământ preuniversitar au fost identificate forme de segregare şcolară atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz.”

 

 

BIBLIOGRAFIE:

 

-          Ordinul MENCS nr. 6.134 din 21 decembrie 2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar

 

-          Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

 

-          Ordonanţei de urgenţă nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare

 

-          Ghid RRomanipen, elaborat de UNICEF Romania, ISBN 978-973-1733-55-5, Editura VANEMONDE, Bucureşti,  2014