Egalitatea, pacea, dreptatea, non-discriminarea, non-violenţa, toleranţa şi respectul pentru demnitatea umană sunt valori fundamentale ale societăţilor noastre democratice şi multiculturale. Importanţa consolidării competenţelor sociale, civice şi interculturale, a gândirii critice şi alfabetizării media, precum şi stimularea educaţiei copiilor şi tinerilor dezavantajaţi au constituit obiectivele Declarației de la Paris, adoptată de miniştrii europeni ai educaţiei în martie 2015.
Proiectul SIRIUS promovează o societate incluzivă şi diversă prin educaţie, fiind o reţea europeană de promovare a educaţiei copiilor şi tinerilor proveniţi din familii de migranţi iniţiată de Comisia Europeană. Reţeaua iniţiază dialogul şi schimbul de bune practici între factorii de decizie naţionali şi europeni, cercetătorii şi profesionişti, în scopul elaborării de strategii comune vizând educaţia migranţilor.
Obiectivul general al SIRIUS este de a furniza cele mai bune dovezi și practici în cadrul principalelor dezbateri ale politicii educaționale prin mobilizarea activităților de migrație și educație și prin consolidarea capacității inițiativelor de educație pentru migranți și la nivel local.
Obiectivele specifice sunt:
- Să analizeze și să creeze cunoștințe privind principalele provocări și abordări politice pentru o educație incluzivă pentru copiii și tinerii migranți, cu o deosebită atenție acordată refugiaților, minorilor neînsoțiți și altor persoane aflate în dificultate;
- Să identifice, să împărtășească și să promoveze bunele practici de politici și să stimuleze inovarea și integrarea în procesul de elaborare, experimentare și implementare a politicilor;
- Să disemineze rezultatele pe o scară mai largă și într-un format mai prietenos cu politicile, cum ar fi recomandările, îndrumările și instrumentele.
SIRIUS - Rețeaua europeană de politici privind educația migranților - a fost inițiată de Comisia Europeană în 2012. Rețeaua facilitează elaborarea de politici incluzive prin schimbul de cunoștințe și experiență între cercetători, practicieni, tineri și comunități imigrante și factorii de decizie politică pentru elaborarea strategiilor comune privind educația migranților. În prezent, rețeaua este compusă din 38 de membri din 21 de țări europene.
Rețeaua a fost finanțată de Programul de învățare de-a lungul vieții al UE în perioada 2012-2014 și de către Fundația Mercator în anul 2015.
Începând cu septembrie 2013, Grupul pentru politica în domeniul migrației a organizat o serie de întâlniri cu părțile interesate din cadrul societății civile europene pentru a dezvolta o viziune comună privind educația migranților în rândul părților implicate în domeniul migrației și educației. Scopul acestor reuniuni a fost, în special, de a elabora recomandări de politică în vederea consolidării Agendei Educațiee Migranților pe baza consensului părților interesate ale societății civile europene asupra următoarelor teme:
- Sprijinul educațional pentru copiii migranți nou-sosiți
- Promovarea multilingvismului în rândul imigranților
- Educație și formare profesională pentru combaterea excluziunii sociale
- Concentrarea școlară
- Fața diversității: modul de creștere a reprezentării imigranților cu studii
- Formarea cadrelor didactice și capacitatea profesională
- Mentoring în educație
-
Începând cu ianuarie 2015, SIRIUS și-a construit activitățile pe baza Agendei Educației Migranților în Europa, Agendă care cuprinde recomandări ce sintetizează politicile care s-au dovedit eficiente în cadrul eforturile de promovare a egalităţii de acces la un învăţământ şi o formare înalt calitativă pentru toţi. Documentul stă la baza activităţilor sale curente.
Anul de tranziție 2015 a dus la constituirea unui nou Consiliu Executiv și la proiectarea unei noi structuri independente de Comisia Europeană, precum și la crearea unui nou set de activități. Printre altele, rețeaua a înființat un Consiliu consultativ pentru politici pentru a facilita schimbul și consultarea factorilor de decizie relevanți din întreaga UE și pentru a consolida funcția de brokeraj a cunoașterii rețelei.
Comitetul Executiv SIRIUS sa adresat Fundației pentru o Societate Deschisă în 2016 pentru un sprijin structural de 3 ani pentru activitățile principale SIRIUS, pe care atât rețeaua, cât și Fundația pentru o Societate Deschisă pot construi noi proiecte strategice și colaborări.
Rețeaua SIRIUS a devenit o asociație internațională non-profit ("Association internationale sans but lucratif") pe 16 martie 2017. Din septembrie 2017, SIRIUS este susținut de un contract-cadru al cofinanțării Comisiei Europene activitățile sale principale pentru perioada 2017-2021.
Principalel proiecte ale SIRIUS sunt:
1. SIRIUS 2.0 - REȚEAUA DE POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI MIGRANȚILOR
Obiectivul general al proiectului este de a disemina cele mai bune dovezi și practici în dezbaterile principale ale politicii educaționale.
2. AVIOR
Acest parteneriat strategic este unul dintre centrele spin-off ale SIRIUS și se bazează pe principalele recomandări de politică ale rețelei pentru reducerea decalajului de realizare între elevii nativi și cei non-nativi din Europa. Parteneriatul este numit după o stea strălucitoare, AVIOR.
Steaua este invizibilă din emisfera nordică, referindu-se la multitudinea de abilități lingvistice pe care copiii migranți le aduc în sălile de clasă, dar care adesea rămân ascunși pentru profesorii lor. Parteneriatul reunește șapte organizații din șase țări, inclusiv centre de cercetare și formare, ONG-uri și organizații de rețea.
Scopul proiectului este de a îmbunătăți abilitățile de bază în domeniul matematicii și alfabetizării copiilor migranți și de a reduce diferența de realizare între elevii nativi și non-nativi din Europa.
Prin colaborarea și schimbul de bune practici la nivel european, acțiunea urmărește reducerea costurilor de producere a materialelor bilingve, îmbunătățirea competențelor profesionale ale cadrelor didactice și sporirea implicării părinților migranți în procesul de învățare al copiilor lor.
Beneficiarii finali ai acestui proiect sunt copiii de școală primară cu vârste cuprinse între 4-8 ani cu origini migrante care vorbesc o limbă diferită la domiciliu decât limba școlară. Sunt de așteptat să fie îndeplinite următoarele obiective specifice:
- Liderii școlari și profesorii care vor fi mai bine pregătiți pentru a răspunde nevoilor diferitelor grupuri de elevi cu limbi diferite, în special în ceea ce privește abilitățile de bază în materie de alfabetizare și de matematică;
- Profesori și formatori de cadre didactice care vor avea o capacitate sporită de a răspunde nevoilor copiilor multilingvi cu experiență de migrație pentru dobândirea abilităților de bază în matematică și de literație prin utilizarea resurselor digitale bilingve;
- Elevii care vor avea mai multe oportunități de a învăța limba de predare prin limbile lor materne în lecțiile de școală obișnuite și de a dobândi o mai bună și mai rapidă cunoaștere a abilităților de bază în matematică și de literație;
- Școlile care vor fi încurajate să folosească mai multe materiale educaționale bilingve și astfel să devină mai incluzive;
- Factorii de decizie politică care vor avea o viziune mai profundă asupra obstacolelor și oportunităților de utilizare a materialelor bilingve și a limbii materne în sălile de clasă.
3. ALFIRK
Acest parteneriat strategic se bazează pe Agendă și recomandările SIRIUS și pe solicitarea de includere a părinților migranți în procesele școlare și educaționale ale copiilor lor. Părinții migranți sunt deseori descoperiți că participă mai puțin la educația copiilor lor, în timp ce elevii migranți rămân în urmă în ceea ce privește realizările educaționale, iar implicarea părinților are potențialul de a contribui la îmbunătățirea performanțelor educaționale.
ALFIRK încearcă să abordeze barierele în creșterea responsabilității părinților în procesele educaționale. Pe termen lung, proiectul urmărește să abiliteze părinții migranți la trei niveluri: (1) nivelul familiei, care reflectă capacitatea părinților de a gestiona problemele familiei în contextul social; (2) nivelul sistemului de servicii, care reflectă gradul în care părinții sunt capabili să lucreze eficient cu sistemul școlar și (3) nivelul comunitar / politic, care reflectă promovarea părinților pentru servicii îmbunătățite pentru tinerii migranți.
4. NAOS
Proiectul analizează capacitatea profesională a profesorilor de a trata diversitatea legată de migrație (în toate formele sale diferite).
Capacitatea profesională include forme inovatoare de cooperare între profesioniștii din domeniul educației și alți profesioniști care se ocupă de copii. O revizuire a literaturii (Severiens, Wolff & Van Herpen, 2014) arată că consolidarea capacității profesionale cu scopul de a stimula succesul școlar în rândul diverselor grupuri de studenți migranți solicită expertiză în cinci domenii de conținut: diversitatea lingvistică, pedagogia / didactica, psihologia socială și identitatea, implicarea părinților și relațiile dintre comunități și școli. Astfel, școlile se angajează să sporească performanțele în rândul grupurilor de migranți și să elimine diferențele de realizare, acestea ar trebui să faciliteze un nivel ridicat de capacitate profesională în aceste cinci domenii de expertiză. Astfel, NAOS va promova învățarea reciprocă pe baza formării profesionale inițiale a cadrelor didactice, precum și a activităților de dezvoltare profesională continuă.
Activitatea principală a proiectului NAOS a fost alcătuirea unui manual, manual care a descris "vizitele de studiu" organizate de partenerii NAOS participanți. Fiecare partener din proiect a găzduit o vizită de studiu în țara lor de origine, alegând o școală primară și o școală secundară exemplificând bunele practici în domeniul profesorizării cadrelor didactice. Directorul fiecărei școli a avut ocazia să își prezinte școala împreună cu viziunea lor, după care partenerii au avut șansa să intervieveze profesorii, directorii, studenții și, în câteva ocazii, părinții studenților. Orașele gazdă au fost Anvers, Patras, Zagreb, Nicosia, Fredrikstad, Tartu, Vilnius, Porto, Amsterdam și Rotterdam.
În urma analizelor facute în proiect, s-a constatat că nu toți profesorii se confruntă cu aceleași provocări pentru a ajunge la elevii care fac parte din diferite etnii. În funcție de experiența sau abilitățile proprii, contextul și tendințele geopolitice ale țării în care locuiesc și predau, precum și nevoile divergente dintre cartierele din același oraș, profesorii și viitorii profesori exprimă nevoi diferite.
Severiens, van Herpen și Wolff (2014) susțin că pentru a fi un profesor eficient în diferite săli de clasă, este nevoie de expertiză în cinci domenii: a) dezvoltarea limbajului, b) pedagogia / didactica, c) interacțiunea și identitatea socială, și e) relațiile comunității școlare.