Scopul acestui seminar este de a vedea cum funcționează neuronul, sarcinile creierului în procesul de învățare și moduri de organizare al memoriei.
Creierul este organul psihicului
Creierul este organul psihicului, dar nu şi sursa lui.
Sursa vieţii psihice este mediul intern, dar mai ales cel extern. Creierul determină apariţia proceselor psihice nu prin natura sa organică, ci prin relaţionarea cu mediul extern şi integrarea superioară a stimulilor. Izolat de condiţii externe, creierul nu poate produce procese psihice superioare. De aceea, psihicul nu se identifică cu creierul, ci este o funcţie a acestuia. Iniţial creierul posedă funcţii primare (senzitive, senzoriale, motorii, de echilibru, de coordonare), ulterior, prin contactul cu mediul extern şi necesitatea adaptării la condiţiile acestuia, apar funcţii superioare (limbaj, orientare, memorie, afectivitate, atenţie etc.).
Neuronul
Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este, de fapt, o celulă adaptată la recepționarea și transmiterea informației, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcțională, trofică și metabolică a sistemului nervos. Conceptul de neuroni, ca unitate principală a sistemului nervos, a fost introdus de anatomistul spaniol Santiago Ramón y Cajal. El a arătat că neuronii sunt celule individuale care comunică între ele. O contribuție fundamentală la cunoașterea celulei nervoase în stare normală și patologică a constituit-o la vremea sa cunoscuta monografie a lui Gheorghe Marinescu, La cellule nerveuse (Ed. Doin, Paris, 1909).
Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 μm și 4-8 μm. Au un corp celular (soma) și un număr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcțional, neuronul se împarte în trei regiuni:
· regiunea receptoare, recepționează și procesează informația, fiind formată din dendrite și soma. Aici se stabilește contactul cu alți neuroni prin sinapse, dar, de obicei, nu se formează potențiale de acțiune în această regiune, ci doar potențiale locale (potențiale postsinaptice).
· regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este formată din porțiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular hilul axonic până la arborizația sa. Aici au loc potențialele de acțiune prin sumarea potențialelor locale.
· regiunea efectoare, informația (potențialul de acțiune) este recodificată aici sub formă chimică prin neurotransmițător și transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos. Dimensiunile neuronilor sunt extrem de variate.
Celula nervoasă: Dendritele primesc mesaje de la alţi neuroni. Mesajul se deplasează, apoi, prin axon, la celălalt capăt al neuronului, apoi către terminaţiile axonului şi apoi în spaţiul dintre neuroni. De acolo, mesajul poate trece la neuronul următor.
Neuronii îşi transmit mesaje unul altuia utilizând un tip special de semnal electric. Unele dintre aceste semnale aduc informaţii la creier dinafara corpului vostru, cum sunt lucrurile pe care le vedeţi, auziţi şi mirosiţi. Alte semnale sunt instrucţiuni pentru organele, glandele şi muşchii voştri.
Neuronii primesc aceste semnale de la neuronii vecini prin intermediul dentritelor lor. De acolo, semnalul călătoreşte către principalul corp al celulei, cunoscut sub denumirea de soma. Apoi, semnalul părăseşte soma şi călătoreşte prin axon către sinapsă.
Teaca de mielină acoperă axonul şi are funcţie izolatoare, pentru a ajuta la păstrarea semnalelor electrice în interiorul celulei, ajutându-le să se deplaseze chiar şi mai rapid. La final, semnalul trece prin sinapsă la următoarea celulă nervoasă.
Ca majoritatea celorlalte celule din corp, neuronii au şi un nucleu care conţine ADN-ul celulei.
Tipuri de neuroni
Există multe tipuri de neuroni în corpul vostru, specializate pentru diferite funcţii.
multipolar neuron
Neuronii multipolari au un axon şi multe ramuri dendritice. Acestea transportă semnale de la sistemul nervos central către alte părţi ale corpului vostru, cum sunt muşchii şi glandele.
unipolar neuron
Neuronii unipolari sunt cunoscuţi şi sub denumirea de neuroni senzoriali. Aceştia au un axon şi o ramură de dendrite în direcţii opuse de la corpul celulei. Aceste celule transmit semnalele din exteriorul corpului vostru, cum sunt pipăitul, de-a lungul sistemului nervos central.
bipolar neuron
Neuronii bipolari au un axon şi doar o singură ramură de dendrite. Aceştia transmit semnalele de la un neuron la următorul în cadrul sistemului nervos central.
pyramidal neuron
Neuronii piramidali sunt numiţi după forma corpului celulei lor, care arată ca o piramidă. Aceştia au un axon şi două ramuri de dendrite principale. Aceste celule transmit semnalele în interiorul creierului şi spun muşchilor voştri să se mişte.
perkinje neuron
Neuronii Purkinje (denumiţi după cel care i-a descoperit) se află în cerebel, partea de creier ce controlează echilibrul, coordonarea şi temporizarea acţiunilor. Aceştia au un axon şi un aranjament foarte dens şi complicat de dendrite.
Totalitatea rolurilor îndeplinite de diferitele regiuni ale creierului
Roger Sperry a realizat experimente, examinând modul în care fiecare emisferă a creierului funcţionează. Ambele emisfere comunică informaţii precum observaţiile senzoriale prin intermediul corpul calos gros. Partea dreaptă a emisferei controlează musculatura de pe partea stângă a corpului. De exemplu atunci când un om face cu ochiul drept, emisfera stângă a creierului este funcţională.
În general, emisfera stângă domină limbajul (procesează ce aude o persoană), de asemenea se ocupă de logică şi calculele matematice.
Emisfera dreaptă a creierului se ocupă de abilităţile spaţiale, recunoaşterea facială şi procesarea muzicii. Partea dreaptă a creierului se ocupă de înţelegerea imaginilor vizuale şi îi ajută pe oameni să le ofere sens.
Deşi unele persoane susţin că emisfera stângă este dominantă sau cea dreaptă, procesul este mult mai complex. Creierul echilibrează distribuirea funcţiilor în mod natural fiecărei emisfere în parte. Majoritatea persoanelor sunt dreptace, zona fiind controlată de emisfera stângă a creierului.
Modul de organizare al memoriei
Dispunem de o memorie pe termen ultrascurt (MUS), denumită și depozit senzorial (Memoria senzorială are nevoie de mai puțin de o secundă pentru a reține informații despre un element perceput senzorial VAKOG
Este stocată într-un interval de 0,5-2 secunde
Dispunem de o memorie pe termen scurt (MSD)-depozit de lucru cvasi- analog unui PC. ( ) (-5 minute, 5 cifre)
Mermoria Recentă (MR) -8 zile
Memoria de lungă durată (MLD)-definitivă- cunoștințe dobândite pe parcursul școlii
Exersarea creierului este la fel de importanta ca exersarea muschilor.
Referințe bibliografice/sitografice:
Mielu Zlate - Secretele memoriei, Editura: Stiintifica și Enciclopedică, 1979
Mielu Zlate- Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, 2006
https://www.youtube.com/watch?v=0EQBHVBq9Zo
https://www.youtube.com/watch?v=ck0fWcRJWg0
https://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron