Sesiune de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare desfășurată în cadrul proiectului pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate
Sesiune 7
1. Tema sesiune: Responsabilitate/asumare
Sesiunea își propune sensibilizarea cadrelor didactice ce predau în școli din medii defavorizate și atragerea și menținerea acestora în grupul țintă al proiectului. Este o sesiune de autocunoaștere, ce vizează identificarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul de dezvoltare profesională continuă printr-un exercițiu de reflecție individuală cu privire la statutul personal și profesional, raportat la instituția și comunitatea unde își desfășoară activitatea.
2. Obiective sesiune
Ø Să exerseze abilităţi de gândire analitică/gândire critică, studiind coordonatele esenţiale ale unor comportamente indezirabile, identificând consecinţelor lor, argumentând, corelând alternative remediale, pozitive.
Ø Să coreleze perspectivele asumării răspunderii pentru situaţii, activităţi, atitudini/comportamente personale, identificând/exprimând modele concrete de implicare.
3. Mesaje din cadrul dezbaterilor
Adesea, obişnuim să dăm vina pe alte persoane şi considerăm că alţii ne controlează viaţa.
La serviciu, unii se plâng că şeful este cel care le dictează viaţa, pentru că le spune ce, când şi cum să facă, alţii dau vina pe părinţi.
Sunt numeroase persoane mature, care încă pun anumite eşecuri din trecut pe seama celor apropiaţi, extinzând învinuirea asupra acestora şi pentru alte probleme pe care le au şi perpetuând în viaţa actuală dificultăţi din adolescenţă.
Acceptarea/asumarea responsabilităţii este o virtute a maturităţii. Persoana care îşi asumă responsabilitatea lasă în urmă incertitudinile şi necunoscutul din copilărie şi păşeşte într-o altă etapă a vieţii personale, maturitatea.
A-ţi asuma responsabilitatea presupune a analiza cu luciditate, a anticipa şi a înţelege, a accepta şi a gestiona, a găsi soluţii, renunţând la a-i acuza pe alţii de ceea ce ţi se întâmplă, de a pune eşecurile pe seama altor persoane.
Responsabilitatea se asumă pentru trecut, pentru prezent şi pentru viitor, presupunând analiză, decizie, respectiv anticipare.
Responsabilitatea defineşte, printre altele, persoana.
Responsabilitatea nu se amână, ea se decide cu fermitate şi implică învăţarea de atitudini în sensul adaptabilităţii şi al autocontrolului pentru tot ce urmează să se întâmple începând din acel moment.
Unele cazuri ne relevă situaţia tinerilor care, după terminarea liceului sau a facultăţii, se hotărăsc să plece departe de familie şi pentru a adopta un stil de viaţă autonom. Este momentul când dificultăţile trebuie gestionate în nume propriu. Identificarea de soluţii este deja o nouă dificultate.
Foarte mulţi reuşesc. Alţii, nu. Adaptarea este graduală, de la caz la caz, şi determină coeficientul de reuşită.
Decizia de a fi autonom responsabilizează. De obicei, persoanele care iau astfel de decizii vor avea mai mult succes în viaţă decât cei care aşteaptă ca părinţii sau oricine altcineva să le ofere tot ceea ce au nevoie sau să le rezolve problemele. De fapt, aceasta este problema: că o persoană rămâne lângă cei apropiaţi sau evadează, în oricare situaţie, reuşita proprie este determinată de măsura în care ia decizii, îşi asumă responsabilităţi, se implică în mod conştient în managementul propriei vieţi.
La nevoie, omul descoperă lucruri despre care nu ştia că este în stare.
Mintea omului găseşte soluţii ingenioase în momentele cruciale, în momentele decisive, soluţii pe care în alte circumstanţe nu le-ar putea găsi.
De aceea, este important ca, în şcoală, elevii/tinerii să dobândească abilităţi de viaţă pe baza unor activităţi şi conţinuturi experienţiale care să-i pună, în plan mental, fireşte, în cat mai multe situaţii- limită, situaţii neprevăzute cărora să le găsească soluţii. Astfel, se poate instala interesul pentru autodepăşire, pentru eliminarea unor frustrări şi limite. Forţa modelului este, fără îndoială, un instrument de învăţare eficientă.
Abilităţile de viaţă se învaţă, nu ne naştem cu ele.
Poate şcoala, astăzi, să-i determine pe elevi/tineri să înveţe astfel? Este o provocare şi merită să încercăm. Poate fi un început.
Să-i abilităm pe elevi/tineri în domeniul Managementului vieţii personale.
Să-i determinăm să înveţe să îşi asume responsabilitatea, să aibă controlul asupra propriei existenţe, să-şi dezvolte stima de sine, încrederea în sine, să experimenteze situaţii de viaţă care le asigură formarea valorilor personale şi sociale.
4. Aplicație: Despre conformare – avantaje şi limite
Listă afirmaţii (a se citi în ordinea de mai jos):
1. Întotdeauna merg cu centura de siguranţă.
2. Mă spăl întotdeauna pe mâini înainte de masă.
3. Mă spăl pe dinţi de cel puţin două ori pe zi.
4. Nu mănânc niciodată de la McDonald’s.
5. Nu consum şi nu am consumat niciodată alcool în exces.
6. Merg la control medical de rutină de cel puţin două ori pe an.
7. Merg la medicul stomatolog cel puţin o dată la şase luni.
8. Îmi fac analizele de sânge (inclusiv testul HIV) cel puţin o dată pe an.
9. Nu consum şi nu am consumat niciodată droguri.
Continuaţi listarea, adăugând încă 9 enunţuri care să reflecte asumarea, conformarea în raport cu reguli/norme morale pe care o persoană trebuie să le interiorizeze, cu scopul valorizării personale:
1. ..................................................................
2. ..................................................................
3. ..................................................................
4. ..................................................................
5. ..................................................................
6. ..................................................................
7. ..................................................................
8. ..................................................................
9. ..................................................................