Sesiune de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare desfășurată în cadrul proiectului pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate
Sesiune 3
1. Tema sesiune: Dezvoltarea personală. Autoevaluare
Sesiunea își propune sensibilizarea cadrelor didactice ce predau în școli din medii defavorizate și atragerea și menținerea acestora în grupul țintă al proiectului. Este o sesiune de autocunoaștere, ce vizează identificarea atitudinii cadrelor didactice faţă de procesul de dezvoltare profesională continuă printr-un exercițiu de reflecție individuală cu privire la statutul personal și profesional, raportat la instituția și comunitatea unde își desfășoară activitatea.
2. Obiective sesiune
Obiectiv general:
v Creșterea gradului de conștientizare, sensibilizare și motivare cu privire la importanța dezvoltării profesionale și implicarea în continuare în lucrul cu elevii din școli și comunități defavorizate.
Obiective specifice:
v Să identifice punctele tari în analiza SWOT, diferenţiindu-le corect, logic de cele slabe, identificând, în contextele date, oportunităţile şi ameninţările.
v Să identifice strategii specifice de reuşită personală, implicându-se în situaţii experienţiale adecvate nevoilor personale de învăţare (concepte, experienţe).
3. Mesaje din cadrul dezbaterilor
Evaluarea este un proces ce facilitează evidenţa/măsurarea realizărilor, a rezultatelor unui parcurs, cât şi o cunoaştere/o înţelegere mai temeinică a acestuia.
Autoevaluarea este un proces de automăsurare a rezultatelor demersurilor personale; este un mijloc de creştere a calităţii şi a durabilităţii deciziilor şi proiectelor de viaţă personale.
Specificitatea autoevaluării – numită, uneori, evaluare pentru întărire, responsabilizare, împuternicire, emancipare, îmbunătăţire, progres – este de a încuraja procesele personale de luare a deciziei şi de cooperare cu alţii pentru a atinge un scop.
În esență, discuțiile din cadrul sesiunii vor fi orientate spre conștientizarea importanței evaluării periodice a stadiului de pregătire profesională, prioritizarea nevoilor și alegerea celei mai bune soluții de formare într-un anumit moment al vieții.
Nu mai învăţăm doar acumulând cunoştinţe pentru o anumită meserie/profesie, ci învăţăm pentru a anticipa viitorul, care devine din ce în ce mai complex.
Activitatea de formare și dezvoltare profesională continuă nu trebuie privită ca o obligație, un alt motiv de plictiseală sau o inutilitate, ci o oportunitate care vine în întâmpinarea nevoilor profesorilor.
De asemenea, se va accentua faptul că trebuie avute în vedere beneficiile obținute pe termen lung, care se cuantifică în creșterea competențelor, dezvoltarea stimei de sine, creșterea gradului de satisfacție cu privire la utilitatea muncii depuse, creșterea autorității în fața elevilor și părinților, răspunsuri adecvate la provocările de a găsi noi metode sau soluții pentru a-i motiva pe copiii să învețe, creșterea respectului și aprecierii pentru profesia de cadru didactic.
Educația este esențială la orice nivel. Poți învăța din postura de elev dar și de profesor. Învățarea este un proces continuu care nu se oprește la o anumită vârstă.
Profesorii sunt cei care învață, dar nu doar pentru a-și completa informațiile profesionale și a obține un certificat, ci, mult mai important, pentru a-și dezvolta competențele profesionale și personale și a învăța cum să-i învețe pe elevi, adaptându-se la nevoile particulare ale acestora.
4. Joc: „Oglinda” şi „Roata”
„Oglinda” şi „Roata” sunt două metode propuse pentru a înţelege şi a fixa mai bine conceptul de autoevaluare.
„Oglinda”
Oglinda pare a fi un simbol adecvat acelora care, pentru îmbunătăţire, vor să-şi privească în mod critic activităţile sau pe ei înşişi. O privire zilnică în oglindă este un gest automat pentru a afla fiecare detaliu al parcursului personal, chiar şi unul neplăcut!
Oglinda, de asemenea, reflectă şi o realitate internă, ascunsă sub o mască sub care o persoană se ascunde mai mult sau mai puţin, în funcţie de cât de mult doreşte sau nu ca alţii să afle „Cine sunt eu?” .
Autoevaluarea ca oglindire a performanţei, a satisfacţiei personale sau a eşecului reprezintă o viziune a unei realităţi pe care unii ştiu să o facă şi o acceptă, intervenind pentru a progresa în continuare sau pentru a regla ceea ce contravine idealurilor proprii şi/sau sociale.
În alte cazuri, persoanele sunt subiective în realizarea autoevaluării, consecinţele unei astfel de practici nefiind favorabile nici în cazul celor de succes, nici în cazul celor cu dificultăţi de adaptare sau în ceea ce priveşte şansa lor de performanţă.
De reţinut că, pentru o autoevaluare corectă/obiectivă, o persoană trebuie să utilizeze un minimum de criterii, care sunt congruente obiectivelor pe care le-a definit atunci când şi-a propus să întreprindă sau să realizeze ceva.
„Roata”
Procesul autoevaluării nu este liniar, este unul circular, ce pune un cerc în mişcare asemenea unei roţi.
Parcursul nostru personal, cel profesional este înţeles nu numai din perspectiva trecutului, a prezentului, ci, mai cu seamă, din cea a viitorului.
Acest principiu, în jocul nostru, este simbolizat de roată: în rotire, momentele anterioare şi posterioare caracterizează roata în mişcare.
Roata procesului autoevaluării promovează dezvoltarea domeniilor în jurul cărora gravitează rezultatele, performanţele.
De asemenea, pentru o autoevaluare corectă/obiectivă în acest circuit, o persoană trebuie să utilizeze un minimum de criterii corelate la obiectivele propuse iniţial.
Sarcini de lucru:
Participanții, împărţiţi în 2 echipe, sunt rugaţi să se gândească la parcursul lor profesional sau personal într-o problematică aleasă de ei şi să utilizeze, metoda „oglinda”, una dintre echipe, şi metoda „roata”, cealaltă echipă.
După terminarea sarcinii, se consemnează pe flipchart punctele comune de interes ale celor două grupuri şi cele care îi diferenţiază.
Analiza se va centra pe ciclul:
învăţare/acumulare – decantare/valoare/progres – evaluare/autoevaluare
Evaluarea activităţii:
Brainstorming
Partcipanții vor enunţa judecaţi de valoare vizând beneficiile unei autoevaluări obiective; în mod similar, vor enunţa limitele autoevaluării subiective; în final, vor opera comparaţia; se va nota, implicit, concluzia majorităţii.