Sarcinile profesorului diriginte ar putea fi sintetizate astfel:
Ø Organizează, conduce şi desfăşoară activităţi educative cu clasa la care a fost numit diriginte de către Consiliul de administraţie.
Ø Se preocupă de cunoaşterea elevilor şi a microgrupului clasei.
Ø Asigură ordinea, curăţenia şi disciplina în clasă.
Ø Menţine o permanentă legătură cu profesorii care predau la clasă în scopul armonizării şi optimizării eforturilor acestora.
Ø Realizează evaluarea comportamentală, acordă notele şi stabileşte mediile la purtare; când e cazul supune situaţia disciplinară dezbaterii Consiliului profesoral al şcolii;
Ø Calculează mediile generale ale elevilor şi răspunde de corectitudinea completării catalogului clasei.
Ø Menţine o permanentă legătură cu familiile elevilor prin vizite la domiciliu, şedinţe, lectorate etc., invitându-i şi la unele activităţi şcolare şi extraşcolare ale clasei.
Ø Organizează şi conduce activităţile şcolare şi extraşcolare la nivelul clasei.
Ø Sprijină, încurajează şi stimulează orice acţiune care are ca scop dezvoltarea personalităţii elevului (participarea acestora la cercuri, olimpiade, concursuri sportive, manifestări sau concursuri artistice, acţiuni umanitare, excursii tematice etc) şi ajută la împlinirea lui pe orice plan.
Ø Colaborează cu conducerea şcolii şi secretarul şcolii pentru menţinerea unei evidenţe clare a situaţiei şcolare şi disciplinare a elevilor clasei.
Ø Întocmeşte programul managerial şi tematica orelor de dirigenţie şi susţine orele propuse conform orarului.
Ø Completează caietul dirigintelui şi fişele psihopedagogice ale elevilor clasei.
Ø Acordă premii şi distincţii elevilor clasei pentru situaţia şcolară şi disciplinară.
Ø Consiliază elevii clasei şi părinţii acestora în toate problemele cu care se confruntă aceştia.
Ø Sprijină elevii clasei în orientarea lor şcolară şi profesională în funcţie de aptitudinile şi înclinaţiile lor, supraveghează şi îndrumă activitatea lor pe întregul parcurs şcolar.
Ø Încheie acorduri de parteneriat cu alte grupuri, instituţii etc. interesate în formarea şcolară şi profesională a elevilor, mai ales la nivelul comunităţii locale.
Model Mapa dirigentului
ÎN RELAŢIA CU ELEVII NU UITAŢI!
- Pedepsele paralizează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la un comportament dorit!
- Coborâţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei. Contrariul produce confuzie, dezorientare! Empatia este necesară pentru a-l putea înţelege pe elev în orice situaţie.
- Fiţi răbdător şi dovediţi stăpânire de sine; aceasta mai cu seamă în momentele de criză!
- Atitudinea îngăduitoare a educatorului nu trebuie să izvorască din indiferenţă, ci din înţelepciune, competenţă şi pasiune!
- Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; acordaţi-le şansa! Fiţi întotdeauna obiectivi!
- Stimulaţi ideile valoroase ale elevilor; nu vă faceţi că nu le pricepeţi sau, şi mai rău, că nu vă privesc! Ideile lor pot fi surse de inspiraţie pentru dumneavoastră!
- Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; modelele dumneavoastră de viaţă pot fi şi modelele elevilor!
- Manifestaţi o atitudine pozitivă faţă de elevi; încurajarea, lauda pot aduce de cele mai multe ori o energie suplimentară pentru depăşirea greutăţilor de către elevi!
- Fiţi autoritari în relaţia cu elevii; autoritatea trebuie să fie căpătată, însă, prin pregătirea profesională şi iubire faţă de elevi.
TABEL NOMINAL
Nr. crt. |
Nume şi prenume |
Medie semestrul I |
Notă purtare |
Nr. telefon |
Observaţii |
1. |
|
|
|
|
|
2. |
|
|
|
|
... |
PROIECT DE ACTIVITATE
TEMA: ...
OBIECTIVUL GENERAL: ...
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: ...
STRATEGIE: ...
- Metode: ...
- Tehnici: ...
3. Materiale folosite: ...
DESFĂŞURARE: ....
TEMA DE REFLECŢIE:
EVALUAREA OREI: ...
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ
a elevului ...
născut în anul ... .
în localitatea ...
judeţul ...
a urmat clasele anterioare la şcolile: ...
Clasele |
Şcoala- localitatea, judeţul |
Rezultate (global) |
I |
|
|
a - II - a |
|
... |
|
|
|
I. DATE FAMILIALE
1. Ocupaţia părinţilor: tata: ...
mama: ...
2. Structura şi componenţa familiei: ...
3. Atmosfera şi climatul educativ: ...
4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: ...
5. Influenţe extrafamiliale (vecinătatea, cercul de prieteni etc.): ...
II. DATE MEDICALE
1. Antecedente: ...
2. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: ...
REZULTATE ÎN ACTIVITATEA ELEVULUI
1. Rezultate la învăţătură: ...
a). Grafic global (pe clase) b). Date selective
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Elev
fb.
b.
m.
s. |
Clasa (anul) Secţia |
Materii cu rezultate |
|
Cele mai bune (m) |
Cele mai slabe (m) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Clasa (anul): ...
|
|
|
|
|
Clasificat n/N
c). Aspiraţiile şi reacţiile părinţilor în legătură cu rezultatele şcolare ale elevului: ...
2. Cercuri pe materii Participarea la concursuri
frecventate de elev: ... şcolare şi extraşcolare: ...
Clasa-cercul: ...
Rezultate: ... .
3. Munca independentă desfăşurată de elev:
Lectura ⃞ neselectivă rezolvă problemele de: Alte activităţi: arte plastice:
⃞ selectivă ⃞ matematică ⃞ muzică, sport, formaţii artistice
în ce domenii: ⃞ fizică ⃞ tehnică: ...
4. Ce vrea să urmeze la absolvirea şcolii generale, respectiv a liceului.
a). Dorinţele părinţilor: ... b). Aspiraţiile elevului: ...
5. Ce vrea să urmeze la absolvirea şcolii generale, respectiv a liceului.
a). Dorinţele părinţilor: ... b). Aspiraţiile elevului: ...
III. INTELIGENŢA ŞI STILUL DE MUNCĂ
1. Nivelul de inteligenţă al elevului: puterea de judecată, capacitatea de înţelegere, priceperea de a sistematiza, de a desprinde esenţialul, de a stabili legături (asociaţii) etc..
Nivel (de inteligenţă) |
|||
foarte inteligent |
inteligent |
mediocru |
mai scăzut |
|
|
|
... |
2. Cum lucrează elevul, stilul său de muncă: ...
a). Cum lucrează: ... b). Sârguinţa (hărnicia): ...
Foarte sârguincios |
Sârguincios |
Puţin sârguincios |
Deloc sârguincios |
|
|
|
|
⃞ sistematic, temeinic, cu preocupări de adâncire (depăşind manualul sau programa)
⃞ organizat, ritmic, rămânând în limitele
manualului (programei)
⃞ inegal, prezintă fluctuaţii vizibile în c). independenţă, creativitate
note, alternează pregătirea conştiincioasă
cu perioade de delăsare ⃞ inventiv, cu manifestări de creativitate
⃞ neglijent, improvizează răspunsurile, ⃞ ocazional are iniţiativă, manifestă
copiază temele, speculează nota independenţă
⃞ lucrează mai mult şablonat, stereotip
⃞ învaţă în salturi, numai pentru
a obţine nota de trecere ⃞ nu manifestă deloc iniţiativă şi
independenţă
⃞ ……………………………. ⃞ ………………………………………..
IV. CONDUITA LA LECŢII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR
1. Conduita elevului la lecţii: ...
a). Cum se pregăteşte: c). Disciplina la lecţii:
⃞ vine pregătit la ore, cu temele de acasă ⃞ se încadrează în disciplina lecţiei, este
făcute cu regularitate receptiv la observaţii şi îndrumări
⃞ alternează pregătirea conştiincioasă ⃞ disciplinat numai în condiţii de supraveghere sau constrângere,
b). Participarea
⃞ intervine cu completări, participă activ, ⃞ nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi
îşi aduce contribuţia spontană la lecţia nouă alţii în abateri
⃞ manifestă interes inegal, fluctuant ⃞ fuge de la ore, are atitudine de bravare, ⃞ se lasă greu antrenat, participă numai când preocupări laterale
este direct solicitat
⃞ obişnuit inactiv, parcă absent; numai observaţiile repetate îl aduc la ordine.
2. Corelaţia dintre rezultate, posibilităţi intelectuale (aptitudini) şi motivaţie (sârguinţă, interes etc.): ... .
3. Activităţi şi conduita elevului în colectiv:
a). Cum participă la viaţa colectivului: b). Cum este apreciat de colegi:
⃞ mai mult retras, izolat, nu se interesează de ⃞ bun coleg, sensibil la greutăţile, probleme-
problemele colectivului le celorlalţi
⃞ se sustrage de la munci sociale, lucrează ⃞ preocupat mai mult de sine, individualist,
numai din obligaţie egoist
⃞ face strictul necesar dar fără vreo iniţiativ ă ⃞ preţuit pentru rezultatele la învăţătură
⃞ se integrează în colectiv, este bun executant, ⃞ apreciat pentru poziţia în colectivul clasei
dar fără opinie proprie
⃞ autoritar, bun organizator şi animator al ⃞ preţuit pentru performanţele extraşcolare
colectivului
4. Comportarea generală a elevului, nota la purtare:
⃞ cu abateri disciplinare grave
⃞ cu abateri disciplinare minore, dar mai frecvente
⃞ comportare corectă, cuviincioasă
⃞ este un exemplu de purtare
5. Atitudinile şi reacţiile elevului faţă de aprecieri şi note (nota critică, reacţii faţă de note, efecte frustrante ale aprecierii şcolare, reacţiile elevului faţă de aprecierile pozitive şi negative): ... .
V. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
1. Firea şi temperamentul elevului:
a). Introvertit – extravertit c). Dispoziţia afectivă generală
⃞ deschis, comunicativ, sociabil ⃞ realist, cu înclinaţii practice, utilitariste
⃞ închis, rezervat, puţin sociabil ⃞ vesel, optimist
⃞ înclinat spre meditaţie, „interiorizare”,
singurătate
b). Temperament
⃞ visător cu tendinţe romantice ⃞ mai mul trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie
⃞ impulsiv, nestăpânit, uneori brutal
⃞ energic, vioi, uşor adaptabil
⃞ liniştit, domol, reţinut, chiar lent
⃞ rezistenţă redusă la efort, extrem de sensibil
2. Echilibru emotiv:
⃞ hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele
⃞ emotiv, dar fără reacţii dezadaptate
⃞ controlat, stăpânit (cu preţul unui efort)
⃞ calm, echilibrat, uneori nepăsător
3. Trăsături dominante de caracter:
a). pozitive: ...
b). negative: ...
VI. MĂSURI, ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI
1. Cu părinţii: ... .
2. Cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori: ... .
3. Cu elevul: ... .
VII. CONCLUZII:
...