Ce vrei să fii mâine trebuie să faci azi
Scurtă prezentare a temei: Ce vrei să fii mâine trebuie să faci azi
Oamenii, în general, își subestimează capacitățile și consideră că trebuie să ai noroc pentru a reuși în viață. Fiecare poate atinge adevăratul potenţial în viaţă.
La seminar vei descoperi şi învăța lucruri noi, vei conştientiza unde te afli acum şi unde vrei să ajungi. Împreună vom ajunge la destinaţie, fiindcă avem un ţel comun. Succesul!
În cartea sa Jurnalul tuturor posibilităților, Mircea Chira vorbește despre succes, ca fiind o destinaţie. Cel mai important lucru de ştiut când porneşti spre succes și când ai ca destinaţie succesul este următorul:
- Succesul NU trebuie considerat o destinaţie. Succesul trebuie văzut ca o călătorie;
- Trebuie să te vezi pe tine călătorind, mergând pe drumul care duce spre succes;
- Priveşte succesul ca pe un proces ce se desfăşoară zi de zi, clipă de clipă.
Când ai absolvit o anumită formă de învăţământ. Probabil atunci când ţi s-a înmânat diploma, certificatul, recunoaşterea respectivă, ţi s-a spus: Felicitări pentru succesul obţinut! Adică pentru acea diplomă.
Acea diplomă nu este un succes, ci doar o recunoaştere a numeroaselor tale succese de până atunci. O recunoaştere a succesului tău de a merge zilnic la școală, de a nu renunţa la şcoală, de a-ţi lua toate examenele şi de a te pregăti mereu.
Deci, putem concluziona că succesul este ceva ce se întâmplă zilnic, pas cu pas. Succesul este un proces, o călătorie, nu doar o destinaţie.
Să privești succesul ca pe o călătorie şi nu doar o destinaţie este foarte, foarte important pentru a ajunge garantat la destinaţia numită succes. Oamenii, în marea lor majoritate, nu vor să înţeleagă că succesul este ceva care se întâmplă zilnic.
Secretul obţinerii succesului este agenda ta zilnică, astfel că Ce vrei să fii mâine trebuie să faci azi!
Putem schimba viața pe termen lung, prin schimbări mici, zilnice. Dacă nu poți să faci o schimbare majoră azi în viața ta, merită să faci o schimbare mică începând de azi și să faci treaba asta zilnic, între 6 și 8 săptămâni.
………………………………….. apoi încerca să-ți oferi feedback!
Ce vrei să fii mâine trebuie să faci azi
Pune-ți întrebări. Ia o situație sau o problemă și scrie părerea ta cu privire la ea. Apoi, nu te lăsa limitat și pune-ți întrebări precum De ce este așa și nu altfel? Cum aș mai putea privi această situație dintr-o altă perspectivă?
Fă asocieri. Gândește-te la o problemă, apoi deschide o carte la întâmplare și alege 3 cuvinte. Scrie-le, apoi întreabă-te Cum pot asocia aceste cuvinte de problema mea și ce soluții pot vedea aici?
Când treci printr-o perioadă mai dificilă, fă doi pași în spate (fizic) și imaginează-ți că privești problema de departe. Acum că ai imaginea de ansamblu, ce noi interpretări și soluții poți vedea?
Gândește-te la un scop și caută cât mai multe idei pentru a-l îndeplini. Ia o foaie și scrie tot ce-ți vine în minte, fără oprire. Pune în acest timp pe MUTE vocea critică.
Feedback-ul este un instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, atât în viaţa personală, cât şi în viaţa profesională. Vom învăţa împreună cum trebuie folosit feedback -ul pentru a avea rezultate şi cum nu trebuie folosit astfel încât să nu se transforme într-un bumerang ce se poate întoarce împotriva noastră.
Feedback – Retroacţiune care se manifestă la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice etc.) în scopul menţinerii stabilităţii şi echilibrului lor faţă de influenţe exterioare, retroacţiune inversă, conexiune inversă, cauzalitate inelară, lanţ cauzal închis (DEX).
După cum vedem, feedback-ul este o reacţie cu scopul menţinerii echilibrului! De cele mai multe ori spunem că dăm feedback atunci când ne expunem părerea despre un anumit lucru. Până aici nimic mai adevărat. Când cineva îşi expune părerea, spunându-ne dacă am făcut bine sau nu am făcut bine, nu mai este feedback.
Exemple:
- ÎNTREBARE: Ce părere ai despre acest tricou?
RĂSPUNS GREŞIT: Cred că ai făcut o alegere bună!
Aparent avem de-a face cu feedback în care interlocutorul nostru ne spune părerea despre tricou! De fapt, el nu ne spune părerea despre tricou, ci despre alegerea celui care l-a cumpărat!
- ÎNTREBARE: Cum ţi s-a părut acest curs?
R1: Cred că putea fi făcut mai bine!
R2: Este un curs care se adresează avansaţilor!
R3: O să-l recomand şi altor persoane!
R4: Mi se pare că trainerul a facut o treabă excelentă!
Niciunul dintre cele patru răspunsuri de mai sus nu poate fi considerat feedback!
http://gandire-creativa.blogspot.com/2014/08/gandirea-divergenta-si-creativitatea.html
Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le învățăm făcându-le (Aristotel) A. Kolb a contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială facând referiri la lucrările lui John Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale.
Referințe bibliografice:
Întrebări:
Ai observat...?
De ce s-a întâmplat asta?
Se întâmpla asta în viață?
De ce se intâmplă asta?
Cum poți folosi asta?
Aceste întrebări pot fi puse și, treptat, îndrumă către gândirea reflectivă asupra experienței lor și către o înțelegere a felului în care pot aplica ceea ce au învățat în propria viață.
Feedback-ul este un instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, atât în viaţa personală cât şi în viaţa profesională. Vom învăţa împreună 3 tipuri de feedback si cum trebuie folosit feedback-ul pentru a avea rezultate şi cum nu trebuie folosit, astfel încât să nu se transforme într-un bumerang ce se poate întoarce împotriva noastră. A acorda feedback într-un mod profesionist conduce la îmbunătățirea comportamentelor persoanelor cu care relaționezi, la generarea de atitudini eficiente, îți va spori efectele comunicării indiferent de poziția din care îl oferi (manager, angajat, coleg, soț, soție, părinte, partener de afaceri).
Există trei de Feedback
- 1. feedback evaluativ (evaluează)
- 2. feedback prescriptiv (oferă un sfat)
- 3. feedback descriptiv (descrie feedback-ul autentic)
- 1. Feedbackul evaluativ nu generează cele mai bune rezultate. El este interpretat, pe bună dreptate, mai ales când este negativ, drept răutate sau atac la persoană. Feedbackul evaluativ este bine primit numai atunci când este pozitiv, dacă este negativ, foarte rar va duce la îmbunătățirea unui comportament și conform definiției nu va conduce la menținerea stabilității și a echilibrului.
- Feedbackul prescriptiv nu oferă o informație precisă. El nu spune ce a făcut subiectul ci mai degrabă ce ar trebui să facă. Acest feedback, uneori este lipsit de consistență, întrucât nu descrie exact ce se întâmplă, ci ce ar trebui să se întâmple. Este ușor să dai sfaturi, acest lucru îl va gândi cel care-l primește și foarte probabil se va închide în sine. Există varianta când va fi bine primit atunci când este cerut.
- Feedbackul descriptiv este singurul care corespunde întra-devăr noțiunii de feedback autentic așa cum este definită. El aduce îmbunătățiri majore dacă este oferit corect. Feedbackul descriptiv generează reultate remarcabile și reduce reacția defensivă din partea interlocutorului! Dacă este să ne gândim la definiția feedback-ului numai cel despriptiv corespunde în fapt acesteia.
Dacă vom concepe echipe, vom instrui oameni sau vom dori să oferim feedback unui coleg, dacă dorim rezultate remarcabile atunci va trebui să ne bazăm pe varianta feedback-ului descriptiv. În viața de zi cu zi folosim acest termen într-un sens mult mai larg. Trebuie numai să reținem că dincolo de categorii sau dispute, dacă dorim îmbunătățiri remarcabile trebuie să acordăm feedback descriptiv, acesta având următoarele caracteristici:
Nu emite judecăţi de valoare
Este specific
Este bine țintit
Este solicitat de obicei
Este bine intenţionat
Este aplicabil
Este realist
Aduce îmbunătățiri
Referințe bibliografice:
Steve Andreas & Charles Faulkner, NLP și SUCCESUL. (2008). Editura Curtea Veche, București
Chira Mircea. JURNALUL TUTUROR POSIBILITĂȚILOR. (2014). Editura ARTPRESS, Timișoara
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Env%C4%83%C8%9Bare_experien%C8%9Bial%C4%83
http://gandire-creativa.blogspot.com/2014/08/gandirea-divergenta-si-creativitatea.html