Pentru realizarea unei evaluări/autoevaluări obiective ale competențelor profesionale a cadrelor didactice, echipa managerială a instituțiilor, cât și cadrele didactice trebuie să parcurgă până la procesul de evaluare propriu-zis o perioadă de reflecție. Reflecția va ajuta pedagogii și managerii instituției să analizeze activitatea de zi cu zi.

Dovada a unui spirit activ si critic-constructiv, reflecția personala presupune concentrarea interioara, precum si focalizarea și acțiunea gândirii asupra unei idei ,a unui obiect,a unui subiect, a unei probleme,a unui eveniment si derularea unui dialog interiorizat în legătura cu acestea(comunicarea cu sinele,cu propria lume interioara si cu propriul univers).

Reflecția critică este o abilitate de învățare continuă. Reflecția asupra practicii le permite cadrelor didactice să participe la evaluarea corectă a competențelor profesionale.

        Numind-o “reflecție interioara și abstracta”, Jean Piaget (1972,p.65) arată că ea reprezintă o metodă de învățare activă şi cu mare valoare euristică, iar Ioan Cerghit (2006,p.191) condensează în câteva cuvinte importanța sa cu totul specială pentru dezvoltarea cognitiva a individului, pentru generarea de noi structuri operatorii și cognitive: ’’Construcțiile deliberate ale gândirii și imaginației sunt de neconceput fără meditație personală. ’’

 

Fără reflecție, nu exista cunoaștere, elaborare, creație. Simpla informație lăsată în seama memoriei încă nu este cunoaștere adevărată; ea are nevoie și de reflecția persoanei.

Astfel, cunoștințele sunt “pătrunse” cu gândirea, sunt clasificate și înțelese, sunt procesate, iar învățarea nu este doar de suprafată, ci capătă consistență și profunzime, devine una de adâncime/de profunzime, iar evaluarea/autoevaluarea devine mai obiectivă.

Reflecția personala este “strâns legată de inteligență și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului, constituind o autentica “forma interiorizata a inteligentei”.

Momentul de reflecţie trebuie să devină o obişnuinţă, un element de bază în conduita didactică. Conduita reflexivă trebuie înţeleasă ca fiind permanentă. Reflecţia te îndeamnă să răspunzi la întrebări precum: de ce?, cum?, ce anume obţin dacă …?, în ce fel pot să …? – toate aceste sintagme cu utilizarea verbului la timpul prezent.

Această componentă apare şi în momentul autoevaluării, dar acea analiză se realizează la trecut: am realizat, am atins, am... sau estimarea realizării unei posibile acţiuni: puteam, aş fi putut …, toate denotând lipsa de previziune, de anticipare, de reflecţie anterioară a celui în cauză.

Pentru ca această reflecție să fie eficientă, iar autoevalurea-evaluarea bazată pe date concrete se recomandă colectarea dovezilor dezvoltării profesionale în instrumente de eficientizare a dezvoltării profesionale:  Fișe de reflecție; Jurnal reflexiv; Portofoliu; etc.

Fișele de reflecție reprezintă formulare, elaborate în scopul cercetării pentru fiecare domeniu, standard și grup de indicatori, care constau din: criterii de autoevaluare-evaluare; scale de măsurare a îndeplinirii indicatorilor și scară de convertire a nivelului de realizare a indicatorului în frecvența de manifestare a indicatorului.

Criteriile de evaluare-autoevaluare au fost elaborate în baza indicatorului sau Standardul propriu-zis, urmând solicitările educatorilor (Ce se subînțelege prin acest indicator? La ce trebuie să atrag atenție pentru ca să mă autoevaluez corect?) și au menirea de a unifica cerințele evaluatorilor. Scala de măsurare constă în bifarea răspunsului ”Da” sau ”Nu” la întrebările propuse.

A fost acceptată varianta de ”Da” și ”Nu”, ca fiind una mai laconică, concretă și simplă, educatorul îndeplinind sau neîndeplinind o anumită cerință. Numărând răspunsurile de ”Da” bifate și urmărind convertirea lor se va stabili frecvența manifestării indicatorului dat. Scala de măsurare are menirea să faciliteze aprecierea corectă și unificată cu ”Deseori”, ”Uneori” sau ”Rar”.

Utilizarea Fișelor de reflecție se va realiza de către cadrul didactic și de administrația instituției pe parcursul semestrului, reflectând asupra activității sale și realizând notițe, apoi generalizând aceste date se va desfășura o autoevaluare-evaluare obiectivă, completând instrumentul de evaluare existent.

Jurnalul reflexiv este o strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive, constând în reflectarea educatorului asupra propriului proces de dezvoltare profesională.

Jurnalul reflexiv se poate centra pe aspectele următoare: dezvoltarea conceptuală obţinută dintr-o anumită activitate/situație; procesele mentale și competențe profesionale dezvoltate; sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).

Reflecţia educatorului asupra acestor aspecte poate contribui la o autoevaluare-evaluare mai obiectivă a competențelor profesionale și îmbunătăţii în continuare a procesului dezvoltării sale profesionale.

            Jurnalul reflexiv

ü  dă posibilitatea cadrului didactic să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din portofoliu ;

ü  oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de verificările executate de administrație;

ü  permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu  prilejul inspecţiilor, acordării calificativelor, etc.

Stocarea materialelor în Portofoliu se propune a fi pe următoarele compartimente și materialele de volum mare pot fi păstrate în varianta electronică.

A. Acte normative:

 Legi, decrete, ordine de ministru, metodologii etc

B. Dezvoltarea profesională

 Standarde;

 Ghiduri metodice;

 Curriculum Vitae;

 Plan de Dezvoltare Profesională ;

 Fisa individuală a postului etc.

C. Documente şi instrumente de lucru ale educatoarei:

 Registrul educatoarei (planificarea semestrială, tematică, săptămânală şi zilnică;

 Date generale despre grupa de copii și părinți;

 Jurnal reflexiv, fișele de reflecție etc.

Mapa de lucru a educatoarei:

 Proiecte didactice, proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model);

 Scenarii, lucrări personale;

 Fişe şi tabele de evaluare iniţială, formativă, sumativă;

 Rapoarte de evaluare a copiilor;

 Teste de evaluare elaborate de cadrul didactic;

 Fisa psihopedagogică a fiecărui copil (la sfârşit de ciclu preşcolar);

 Evoluţia şcolară, nivelul de evaluare didactică şi de pregătire a preşcolarilor în vederea integrării cu succes în ciclul primar;

 Portofoliile şi mapele cu lucrări ale copiilor;

 Caracterizarea psihopedagogică a fiecărui copil – fişă de observaţii curente;

 Caiet de evidenţă a stării sănătăţii copiilor (grupa de creşă şi grupele de grădiniţă în caz de carantină);

 Caiet de procese verbale ale şedinţelor cu părinţii,colaborarea cu familia;

 Colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali,

 Munca metodică;

 Caiet de evidenţă a bonurilor pentru alimentaţia copiilor.

          Sugestii metodice de aplicare a instrumentelor de eficientizare a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice din domeniul educației timpurii

Fișele de reflecție:

       Fiecărui educator se repartizează Fișe de reflecție pentru fiecare domeniu. Educatorii, individual, dar și în grup pot reflecta asupra activității sale și bifează nivelul corespunzător de măsurare a scalei (Da sau Nu).

Astfel, Fișele de reflecție exclud posibilitatea de a ghici sau de a scrie la întâmplare frecvența de manifestare a unui anumit indicator.

Jurnalul reflexiv

        În rubrica Activitate/situații, educatorul poate să scrie o activitate planificată, cum ar fi participarea la cursuri de formare; realizarea unei ședințe de părinți; realizarea unui matineu sau se poate indica orice situație spontană apărută: cearta dintre doi copii; conflict dintre părinți sau asistarea la activitatea altui educator.

           În rubrica Reflecții, educatorul va nota gândurile, sentimentele proprii, răspunzând la astfel de întrebări: Ce ai învăţat nou din această activitate/situație? Cum ai învăţat? Ce competențe au fost formate în urma realizării acestei activități sau rezolvării acstei situații? Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante? Care necesită o clarificare? Ce dificultăţi ai întâmpinat? Cum te-ai simţit realizând activitatea, rezolvând situația? Cum poti utiliza în viitor această experienţă? În ce măsură ceea ce ai studiat la cursuri ţi-a satisfăcut aşteptările? Ți-a plăcut experienţa? Dacă nu, de ce? Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?

          Completarea Jurnalului reflexiv nu este obligatorie, ci este la discreţia fiecărui cadru didactic.

Bibliografie selectiva

Bernat, S.,E., Tămaş, S., Formator- perfecţionare. Manualul cursantului. coord. Bernat, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011 

Sadovei L. Gînju S. ș.a. Metodologia cercetării acțiune în educația timpurie. Suport de curs. Chișinău: S.n. Garomond Studio, 2015

Gînju S., Metodologia aplicării Standardelor de calitate în formarea/evaluarea personalului didactic din preşcolaritate, Suport de curs , Chișinău, 2017

Vîlcu E., Portofoliul educatoarei. Ghid metodic. Ed. Sf.Ierarh Nicolae, 2013