Temenul conflict derivă din latinescul „conflictus” („a se lovi unul pe altul”) şi exprimă, în general, un blocaj al mecanismelor normale de luare a deciziilor, o situaţie în care persoanele implicate se confruntă cu aşteptări, nevoi sau obiective contradictorii care generează lupta fiecăruia pentru a obţine ceea ce doreşte.
În orice grup social apar conflicte generate de opinii, interese, atitudini, lupta pentru putere, influenţă sau resurse, de aderarea la valori diferite, apartenenţa la culturi variate şi niveluri diferite de educaţie.
Soluţionarea constructivă a conflictelor se face prin interacţiune pozitivă şi mai ales prin comunicare.
Exemplu 1
Situaţia iniţială
Să vorbeşti neinvitat în numele celorlalţi, dominanţa” – atunci când o întrebare este adresată grupului este normal să răspundă cine doreşte.
Dacă o întrebare este adresată cuiva anume şi altcineva răspunde înainte ca respectiva persoană să aibă şansa, acesta nu este un comportament acceptabil. În mod frecvent, aceasta este aceeaşi persoană care, atunci când adresăm o întrebare întregului grup, se grăbeşte să răspundă prima.
Se poate ajunge la extrema în care, restul grupului refuză să mai răspundă.
Rezolvarea situaţiei
Chiar dacă neinvitatul dă un răspuns, ne întoarcem la persoana căreia i-am adresat iniţial întrebarea. Recunoaştem răspunsul persoanei dominante şi contribuţia sa, dar ne întoarcem la grup adresând din nou întrebarea sau problema pe care dorim să o clarificăm.
Cei care fac toate aceste eforturi de a răspunde la întrebări sunt persoanele care doresc să domine grupul. Însă formatorul trebuie să facă in mod constant referire şi să caute şi punctul de vedere al celorlalţi participanţi, chiar dacă acesta este un demers dificil.
Exemplu 2
Formatorul anunţă cursanţii care este următoarea activitate practică şi le cere să o rezolve înainte de pauza de cafea. Unul dintre cursanţi suţine că activitatea ar trebui desfăşurată după pauză, motivând că sunt obosiţi şi nu se mai pot concentra. În demersul său, are colegi care îl susţin, dar şi colegi care nu nu îl susţin.
|
Scop |
Scopul activităţii este să transforme un conflict în situaţie de învăţare. De asemenea, activitatea urmăreşte exersarea metodelor Joc de rol şi o variantă de Fish Bowl. |
|
Durata |
20 minute (10 minute pentru activitatea joc de rol şi 10 minute pentru exprimare de păreri) |
|
Indicaţii
Sarcini de lucru:
|
Recomandări privind realizarea activităţii Această activitate vă pune în postura de a exersa metoda Fish Bowl. Grupa împărţită în două echipe: o echipă va juca un rol, şi se va afla în "acvariu", iar a doua echipă va urmări şi aprecia jocul de rol. În funcţie de apartenenţa la un anumit grup (grupul de discuţie sau grupul de observatori), cursanţii vor realiza diverse acţiuni specifice
A. Pentru echipa din acvariu:
Membrii echipei din acvariu vor dezbate, timp de 8-10 minute, o problemă controversată – rezolvarea unei activităţi înainte de pauza de cafea - din cadrul programului de formare Formator de profesori – monitori interni şi externi ai evaluării.
B. Pentru echipa de observatori Cursanţii din grupul de observatori vor primi fişe de observare, pe care o pot modifica, adapta situaţiei, în care vor înregistra date privind relaţiile dezvoltate în cadrul grupului de discuţie, contribuţia fiecărui cursant din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul analizat, modalităţile de surmontare a acestora, reacţiile participanţilor la discuţie etc.. |
|
Materiale necesare |
Pentru desfăşurarea activităţii, aveţi la dispozitie în mapă foi albe şi fişa de observare – pentru cei din cercul exterior. |
FIŞA DE OBSERVARE
|
PUNCTE URMĂRITE |
Observaţii |
||||
|
Cum relaţionează membrii grupului? |
Cine iniţiază discuţiile? |
|
|||
|
Cine nu se exprimă? |
|
||||
|
Cine destinde atmosfera? |
|
||||
|
Cine concluzionează? |
|
||||
|
Care pare să fie lider? |
|
||||
|
........... |
|
||||
|
........... |
|
||||
|
Apar conflicte?
|
|
||||
|
Ce strategii de detensionare se folosesc, de către cine?
|
|
||||
|
Cum se dezvoltă microclimatul, care e atmosfera în grup?
|
|
||||
|
Alte aspecte observate şi care ar putea prezenta interes ?
|
|
||||
|
Criterii de evaluare a activităţii
|
Apreciere |
Observații |
|||
|
Da |
Nu |
||||
|
A. Cerinţele activităţii - Alegerea temei ce urmează a fi predată - Repartizarea rolurilor - Desfăşurarea jocului de rol - Exprimarea opiniilor personale despre adaptarea metodelor de formare la grup
|
|
|
|
||
|
B. Modul de lucru - Cursanţii s-au implicat activ în realizarea activităţii; - Cursanţii şi-au exprimat opinii şi argumente prin care au dovedit o bună cunoaştere a metodelor de formare si de adaptare a lor la grupul de formabili; - Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat; - Discuţiile au asigurat transferul de experienţă între membrii echipei. |
|
|
|
||
|
C. Raportarea rezultatelor - Opiniile privind adaptarea metodelor de formare au fost pertinente şi convingătoare; - Participanţii au manifestat interes pentru situaţiile prezentate şi faţă de părerile colegilor exprimate în plen. |
|
|
|
||
PROIECT AL UNEI ACTIVITĂŢI DE FORMARE BAZATE
PE ÎNVĂŢAREA EXPERENŢIALĂ
|
Activitate practică Procedură de monitorizare internă a evaluării
|
|
Scop |
Dezvoltarea de abilităţi de analiză şi de aplicare a unor activităţi de învăţare experenţială în cadrul unui program de formare. |
|
Durata |
55 minute |
|
Indicaţii
|
Grupează participanţii în echipe de 5 persoane. Stabileşte împreună cu participanţii câte un element de identificare (nume/cifră) pentru fiecare echipă. Anunţă tema activităţii: Procedura de monitorizare internă a evaluării După cum se poate observa din figura de mai jos, modelul învăţării experienţiale (după D. Kolb) are 4 etape:
Experienţa - primul pas în învăţarea experienţială - 30 minute Formatorul comunică sarcina comună de lucru pentru toate echipele: Realizaţi un rapot de monitorizare internă a evaluării pe o foaie de flipchart. Alegeţi un raportor pentru echipă.
Analiza – în această fază cursanţii trebuie să interpreteze - 10 minute - Faceţi turul galeriilor. - Urmăriţi cu atenţie ideile colegilor, reţinând elementele de interes. - Puneţi întrebări dacă nu vă este totul suficient de clar. - Discutaţi şi clarificaţi în plen eventualele incertitudini semnalate. Generalizarea - 10 minute Cursanţii trebuie să descrie principiile care au rezultat în urma analizei, principii pe care le vor aplica în viitor .
Aplicarea - 5 minute Studiind concluziile şi principiile la care au ajuns în procesul învăţării, cursanţii le vor integra în activitatea lor, prin elaborarea unor planuri pentru rezultate mai eficiente. |
|
|
|
