În conformitate cu necesitățile de formare ale cadrelor didactice, prin utilizarea tuturor tipologiilor de conexiuni care au loc între acestea și ceilalți participanți la procesul educational aplicat în educația incluszivă, cadrele didactice, în diferitele contexte de studiu, aplică diverse modalități de desfășurare a procesului educational.

Cele mai utilizate metode de formare on line întîlnite pe platformele educaționale sunt:

- studiul individual,

- studiul individual asistat,

- studiul în grupa virtuală,

- studiul în colaborare.

 

1. Studiul individual - se realizează prin accesarea pe platforma educațională a contului personal, creat pentru fiecare formabil.

Formabilul (cursantul) desfășoară următoarele activități specifice:

- Studiază conținutul suportului de curs și modul de desfășurare a aplicațiilor,

- Studiază noi modalități de a-și completa informațiile, utilizând linkurile sau titlurile din bibliografia on line;

- Rezolvă cerințele temelor (produse curriculare cu rol de creștere a interesului față de activitățile de învățre sau cerințe referitoare la unele materiale didactice); astfel de materiale trebuie să fie “complete” și “consistente” de vreme ce trebuie să îndeplineasca diverse funcții;

- Încarcă pe platforma educațională aplicațiile, în timpul destinat acestora.

- Rezolvă testul on-line cu itemii specifici modulul parcurs, respectând perioada și, încercând să se încadreze în timpul destinat rezolvării acestuia, pentru obținerea unui punctaj cât mai mare.

2. Studiul individual asistat,

Fiecare grupă/clasă de cursanți beneficiază de sprijinul unui tutore – formator cu rol de îndrumare a activității cursanților pentru rezolvarea aplicațiile pe parcurs.

Tutorele apare de regulă, în următoarele cazuri:

- în activitatea directă, respectiv la Modulul 1 al cursului (Tehnologii de prelucarare a Informatiilor, de Comunicație TIC) și e- Learning în educație

- instructorii/formatorii care monitorizează și sprijină cursantul în mod individual pe tot parcursul procesului de învățare.

- rol de îndrumare pentru pregătirea testului din etapa finala de evaluare.

Platforma educațională trebuie să înlesnească procesele de comunicare dintre cursant/cursanți și tutor, prin intermediul discuțiilor pe forum, al e-mailului și a conferințelor desfășurate pe web.

Această modalitate de învăţare este foarte des utilizată în cadrul activităţilor de formare profesională. În situaţia în care beneficiază de un sprijin informatic adecvat, poate deveni una dintre cele mai eficiente metode de formare. De asemenea, acest tip de formare implică mult studiu individual (lectură, cercetare, etc.) în legătură cu o anumită tematică, permiţând aprofundarea unor detalii privind tematica abordată.

Procesul de învățareaprin studiu individual este urmat de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, sesiune desfăşurată între formator şi cursant, pentru a se asigura că tematica a fost înţeleasă şi astfel poate fi aplicată la clasă.

Studiul asistat poate fi utilizat în mod singular, sau în paralel cu alte forme de pregătire, ca de exemplu ca activitate premergătoare unei prelegeri în sala de curs.

3. Studiul în grupa/clasa virtuală

Procesul de învățare nu se desfășoară individual, ca la metoda prezentată amai sus, formabilul este membru al unui grup de lucru constituit dintr-o grupă sau clasă îndrumate de un tutore și cărora li se pun la dispoziție diverse materiale de studiu on line.

În cazul metodei de studiu în grupa/clasa virtuală:

- grupa/clasa de formabili studiază aceleași teme și aplicații;

- fiecare modul are un program fix cu date limită de finalizare a proiectelor, pe parcursul căruia fiecare formabil poate alege la liber ritmul de lucru și propriile metode de studiu;

- grupa/clasa de formabili rezolvă aplicațiile în echipeconstituite din 2-3 persoane.

Grupele/clasele constituite în vederea desfășurării procesului de formare trebuie să îndeplinească funcții importante cum ar fi: menținerea motivației și obținerea unui randament optim. Membrii grupei/clasei de formabili participă active la procesul de formare prin avansarea unor soluții sau sugestii și prin colaborarea pe forumuri, spreexemplu.

Platformele educaționale facilitează schimbul de informații între membrii grupei/clasei și crează un sistem relațional prin intermediul forumurilor, e-mailului, bazelor de date comune, studiile de caz, chat, un spațiu web destinat dezvoltăruii de legături personale între membrii grupei/clasei.

Modelul acesta poate fi asimilat cu modelul tradițional al lecției la clasă, unde fiecare membru al acesteia este beneficiarul atât a atenției celorlalți formabili, cât și de atenția profesorului, în acest caz a tutorelui – formabilul învață atât de la colegii săi,cât și din material puse la dispoziție pe platforma educațională.

Grupele/clasele astfel constituite sunt atât o sursă de diseminare a informațiilor, cât și un sprijin reciproc pentru formabili.

4. Studiul în colaborare (în mediul on-line)

Studiul în colaborare în mediul on-line se desfășoară în mod similar cu cel descris mai sus, adică presupune existența unei grupe/clase, însă diferă condițiile în care se desfașoară activitatea.

Modelele de studiu 1, 2 și 3 presupun definirea tematicilor și subiectelor, în mod obligatoriu și explicit, înainte deînceperea procesului de formare, astfel:

- în modelul 1 ele sunt exprimate de materialele de lucru;

- în modelul 2 ele materialele de lucru sunt încă aduse la cunoștință și monitorizate de către un tutor/formator, care îl poate consilia pe formabil;

- în modelul 3 conținuturile sunt furnizate de materialele de lucru și asistate de către tutor/formator, iar cursantul se poate consulta și obține informații și ajutor celorlalți membri ai grupei/clasei.

Spre deosebire de modelele de studiu 1, 2 și 3, în cazul studiului în colaborare, acesta devine rezultatul unei munci colective în care fiecare formabil devine creatorul/furnizorul conținuturilor științifice. Rolul inițial al materialelor didactice se schimbă, pentru ca ceea ce numim “conținutul cursului” nu mai există ca realitate definitivă înainte de începutul activității, ci reprezintă rezultatele acesteaia.

Propunerile inițiale legate de curs, însotite de câteva materiale fundamentale vor fi îmbogățite în timpul derulării unității de studiu on line, cu materiale noi create de formatori/tutori sau chiar de către formabilii participanți la procesul de formare. Materialele și modul de prezentare alesea trebuie, chiar mai mult decât în modelul 3, să asigure cadrul optim pentru desfășurarea activitatilor, adica să creeze un spațiu virtual pentru comunicare, cercetare și găsire de noi resurse.

O clasă/grupă care realizează un proiect se încadrează mult mai bine în acest model de studio, decât în celelalte, el reprezentând unul dintre cadrele/contextele ce corespunde cel mai bine trasăturilor lucrului în rețea, deoarece pune în prim-plan rolul formabilului.

Utilizarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în învățământ a permis trecerea de la învăţarea prin memorare la învăţarea prin aplicare, efectuarea de studii și proiecte, precum şi optimizarea întregului proces educaţional.Aplicarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în cadrul platformei de e-learning a însemnat nu numai o conversie de metode, tehnici, proceduri de derulare a proceselor educaţionale, ci şi o modificare a modului de gândire şi a mentalităţii cadrelor didactice titulare de discipline deveniți și tutori.

Pe platforma de e-learning sunt asigurate materiale de studiu destinate formabilului în vederea participării la activitățile directe, clasice în sala de clasă și care, ulterior se regăsesc în format electronic pe platforma educațională. În plus, la fiecare dintre modulele de învățare, fiecare formator poate asigura materiale de studiu în format electronic, specifice disciplinei și adaptate la grupa de formabili.

Pregătirea pe platforma e-learning schimbă radical abordările tradiţionale ale educaţiei şi pregătirii pretutindeni în lume, deoarece dezvoltarea sistemelor de tehnologia informaţiei şi a comunicării înseamnă alocarea de timp şi resurse care, pe termen lung, se transformă în beneficii importante atât pentru unitatea de învățământ, cât şi pentru formabil/educabil, indiferent de vârsta cronologică a acestuia.

Principalele materiale informaționale în acest sistem, sunt în format electronic și constau în:

- suporturi de curs disponibile on-line,

- forumuri de discuţii, teste de evaluare,

- rapoarte statistice, etc..

Indiferent cum sunt dezvoltate sistemele informatice care sprijină procesul de instruire, acestea trebuie gestionate şi întreţinute permanent. În prezent, pe platforma e-learning a unității de învățământ există un număr important de suporturi de curs şi manuale, pentru toate modulele programului de formare. De asemenea, există un număr important de utilizatori care pot accesa simultan platforma, fără ca aceasta să se blocheze.

Metode privind proiectarea materialelor de studiu și formularea cerințelor aplicațiilor pentru cursantul pe platforma educațională

Aceste metode de bune practici sunt dezvoltate prin respectarea unor cerinţe minime impuse la proiectarea materialelor de studiu pentru cursantul pe platforma educațională.

Cerinţele minime impuse la proiectarea materialelor de studiu pe platforma educațională sunt:

- să fie redactate sintetic, cu accent pe principiile fundamentale din domeniul abordat,

evidențiind cu italic sau bold cuvintele-cheie;

- unităţile de învăţare (modulele sau temele) trebuie să aibă dimensiuni în funcţie de

capacitatea de concentrare a cursantului, pe timpul studiului individual, cu mobilizarea

atenţiei continue a cursantului pe o durată de maximum 2-3 ore;

- aplicaţiile practice trebuie să reprezinte soluţii adecvate ale problemelor de rezolvat, în

funcţie de complexitatea acestora;

- materialele de studiu (didactice) trebuie prezentate în forme sugestive.

- să satisfacă obiectivele prevăzute pentru curs (disciplină);

- să conţină rezultatele aşteptate şi competenţele ce vor fi dobândite prin învăţarea

conţinutului materialelor de studiu (conţinut divizat în module, lecţii şi unităţi de învăţare);

- să faciliteze învăţarea graduală şi structurată;

- să se precizeze timpul mediu de studiu individual pentru fiecare unitate de învăţare;

- să conţină subiecte tratate secvenţial cu referiri la predecesoare şi succesoare;

- să fie folosite procedee diverse de reţinere a elementelor esenţiale din materialele studiate: concluzii, rezumate, exemple semnificative, desene, tabele, fotografii, secvenţe video, animaţie, enumerări etc.

- să aibă incluse întrebări şi teste de autoevaluare;

- să fie incluse instrucţiuni de ajutor pentru cursant în ceea ce priveşte modul de parcurgere a materialului de studiu;

- să aibă o formă atractivă de prezentare.

Dacă sunt prevăzute teme individuale de studiu, ele trebuie să fie incitante, atractive, să reclame dorința de căutare, de explorare, să solicite participări interactive între cursanți, să ofere o motivație; să ofere tot sprijinul necesar; să prevadă activități de monitorizare și de feedback. Prin urmare, tehnologia aleasă trebuie să ofere materiale capabile să indeplinească toate funcțiile menționate mai sus.

Alte metode de formare utilizate pe platforma educațională

Comunicarea cu formabilii și relaționarea cu ceilalți participanți la procesul de formare (colegi, tutori,părinții) în mediul on line sau pe platforma educațională se mai poate realiza și prin cele două metode de studiu prezentate mai jos.

Metoda cascadei

În scopul eficientizării activităţilor de formare profesională şi pentru ca întregul personal didactic să beneficieze de informaţiile transmise în cadrul activităţilor de formare profesională pentru utilizarea TIC în instrucție și educație, este necesară organizarea unor activităţi de pregătire profesională în cascadă. Principiul acestei metode de formare profesională constă în aceea că profesorii care au fost incluşi în diferite programe de formare profesională transmit/împărtăşesc informaţiile primite, în momentul reîntoarcerii la școală, colegilor. În acest fel, ca urmare a participării la o formă de instruire la nivel central sau în afara instituţiei, ei devin formatori pentru ceilalţi colegi.

Practica din ultimii ani a arătat că toate metodele de instruire au unele avantaje şi dazavantaje, dar rezultate deosebite se obţin atunci când se utilizează metode combinate.

În acest sens, se poate menţiona combinarea metodei teoretice cu cea practică. Cursanţii primesc noţiunile teoretice în cadrul unei şedinţe de instruire la clasă, după care merg într-un laborator sau direct în teren, pentru a exersa noţiunile primite şi însuşite.

Învăţarea combinată (b-LEARNING)

 

Este cea mai modernă şi eficientă metodă de instruire combinaţă este metoda b-learning, care îmbină avantajele învăţării on-line (e-learning) cu cea la clasă. Cursanţii accesează, mai întâi, suportul de curs de pe platforma e-learning şi îşi însuşesc noţiunile conţinute în acesta. La scurt timp, se organizează şedinţa de evaluare pe parcurs, în cadrul cărora se aprofundează noţiunile teoretice şi se dezvoltă abilităţile şi deprinderile cursanţilor, prin studii de caz, jocuri de roluri etc., în funcție de cerințele aplicațiilor de la fiecare modul.