„De ce eşuează atât de multe echipe?”  Dacă reflectăm asupra aspectului pozitiv al acestei observaţii, ne punem întrebarea „Ce anume face eficientă o echipă?”

 Diagrama  prezintă unele din trăsăturile care se observăm în echipele eficiente.

În componenţa echipelor, este necesar să existe o combinaţie de persoane cu abilităţi diferite şi caractere diferite.  Dacă sunt prea asemănătoare, crearea de noi idei va fi limitată şi toată lumea va dori să joace aceleaşi roluri şi să îndeplinească aceleaşi sarcini.  Cu excepţia unei echipe foarte mici, va fi necesar un conducător.  Puteţi alege conducătorul sau puteţi lăsa unul să apară din rândul grupului.  De asemenea puteţi lucra cu echipe care se conduc singure şi care n-au nevoie de un conducător. 

Membrii acestei echipe trebuie să fie tratate egal, atât în cadrul echipei cât şi de persoanele din afara acesteia.  Membrii pot juca roluri diferite. În general există un conducător, dar aceasta nu înseamnă că el este mai important decât oricare alt membru al echipei.  Această recunoaştere egală trebuie să se raporteze şi la sex, capacitate intelectuală şi oricare din multele diferenţe ce caracterizează indivizii. 

De asemenea mărimea echipei este importantă.  Într-o echipă de până la şase membri este probabil ca toţi să devină activ implicaţi.  Cei mai tăcuţi nu vor fi dominaţi de personalităţile mai puternice, iar aceia care nu doresc să muncească nu se pot ascunde atât de uşor.  În general, aceasta este mărimea ideală.  Grupurile mai mari, de până la zece persoane, cuprind adesea una sau două persoane care nu contribuie foarte mult, dar care pot fi încă productive.  În cele mai mari de atât observăm că mai puţini vorbesc ori sunt realmente implicaţi activ şi un mic număr va domina activitatea întreprinsă. 

Odată ce au fost stabiliţi membrii echipei, aceştia trebuie să înveţe să lucreze împreună.  Munca în echipă poate să aibă legătură cu persoane din afara grupului format din profesorul şi elevii din şcoala dumneavoastră.  De exemplu, pot fi implicaţi agenţii economici sau organizaţiile comunitare.  Stabiliţi când anume ar trebui să se întâlnească aceştia cu echipa şi care va fi implicarea lor.  Stabiliţi de asemenea protocoalele pentru aranjarea acestor întâlniri.

Aspecte organizatorice:

• urmăriţi varietatea în ceea ce priveşte componenţa echipei, luând în considerare caracteristicile tehnice şi personale; 

• stabiliţi mărimea fiecărei echipe, ţinând minte că deşi „unde-s mulţi puterea creşte”, o echipă mare poate implica multe persoane care vin şi pleacă şi conflicte mai dese; 

• plănuiţi-vă răspunsul privind identificarea unui conducător – nu uitaţi că puteţi dori să schimbaţi prin rotaţie conducerea diverselor sarcini de către toţi membrii, pentru a ajuta fiecare persoană să-şi formeze abilităţi de conducere;

• stabiliţi cum anume veţi ajuta echipele să se strângă laolaltă pentru a munci eficace;

• luaţi în considerare aranjamente pentru stabilirea unor contacte cu cei din afară;

• acceptaţi-vă rolul de ghid şi mentor al echipei, dar nu de membru al acesteia şi hotărât nu de conducător al echipei 

Referințe bibliografice:

Bogáthy, Zoltán. (coord.). (2004). Manual de psihologia muncii şi organizaţională. Iaşi: Editura Polirom.

Stan, E., Managementul clasei, Ed.Aramis, Bucureşti, 2000

Stoica Constantin, A., Neculau, A., Psihologia rezolvării conflictului, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

https://www.google.com/search?ei=xpX3XIfmGqjnrgTVx7KIDA&q=echipa+si+avantajele+muncii+în+echipă&oq