Self-management reprezintă abilitatea de a-ți folosi sentimentele într-un mod constructive, să te ghidezi de sentimente pozitive pentru lucrurile care crezi tu că sunt importante pentru tine, sau pentru un interes mai înalt – umanitar.

Self-management înseamnă să ai grijă la vocea critică interioară – pe care o avem cu toții – și să nu te lași controlat de ea.

Este importat să înțelegem că emoțiile negative pot fi benefice, dacă le înțelegem și adoptăm o atitudine sănătoasă, dac ne luăm timp să ne înțelegem pe noi, și dacă ne ascultăm corpul.

Cel mai important însă este acceptarea și dorința de a schimba pentru a îmbunătăți, dorința de a ieși din zona de confort.

 

Conștiință sociala – Social awareness

Reprezintă capacitatea de a înțelege și simți emoțiile, gândurile, motivațiile persoanelor. Această aptitudine este de folos în orice relație, fie la serviciu, fie în viața de familie.

Beneficii – Conștiință socială

• Empatie – înțelegi emoțiile, gândurile și motivațiile celorlalți

• Înțelegerea rețelelor sociale

• Menținerea relațiilor cu clienții la un nivel bun

Gestionarea relațiilor – Relationship management

Reprezintă capacitarea de a inspira și influența persoanele. De asemenea înseamnă înțelegerea status-quo-ul, necesitatea de a-l schimba, și puterea de a o face. Tot aici vorbim și despre gestionarea conflictelor – fie că sunt ele la serviciu, în familie sau în societate.

Beneficii – Gestionarea relațiilor

• Model de jucător de echipă – respect, întrajutorare, cooperare

• Gestionarea conflictelor eficient

• Facilitarea schimbărilor

• Influențarea și formarea altora

Care sunt avantajele de a fi o organizație de self-management?

Mai multă muncă în echipă – din moment ce nu există promovări, situații în care se găsesc politici de birou și cuțite înfipte în spate se diminuează semnificativ. Deoarece echipa merge pe self-management, fiecare angajat are nevoie de sprijinul colegilor pentru a avea succes.

Mai multă inițiativă – angajații sunt proactivi deoarece au libertatea de a acționa. Oferindu-le libertatea de a-și crea propriile obiective și de a fi responsabili pentru acestea, aștepți, în schimb, performanță mai bună. Mai puține niveluri de management înseamnă o decizie și o execuție mai rapidă a planurilor.

Mai mare loialitate – angajații acționează precum propriii managerii și știu că pielea lor este în joc. Posibilitatea de a avea o voce îi ajută pe angajații tăi să fie mai implicați la locul de muncă. De asemenea, având abilitatea de a-și provoca limitele și de a alege să facă ceea ce știu să facă cel mai bine, angajații dobândesc măiestrie.

Managerii devin coach-i. Rolul lor principal este de a sprijini angajații pentru a-și atinge potențialul maxim. Self-managementul ajută companiile să economisească bani și resurse: nu mai trebuie să plătești manageri pentru a supraveghea angajații. Îi plătești pentru a fi profesioniști care se auto-gestionează și care se străduiesc ca să facă organizația să aibă succes. În acest caz, eficiența investițiilor reprezintă beneficiile tangibile. Un proprietar de business va câștiga beneficii foarte importante, cum ar fi scăderea cifrei de afaceri și un engagement ridicat al angajaților, ceea ce duce, în cele din urmă, la o productivitate mai mare.

https://www.managerexpress.ro/management/self-management-o-abordare-extinsa-a-managementului.html

De ce este Inteligența Emoțională (EQ) mai importanta decât IQ-ul?

Luăm ca exemplu mediul business, în care facem diferență între două categorii de competențe: cele de nivel de prag, respectiv cele prin care te poți distinge.

În categoria nivelului de prag sunt aptitudinile pe care trebuie să le ai ca să primești un job: experiență și cunoștințe în domeniu. Dar orice candidat la un job trebuie să aibă aceste competențe – ele țin de fișa de post. Ce face diferența însă, sunt celelalte competențe.

Jack Zenger și Joseph Folkman, doi renumiti experti in leadership, au publicat rezultatele unui studiu realizat pe 3.492 de manageri participanti la un program de dezvoltare a abilitatilor de coaching. Ce au descoperit? Ca cei identificati prin evaluarea de tip 360 de grade drept cei mai eficienti ascultatori (primii 5%) se deosebesc de un ascultator obisnuit prin patru mari calitati, astfel:

1. Un bun ascultator nu tace neaparat in timp ce interlocutorul vorbeste. Dimpotriva, cei mai buni ascultatori intervin periodic cu intrebari care produc revelatii. Punerea de intrebari arata ca nu doar ai auzit cele spuse, ci le-ai inteles suficient de bine astfel incat sa-ti doresti sa afli mai multe detalii. Ascultarea activa inseamna dialog, nu urmarirea unui monolog. 

2. Un bun ascultator contribuie la intarirea increderii in sine a interlocutorului. Ascutatorul creeaza o atmosfera de siguranta si confort ceea ce permite deschiderea interlocutorului si tratarea unor subiecte delicate.

3. Un bun ascultator este cooperant, nu competitiv. Nu vânează greșelile din discursul interlocutorului. Un ascultator adevarat poate să iși exprime dezacordul și să lanseze provocări, dar o va face intr-o maniera constructivă, incercand să-l ajute pe celalalt sa accepte o noua perspectivă.

4. Un bun ascultator ofera sugestii. Modul în care formulăm feedbackul este important pentru că, suntem tentati sa acceptam cu mai multa generozitate sugestiile celor pe care ii știm deja buni ascultatori.

Concluzia exprimata metaforic de Jack Zenger și Joseph Folkman: contrar a ceea ce credeam mai toti pana de curand, un bun ascultator nu seamana cu un burete absorbant de informatii, ci mai degraba cu o… trambulina!

O trambulină care dă avânt ideilor tale – amplifică, energizează și clarifică gândirea.

https://www.aptevolution.ro/2016/07/4-revelatii-despre-ce-inseamna-sa-fii-un-bun-ascultator/

Sitografie:

·         https://www.managerexpress.ro/management/self-management-o-abordare-extinsa-a-managementului.html

·         https://www.aptevolution.ro/2016/07/4-revelatii-despre-ce-inseamna-sa-fii-un-bun-ascultator/