Situația demografică – starea demografică a copilăriei

            La fel ca în majoritatea statelor europene, la care se adaugă cele ale Americii de Nord (SUA și Canada) și Australia, natalitatea este în scădere și cohortele de copii sunt  din ce în ce mai mici.

            Extrasele de mai jos din datele Institutului Național de Statistică (INS, TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/) ilustrează distribuția populației de vârstă mică pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe pe grupe de vârstă.

Evoluția numărului de copii:

varsta

Sexe

Medii de rezidenta

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

0- 4 ani

Total

Total

TOTAL

1,098,956

1,094,838

1,090,924

1,084,304

1,083,115

1,061,429

1,053,947

1,051,746

1,04,9838

1,036,065

1,000,902

969,559

958,654

953,912

971,186

-

-

Urban

TOTAL

478826

482438

502496

528811

531243

529287

543807

545231

546047

537639

522245

510825

511319

513724

527393

-

-

Rural

TOTAL

620130

612400

588428

555493

551872

532142

510140

506515

503791

498426

478657

458734

447335

440188

443793

5- 9 ani

Total

Total

TOTAL

1,143,403

1,137,416

1,129,767

1,115,523

1,108,584

1,077,936

1,061,653

1,056,631

1,055,-182

1056380

1059569

1064817

1071883

1061963

1035636

-

-

Urban

TOTAL

517552

519005

535970

542045

539201

515803

508890

508557

510337

512026

522635

531819

541881

541759

530184

-

-

Rural

TOTAL

625851

618411

593797

573478

569383

562133

552763

548074

544845

544354

536934

532998

530002

520204

505452

10-14 ani

Total

Total

TOTAL

1562327

1539809

1515216

1388960

1376605

1232797

1106316

1097690

1092499

1091804

1079138

1066515

1056067

1049118

1050202

-

-

Urban

TOTAL

823507

811589

818026

730672

722983

602675

501964

498461

496872

496857

489494

485317

486460

491136

499615

-

-

Rural

TOTAL

738820

728220

697190

658288

653622

630122

604352

599229

595627

594947

589644

581198

569607

557982

550587

15-19 ani

Total

Total

TOTAL

1629080

1626441

1616736

1487586

1467264

1303609

1152868

1128738

1111526

1102118

1091355

1087420

1081723

1083079

1074830

-

-

Urban

TOTAL

956673

960701

977658

876613

861100

709944

574382

555996

542823

540385

519614

508506

498482

492936

483787

-

-

Rural

TOTAL

672407

665740

639078

610973

606164

593665

578486

572742

568703

561733

571741

578914

583241

590143

591043

Tabel 1. Distribuția numărului de copii pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe pe grupe de vârstă. Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Evoluția natalității este descendentă, explicând scăderea numărului de copii și a proporției lor în totalul populației din România. Natalitatea, indicatorul și fenomenul demographic care înregistrează numărul născuților vii, a involuat pe tot intervalul anilor 1997-2015, scăzând de la 10,3‰ loc. (în urmă cu 8 ani, în 1997) la 8,7‰ loc. în 2011, când se înregistrează și cea mai mică valoare a intervalului (Tabel 2). Dinamica fenomenului înregistrează mici oscilații, valorile ratei brute de natalitate menținându-se greu peste 9,0‰ loc. până în anul 2016.

1990

1991

1992

1993

1995

1997

1998

1999

2001

2003

2005

2007

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

13,6

11,9

11,3

10,8

10,3

10,3

10,4

10,3

9,7

9,4

9,8

9,5

9,9

9,4

8,7

9

9,6

9,1

9

9,1

Tabel 2. Evoluția natalității între 1990-2016 Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

            Deși, în mod tradițional, satul și mediul rural constituiau rezervoare de populația, avât indicatori de natalitate, ferticilitate și nupțialitate mari, în ultimii ani șituația natalității între rural și urban tinde să se egalizeze.

Medii de rezidenta

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

 

 

Anul 1990

Anul 1995

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2016

 

 

 

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

Nascuti vii la 1000 locuitori

 

Total

TOTAL

13,6

10,3

10,3

9,8

9,4

9

9,1

 

Urban

TOTAL

12,9

8,7

8,6

9,2

9,2

8,8

8,9

 

Rural

TOTAL

14,3

12,2

12,3

10,5

9,7

9,3

9,5

 

Tabel 3. Evoluția natalității raportată la mediile de rezidență (rural/urban) Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Din perspectiva numărului născuţilor vii acesta scade de la 195 612 în 2014 la 187 372 în 2015 (8,4‰). Pe medii se continuă tendințele anterioare, astfel numărul de născuţi vii, mai mare în mediul urban, scade de la 106 053 născuți vii în anul 2014 la 102 255 în anul 2015. Similar și în mediul rural numărul născuților vii scade de la 89 559 în 2014 la 85 117 născuți vii în 2015. În context european, dinamica ratei natalităţii din România comparativ cu rata medie a natalităţii din UE în perioada 2000-2014 se situează constant sub nivelul mediei europene care oscilează în jurul valorii de 10‰, în timp ce valorile naționale scad chiar și sub 9,0‰ (2011, 2012, 2015).

Indicatori demografici asociați natalității: mortalitatea infantilă, mortalitatea perinatală, mortinatalitatea, mortalitatea neonatală

MORTALITATEA INFANTILĂ: se definește ca număr al decesele înregistrate în intervalul de vârstă 0-1 an; raportul între această valoare și numărul de născuți vii în aceeași perioadă reprezintă rata mortalității infantile.

Mortalitatea infantilă, principalul indicator sintetic pentru starea de sănătate a copiilor, deși înregistrează o tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 22‰ în anul 1997 până la valoarea de 8‰ în anul 2015, se situează încă la o valoare ridicată față de media europeană (3,7‰ născuți vii la nivelul anului 2014); în anumite țări, foarte bine dezvoltate în ceea ce privește sistemul medical, s-au înregistrat valori foarte mici ale mortalității infantile (Finlanda -2,2‰ născuți vii, Suedia - 2,2‰ născuți vii, Republica Cehă și Norvegia - 2,4‰ născuți vii, Portugalia - 2,9‰ născuți vii).

Dinamica ratei mortalităţii infantile în România și în UE prezintă o scădere importantă pe întreaga perioadă, mai accentuată în România, care scade de la 18,6‰ născuți vii în anul 2000 la 8,4‰ născuți vii în 2014, iar în UE de la 5,9‰ născuți vii în anul 2000 la 3,7‰ născuți vii în anul 2014.

Indicator esențial al sănătății copilului și a mamei, are un nivel și o evoluție cu determinism social, economic și cultural complex, șansele de supraviețuire ale copilului în primul an de viață fiind influențate deasemeni și de calitatea serviciilor de îngrijire ale gravidei și copilului, precum și de accesul la aceste servicii sau de factori istorici.

Nivelul mortalității infantile este fundamental controlat de către factori sociali, politici și economici, calitatea serviciilor medicale având un impact secundar (unele opinii mergând până la a aprecia impactul ameliorării calității actului medical de până la maxim 10 % în ceea ce privește scăderea acestui tip de mortalitate). Astfel, declinul semnificativ al mortalității infantile consemnat începând cu secolul XX a fost determinat atât de către progresele înregistrate în ocrotirea sănătății, cât și în celelalte domenii ale vieții umane, cum ar fi: alimentația, igienizarea mediului de viață, producția de masă a medicamentelor, a vaccinurilor, educarea populației.

Analiza mortalitatii infantile se poate face si pe sexe – caz in care se descrie o supramortalitate infantila masculina, precum si pe medii de rezidenta (urban, rural). sau geografice.

În profil teritorial în anul 2015 cele mai mari valori ale mortalității infantile s-au înregistrat în județele Tulcea (15,2‰ născuți vii), Caraș Severin (12,8‰ născuți vii) şi Călărași (12,7‰ născuți vii) iar cele mai mici valori în municipiul București (4,9‰ născuți vii), Brăila (5,7‰ născuți vii) şi Galați (6‰ născuți vii). O creștere a a mortalității infantile în anul 2015 față de anul 2014 s-a înregistrat în județele: Mehedinți (12,6‰ în anul 2015 față de 8,3‰ născuți vii în anul 2014), Tulcea (15,2‰ născuți vii în anul 2015 față de 11‰ născuți vii în anul 2014), Caraș Severin (12,8‰ născuți vii în anul 2015 față de 9,9‰ născuți vii în anul 2014), iar o scădere accentuată se observă în județele Giurgiu (6,4‰ în anul 2015 față de 13,5‰ în anul 2014), Brăila (5,7‰ în anul 2015 față de 10,2‰ în anul 2014) și Călărași.

Cauzele de deces sunt grupate în două mari categorii, cauze endogene (afecțiuni a căror apariție se situează în timp înainte de naștere – în mediul intrauterin, sau sunt o consecință a procesului nașterii propriu-zise) și exogene (diverse afecțiuni dobândite: infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator, afecțiuni ale aparatului digestiv, accidente, otrăviri, traumatisme etc.). Dacă asupra primelor se poate interveni prea puțin, în cel de-al doilea caz medicina oferă suficiente posibilități de combatere a cauzelor. 

Din perspectiva cauzelor, în România ierahia afecțiunilor este dominată de cauzele perinatale, bolile respiratorii și anomaliile congenitale. (În anul 2011 cele mai comune cauze de deces pentru grupa 0-1 an erau diareea si pneumonia.) În Europa, peste două treimi din morți apar în prima lună de viață, dinc cauza anomaliilor congenitale.

Factori de risc endogeni în mortalitatea infantilă:

·         care țin de mamă: 1) vârsta (sub 20 ani și peste 35 de ani), 2) rangul nașterii (risc crescut la prima naștere, scade la a doua naștere și crește la următoarele), 3) caracteristicile fizice ale mamei (talia < 150 cm și greutatea < 45 Kg), 4) antecedente personale patologice (boli cardiovasculare și diabet sau hemopatii ori boli infecțioase – tuberculoză, sifilis, infecții virale din primul semestru de sarcină), 5) medicamente luate în cursul sarcinii, toxicodependență – fumatul, consumul de alcool, drogurile, 6) alimentația necorespunzătoare, traumatismele psihice și fizice suferite de gravidă, 7) afecțiunile obstetricale de pe parcursul sarcinii și al nașterii – toxemia gravidică, placenta praevia, accidentele din timpul nașterii).

·         care țin de copil: 1) prematuritatea și greutatea mică la naștere, 2) sexul masculin, 3) rangul nou-născutului, 4) vârsta mică, 5) handicapuri biologice (malnutriție, rahitism, anemie, malformații, infecții recurente).


Factori de risc exogeni:

·         de mediu natural: clima, sezonul, caracteristicile geografice ce pot suprasolicita organismul copilului – încă inadaptat

·         asistența medicală a gravidei și ulterioară a copilului

·         planificarea familială – astfel încât copiii să fie doriți și să nu aibă risc de abandon
socio-economici: nivelul scăzut de educație al mamei, starea civilă (mamă necasatorită), venitul familiei, domiciliul instabil sau condițiile de locuit inadecvate, alimentația incorectă (ritm, calitate, cantitate).

Mortalitatea perinatală este suma dintre numărul născuţilor morţi, decesele la naştere şi în primele 6 zile de viaţă - raportată la 1000 de născuți din aceeași perioadă. În România, în perioada 1993-2015 are o evoluție favorabilă, descendentă, înregistrând valori cuprinse între 12,4‰ la începutul intervalului şi 7,1‰ în anul 2015. Începând cu anul 2003 dinamica mortalității perinatale este una constant descendentă. În context european, pornind de la o valoare aproape dublă față de cea înregistrată în UE în anul 2000, în România mortalitatea perinatală scade progresiv de la 12,1‰ născuți vii+născuți morți în anul 2000 la 7,3‰ născuți vii+născuți morți în anul 2014.

Din cauzele de deces perinatal a căror origine se situează în perioada perinatală ca şi în anul 2014 cele mai frecvente cauze de deces perinatal sunt hipoxia intrauterină (P20) 267 decese (20,06%), fat si nou-născut afectaţi de complicaţii privind placenta, cordonul ombilical si membranele (P02) 242 decese (18,18%), hemoragia intracraniană netraumatică a fătului şi nou - născutului (P52) 150 decese (11,27%). Malformaţiile congenitale în anul 2015 reprezintă 13,9% din decesele perinatale (cu 1% mai mult decât în anul 2014). Malformaţiile congenitale ale aparatului circulator sunt ca şi în anul anterior cele mai multe, 61 decese perinatale (32,97% din total malformaţii), urmate de alte malformaţii congenitale (44 decese - 23,78%) şi malformaţii congenitale ale aparatului respirator (20 decese perinatale, 10,81%).

Cele trei categorii mari de factori care influenţează mortalitatea perinatală, aşa cum sunt ei consideraţi de către specialiştii din domeniu:

1)     cauze favorizante: factori socio-economici, factori generali care ţin de talia mamei, (paritatea sarcinii), factori patologici preexistenţi sarcinii, factori obstetricali (asistenţa la naştere, prezentaţie, felul terminării naşterii), grad de maturitate al fătului, deficienţe de mediu ambiant postnatal;

2)     cauze determinante (factori infecţioşi, toxici, carenţiali, imunologici, traumatici, chimici, mecanici, etc);

3)     cauze anatomo-clinice: factori ante, intra sau postnatali.

În ceea ce privește factorii de risc la nivelul situației socio-demografice și medicale a mamei, sunt enumerați: gradul de școlarizare, starea civilă, ocupația, grupa de vârstă a mamei, vârsta sarcinii la luarea în evidență.

Are două componente principale, mortinatalitatea și mortalitatea neonatală precoce.

Mortinatalitatea este numărul de născuţi morţi raportat la 1000 de născuţi vii și morţi; depinde direct de factori biologici, socio-economici şi nutriţionali care acţionează înainte, în timpul sarcinii şi al naşterii precum şi de factori obstetricali.

Mortinatalitatea, din perspectiva evoluției multianuale are o tendință de scădere, de la 6,5‰ în anul 1992 la 3,9‰ în anul 2015. Cea mai mică valoare a intervalului analizat se înregistrează în anul 2013 – 3,7‰.

În ceea ce priveşte repartiţia pe medii în anul 2015 faţă de anul 2014 indicele de mortinatalitate scade pentru mediul urban cu 0,2‰ şi rămâne la aceeași valoare în mediul rural. Județele cu cele mai mari rate de mortinatalitate în anul 2015 au fost: Covasna (7,6‰), Călărași și Satu Mare (7‰), Arad și Harghita (6,7‰). Cele mai mici valori ale mortinatalității s-au înregistrat în județele Dolj (0,2‰), Olt (1,3‰) și Brașov (1,5‰). O creştere apreciabilă a acestui indice se remarcă în judeţele Satu Mare (de la 3,4‰ în anul 2014 la 7‰ în anul 2015), Suceava (de la 2,6‰ în anul 2014 la 6,2‰ în anul 2015) și Giurgiu (de la 2,6‰ în anul 2014 la 4,7‰ în anul 2015).

În România mortinatalitatea scade de la 5,9‰ în anul 2000 la 4,0‰ în 2014, în timp ce pentru UE rata crește ușor de la 4,6‰ în anul 2000 la 4,8‰ în anul 2014 (Fig. 13). Analizând figura de mai sus se constată că, începând din anul 2007, valorile pentru România scad, în timp ce media valorilor pentru UE înregistrează rate mai mari. În figura 14 se observă că evoluția în dinamică a mortalităţii la copiii 1-4 ani, în perioada 2002–2015, prezintă o tendinţă de scădere constantă de la 0,8‰ locuitori în anul 2002 la mai puțin de jumătate 0,3‰ locuitori în 2015, cu mențiunea că în ultimii 3 ani se menține la nivel constant.

Mortalitatea neonatală precoce cuprinde totalitatea deceselor survenite în primele 6 zile de viaţă; se calculează la 1000 născuţi vii şi este inclusă şi în indicatorul mortalităţii infantile. România își menţine tendinţa de scădere pentru perioada analizată, de la 6,2‰ născuți vii în anul 2000 la 3,2‰ născuți vii în anul 2015.

În anul 2015 judeţele cu o mortalitate neonatală precoce mai mare decât media pe țară au fost Tulcea (6‰ născuți vii), Suceava (5,9‰ născuți vii), Hunedoara şi Vrancea (5,3‰ născuți vii), iar o rată a mortalității neonatale precoce mai mică s-a înregistrat în judeţele Ialomița (1,6‰ născuți vii), Sibiu și Dâmbovița (1,9‰ născuți vii) şi în Municipiul București (2,1‰ născuți vii). Cea mai mare creștere a mortalității neonatale precoce în anul 2015 față de anul 2014 s-a înregistrat în județele: Covasna (4,3‰ născuți vii în anul 2015 față de 2,2‰ născuți vii în anul 2014 ), Vaslui (3,8‰ născuți vii în anul 2015 față de 2,1‰ născuți vii în anul 2014) și Caraș Severin (5,2‰ născuți vii în anul 2015 față de 3,5‰ născuți vii în anul 2014).

Observând dinamica mortalităţii neonatale precoce din România comparativ cu UE în perioada 2000-2014, se observă că se înregistrează o tendinţă de scădere, de la 6,2‰ născuți vii în anul 2000 la 3,3‰ născuți vii în anul 2014. Prin comparație cu nivelurile și dinamica la nivelul UE deși dinamica este una favorabilă, de scădere, valorile naționale rămân mai mari decât valorile medii europene 3,3 la mie față de 1,9‰ născuți vii în anul 2014.

rezidenta

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 1990

Anul 1995

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2016

UM: Nascuti morti la 1000 nascuti vii si morti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Nascuti morti la 1000 nascuti

Total

TOTAL

7

6,2

5,9

5,7

4

3,7

3,6

Tabel 4. Mortinatalitatea între 1990 și 2016 Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Surse utilizate:

Majuru, A., 2006. Copilăria la români. București: Compania

Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu,  Mortalitatea copilului sub 5 ani, disponibil online la https://insmc.ro/uploads/documents/Mortalitatea_copilului_sub_5_ani.pdf

Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, 2016. Raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor din România 2016, disponibil online la  http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/02/RSC-2017.pdf

TEMPO-Online, disponibil la http://www.insse.ro/cms/