Situația demografică – starea demografică a copilăriei

            La fel ca în majoritatea statelor europene, la care se adaugă cele ale Americii de Nord (SUA și Canada) și Australia, natalitatea este în scădere și cohortele de copii sunt  din ce în ce mai mici.

            Extrasele de mai jos din datele Institutului Național de Statistică (INS, TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/) ilustrează distribuția populației de vârstă mică pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe pe grupe de vârstă.

Evoluția numărului de copii:

varsta	Sexe	Medii de rezidenta	Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete	Ani
				Anul 2003	Anul 2004	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012	Anul 2013	Anul 2014	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017
				UM: Numar persoane
				Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane	Numar persoane
0- 4 ani	Total	Total	TOTAL	1,098,956	1,094,838	1,090,924	1,084,304	1,083,115	1,061,429	1,053,947	1,051,746	1,04,9838	1,036,065	1,000,902	969,559	958,654	953,912	971,186
-	-	Urban	TOTAL	478826	482438	502496	528811	531243	529287	543807	545231	546047	537639	522245	510825	511319	513724	527393
-	-	Rural	TOTAL	620130	612400	588428	555493	551872	532142	510140	506515	503791	498426	478657	458734	447335	440188	443793
5- 9 ani	Total	Total	TOTAL	1,143,403	1,137,416	1,129,767	1,115,523	1,108,584	1,077,936	1,061,653	1,056,631	1,055,-182	1056380	1059569	1064817	1071883	1061963	1035636
-	-	Urban	TOTAL	517552	519005	535970	542045	539201	515803	508890	508557	510337	512026	522635	531819	541881	541759	530184
-	-	Rural	TOTAL	625851	618411	593797	573478	569383	562133	552763	548074	544845	544354	536934	532998	530002	520204	505452
10-14 ani	Total	Total	TOTAL	1562327	1539809	1515216	1388960	1376605	1232797	1106316	1097690	1092499	1091804	1079138	1066515	1056067	1049118	1050202
-	-	Urban	TOTAL	823507	811589	818026	730672	722983	602675	501964	498461	496872	496857	489494	485317	486460	491136	499615
-	-	Rural	TOTAL	738820	728220	697190	658288	653622	630122	604352	599229	595627	594947	589644	581198	569607	557982	550587
15-19 ani	Total	Total	TOTAL	1629080	1626441	1616736	1487586	1467264	1303609	1152868	1128738	1111526	1102118	1091355	1087420	1081723	1083079	1074830
-	-	Urban	TOTAL	956673	960701	977658	876613	861100	709944	574382	555996	542823	540385	519614	508506	498482	492936	483787
-	-	Rural	TOTAL	672407	665740	639078	610973	606164	593665	578486	572742	568703	561733	571741	578914	583241	590143	591043

Tabel 1. Distribuția numărului de copii pe medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe pe grupe de vârstă. Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Evoluția natalității este descendentă, explicând scăderea numărului de copii și a proporției lor în totalul populației din România. Natalitatea, indicatorul și fenomenul demographic care înregistrează numărul născuților vii, a involuat pe tot intervalul anilor 1997-2015, scăzând de la 10,3‰ loc. (în urmă cu 8 ani, în 1997) la 8,7‰ loc. în 2011, când se înregistrează și cea mai mică valoare a intervalului (Tabel 2). Dinamica fenomenului înregistrează mici oscilații, valorile ratei brute de natalitate menținându-se greu peste 9,0‰ loc. până în anul 2016.

1990	1991	1992	1993	1995	1997	1998	1999	2001	2003	2005	2007	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
13,6	11,9	11,3	10,8	10,3	10,3	10,4	10,3	9,7	9,4	9,8	9,5	9,9	9,4	8,7	9	9,6	9,1	9	9,1

Tabel 2. Evoluția natalității între 1990-2016 Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

            Deși, în mod tradițional, satul și mediul rural constituiau rezervoare de populația, avât indicatori de natalitate, ferticilitate și nupțialitate mari, în ultimii ani șituația natalității între rural și urban tinde să se egalizeze.

Medii de rezidenta	Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
		Anul 1990	Anul 1995	Anul 2000	Anul 2005	Anul 2010	Anul 2015	Anul 2016
		Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori	Nascuti vii la 1000 locuitori
Total	TOTAL	13,6	10,3	10,3	9,8	9,4	9	9,1
Urban	TOTAL	12,9	8,7	8,6	9,2	9,2	8,8	8,9
Rural	TOTAL	14,3	12,2	12,3	10,5	9,7	9,3	9,5

Tabel 3. Evoluția natalității raportată la mediile de rezidență (rural/urban) Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Din perspectiva numărului născuţilor vii acesta scade de la 195 612 în 2014 la 187 372 în 2015 (8,4‰). Pe medii se continuă tendințele anterioare, astfel numărul de născuţi vii, mai mare în mediul urban, scade de la 106 053 născuți vii în anul 2014 la 102 255 în anul 2015. Similar și în mediul rural numărul născuților vii scade de la 89 559 în 2014 la 85 117 născuți vii în 2015. În context european, dinamica ratei natalităţii din România comparativ cu rata medie a natalităţii din UE în perioada 2000-2014 se situează constant sub nivelul mediei europene care oscilează în jurul valorii de 10‰, în timp ce valorile naționale scad chiar și sub 9,0‰ (2011, 2012, 2015).

Indicatori demografici asociați natalității: mortalitatea infantilă, mortalitatea perinatală, mortinatalitatea, mortalitatea neonatală

MORTALITATEA INFANTILĂ: se definește ca număr al decesele înregistrate în intervalul de vârstă 0-1 an; raportul între această valoare și numărul de născuți vii în aceeași perioadă reprezintă rata mortalității infantile.

Mortalitatea infantilă, principalul indicator sintetic pentru starea de sănătate a copiilor, deși înregistrează o tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 22‰ în anul 1997 până la valoarea de 8‰ în anul 2015, se situează încă la o valoare ridicată față de media europeană (3,7‰ născuți vii la nivelul anului 2014); în anumite țări, foarte bine dezvoltate în ceea ce privește sistemul medical, s-au înregistrat valori foarte mici ale mortalității infantile (Finlanda -2,2‰ născuți vii, Suedia - 2,2‰ născuți vii, Republica Cehă și Norvegia - 2,4‰ născuți vii, Portugalia - 2,9‰ născuți vii).

Dinamica ratei mortalităţii infantile în România și în UE prezintă o scădere importantă pe întreaga perioadă, mai accentuată în România, care scade de la 18,6‰ născuți vii în anul 2000 la 8,4‰ născuți vii în 2014, iar în UE de la 5,9‰ născuți vii în anul 2000 la 3,7‰ născuți vii în anul 2014.

Indicator esențial al sănătății copilului și a mamei, are un nivel și o evoluție cu determinism social, economic și cultural complex, șansele de supraviețuire ale copilului în primul an de viață fiind influențate deasemeni și de calitatea serviciilor de îngrijire ale gravidei și copilului, precum și de accesul la aceste servicii sau de factori istorici.

Nivelul mortalității infantile este fundamental controlat de către factori sociali, politici și economici, calitatea serviciilor medicale având un impact secundar (unele opinii mergând până la a aprecia impactul ameliorării calității actului medical de până la maxim 10 % în ceea ce privește scăderea acestui tip de mortalitate). Astfel, declinul semnificativ al mortalității infantile consemnat începând cu secolul XX a fost determinat atât de către progresele înregistrate în ocrotirea sănătății, cât și în celelalte domenii ale vieții umane, cum ar fi: alimentația, igienizarea mediului de viață, producția de masă a medicamentelor, a vaccinurilor, educarea populației.

Analiza mortalitatii infantile se poate face si pe sexe – caz in care se descrie o supramortalitate infantila masculina, precum si pe medii de rezidenta (urban, rural). sau geografice.

În profil teritorial în anul 2015 cele mai mari valori ale mortalității infantile s-au înregistrat în județele Tulcea (15,2‰ născuți vii), Caraș Severin (12,8‰ născuți vii) şi Călărași (12,7‰ născuți vii) iar cele mai mici valori în municipiul București (4,9‰ născuți vii), Brăila (5,7‰ născuți vii) şi Galați (6‰ născuți vii). O creștere a a mortalității infantile în anul 2015 față de anul 2014 s-a înregistrat în județele: Mehedinți (12,6‰ în anul 2015 față de 8,3‰ născuți vii în anul 2014), Tulcea (15,2‰ născuți vii în anul 2015 față de 11‰ născuți vii în anul 2014), Caraș Severin (12,8‰ născuți vii în anul 2015 față de 9,9‰ născuți vii în anul 2014), iar o scădere accentuată se observă în județele Giurgiu (6,4‰ în anul 2015 față de 13,5‰ în anul 2014), Brăila (5,7‰ în anul 2015 față de 10,2‰ în anul 2014) și Călărași.

Cauzele de deces sunt grupate în două mari categorii, cauze endogene (afecțiuni a căror apariție se situează în timp înainte de naștere – în mediul intrauterin, sau sunt o consecință a procesului nașterii propriu-zise) și exogene (diverse afecțiuni dobândite: infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator, afecțiuni ale aparatului digestiv, accidente, otrăviri, traumatisme etc.). Dacă asupra primelor se poate interveni prea puțin, în cel de-al doilea caz medicina oferă suficiente posibilități de combatere a cauzelor. 

Din perspectiva cauzelor, în România ierahia afecțiunilor este dominată de cauzele perinatale, bolile respiratorii și anomaliile congenitale. (În anul 2011 cele mai comune cauze de deces pentru grupa 0-1 an erau diareea si pneumonia.) În Europa, peste două treimi din morți apar în prima lună de viață, dinc cauza anomaliilor congenitale.

Factori de risc endogeni în mortalitatea infantilă:

·         care țin de mamă: 1) vârsta (sub 20 ani și peste 35 de ani), 2) rangul nașterii (risc crescut la prima naștere, scade la a doua naștere și crește la următoarele), 3) caracteristicile fizice ale mamei (talia < 150 cm și greutatea < 45 Kg), 4) antecedente personale patologice (boli cardiovasculare și diabet sau hemopatii ori boli infecțioase – tuberculoză, sifilis, infecții virale din primul semestru de sarcină), 5) medicamente luate în cursul sarcinii, toxicodependență – fumatul, consumul de alcool, drogurile, 6) alimentația necorespunzătoare, traumatismele psihice și fizice suferite de gravidă, 7) afecțiunile obstetricale de pe parcursul sarcinii și al nașterii – toxemia gravidică, placenta praevia, accidentele din timpul nașterii).

·         care țin de copil: 1) prematuritatea și greutatea mică la naștere, 2) sexul masculin, 3) rangul nou-născutului, 4) vârsta mică, 5) handicapuri biologice (malnutriție, rahitism, anemie, malformații, infecții recurente).

Factori de risc exogeni:

·         de mediu natural: clima, sezonul, caracteristicile geografice ce pot suprasolicita organismul copilului – încă inadaptat

·         asistența medicală a gravidei și ulterioară a copilului

·         planificarea familială – astfel încât copiii să fie doriți și să nu aibă risc de abandon
socio-economici: nivelul scăzut de educație al mamei, starea civilă (mamă necasatorită), venitul familiei, domiciliul instabil sau condițiile de locuit inadecvate, alimentația incorectă (ritm, calitate, cantitate).

Mortalitatea perinatală este suma dintre numărul născuţilor morţi, decesele la naştere şi în primele 6 zile de viaţă - raportată la 1000 de născuți din aceeași perioadă. În România, în perioada 1993-2015 are o evoluție favorabilă, descendentă, înregistrând valori cuprinse între 12,4‰ la începutul intervalului şi 7,1‰ în anul 2015. Începând cu anul 2003 dinamica mortalității perinatale este una constant descendentă. În context european, pornind de la o valoare aproape dublă față de cea înregistrată în UE în anul 2000, în România mortalitatea perinatală scade progresiv de la 12,1‰ născuți vii+născuți morți în anul 2000 la 7,3‰ născuți vii+născuți morți în anul 2014.

Din cauzele de deces perinatal a căror origine se situează în perioada perinatală ca şi în anul 2014 cele mai frecvente cauze de deces perinatal sunt hipoxia intrauterină (P20) 267 decese (20,06%), fat si nou-născut afectaţi de complicaţii privind placenta, cordonul ombilical si membranele (P02) 242 decese (18,18%), hemoragia intracraniană netraumatică a fătului şi nou - născutului (P52) 150 decese (11,27%). Malformaţiile congenitale în anul 2015 reprezintă 13,9% din decesele perinatale (cu 1% mai mult decât în anul 2014). Malformaţiile congenitale ale aparatului circulator sunt ca şi în anul anterior cele mai multe, 61 decese perinatale (32,97% din total malformaţii), urmate de alte malformaţii congenitale (44 decese - 23,78%) şi malformaţii congenitale ale aparatului respirator (20 decese perinatale, 10,81%).

Cele trei categorii mari de factori care influenţează mortalitatea perinatală, aşa cum sunt ei consideraţi de către specialiştii din domeniu:

1)     cauze favorizante: factori socio-economici, factori generali care ţin de talia mamei, (paritatea sarcinii), factori patologici preexistenţi sarcinii, factori obstetricali (asistenţa la naştere, prezentaţie, felul terminării naşterii), grad de maturitate al fătului, deficienţe de mediu ambiant postnatal;

2)     cauze determinante (factori infecţioşi, toxici, carenţiali, imunologici, traumatici, chimici, mecanici, etc);

3)     cauze anatomo-clinice: factori ante, intra sau postnatali.

În ceea ce privește factorii de risc la nivelul situației socio-demografice și medicale a mamei, sunt enumerați: gradul de școlarizare, starea civilă, ocupația, grupa de vârstă a mamei, vârsta sarcinii la luarea în evidență.

Are două componente principale, mortinatalitatea și mortalitatea neonatală precoce.

Mortinatalitatea este numărul de născuţi morţi raportat la 1000 de născuţi vii și morţi; depinde direct de factori biologici, socio-economici şi nutriţionali care acţionează înainte, în timpul sarcinii şi al naşterii precum şi de factori obstetricali.

Mortinatalitatea, din perspectiva evoluției multianuale are o tendință de scădere, de la 6,5‰ în anul 1992 la 3,9‰ în anul 2015. Cea mai mică valoare a intervalului analizat se înregistrează în anul 2013 – 3,7‰.

În ceea ce priveşte repartiţia pe medii în anul 2015 faţă de anul 2014 indicele de mortinatalitate scade pentru mediul urban cu 0,2‰ şi rămâne la aceeași valoare în mediul rural. Județele cu cele mai mari rate de mortinatalitate în anul 2015 au fost: Covasna (7,6‰), Călărași și Satu Mare (7‰), Arad și Harghita (6,7‰). Cele mai mici valori ale mortinatalității s-au înregistrat în județele Dolj (0,2‰), Olt (1,3‰) și Brașov (1,5‰). O creştere apreciabilă a acestui indice se remarcă în judeţele Satu Mare (de la 3,4‰ în anul 2014 la 7‰ în anul 2015), Suceava (de la 2,6‰ în anul 2014 la 6,2‰ în anul 2015) și Giurgiu (de la 2,6‰ în anul 2014 la 4,7‰ în anul 2015).

În România mortinatalitatea scade de la 5,9‰ în anul 2000 la 4,0‰ în 2014, în timp ce pentru UE rata crește ușor de la 4,6‰ în anul 2000 la 4,8‰ în anul 2014 (Fig. 13). Analizând figura de mai sus se constată că, începând din anul 2007, valorile pentru România scad, în timp ce media valorilor pentru UE înregistrează rate mai mari. În figura 14 se observă că evoluția în dinamică a mortalităţii la copiii 1-4 ani, în perioada 2002–2015, prezintă o tendinţă de scădere constantă de la 0,8‰ locuitori în anul 2002 la mai puțin de jumătate 0,3‰ locuitori în 2015, cu mențiunea că în ultimii 3 ani se menține la nivel constant.

Mortalitatea neonatală precoce cuprinde totalitatea deceselor survenite în primele 6 zile de viaţă; se calculează la 1000 născuţi vii şi este inclusă şi în indicatorul mortalităţii infantile. România își menţine tendinţa de scădere pentru perioada analizată, de la 6,2‰ născuți vii în anul 2000 la 3,2‰ născuți vii în anul 2015.

În anul 2015 judeţele cu o mortalitate neonatală precoce mai mare decât media pe țară au fost Tulcea (6‰ născuți vii), Suceava (5,9‰ născuți vii), Hunedoara şi Vrancea (5,3‰ născuți vii), iar o rată a mortalității neonatale precoce mai mică s-a înregistrat în judeţele Ialomița (1,6‰ născuți vii), Sibiu și Dâmbovița (1,9‰ născuți vii) şi în Municipiul București (2,1‰ născuți vii). Cea mai mare creștere a mortalității neonatale precoce în anul 2015 față de anul 2014 s-a înregistrat în județele: Covasna (4,3‰ născuți vii în anul 2015 față de 2,2‰ născuți vii în anul 2014 ), Vaslui (3,8‰ născuți vii în anul 2015 față de 2,1‰ născuți vii în anul 2014) și Caraș Severin (5,2‰ născuți vii în anul 2015 față de 3,5‰ născuți vii în anul 2014).

Observând dinamica mortalităţii neonatale precoce din România comparativ cu UE în perioada 2000-2014, se observă că se înregistrează o tendinţă de scădere, de la 6,2‰ născuți vii în anul 2000 la 3,3‰ născuți vii în anul 2014. Prin comparație cu nivelurile și dinamica la nivelul UE deși dinamica este una favorabilă, de scădere, valorile naționale rămân mai mari decât valorile medii europene 3,3 la mie față de 1,9‰ născuți vii în anul 2014.

rezidenta	Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete	Ani
		Anul 1990	Anul 1995	Anul 2000	Anul 2005	Anul 2010	Anul 2015	Anul 2016
		UM: Nascuti morti la 1000 nascuti vii si morti
		Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti	Nascuti morti la 1000 nascuti
Total	TOTAL	7	6,2	5,9	5,7	4	3,7	3,6

Tabel 4. Mortinatalitatea între 1990 și 2016 Sursa: INS (TEMPO-Online, disponibile la http://www.insse.ro/cms/)

Surse utilizate:

Majuru, A., 2006. Copilăria la români. București: Compania

Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu,  Mortalitatea copilului sub 5 ani, disponibil online la https://insmc.ro/uploads/documents/Mortalitatea_copilului_sub_5_ani.pdf

Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, 2016. Raportul național de sănătate a copiilor și tinerilor din România 2016, disponibil online la  http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/02/RSC-2017.pdf

TEMPO-Online, disponibil la http://www.insse.ro/cms/