Copilul se joacă învăţând şi învaţă jucându-se.
Copilul râde:
“Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
“Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
“Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
(Lucian Blaga)
Valoarea jocului constă în substratul lui cognitiv. Jocul privit ca o pârghie a educaţiei asigură copilului dobândirea de cunoştinţe, precum şi o anumită experienţă ce îi uşurează cunoaşterea exactă a realităţii din jurul lui.
Fiecare om descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te juca. Jocul este ocupaţia preferată şi cea mai intensă a copiilor, iar ideea de „joc” ne arată că trebuie să îndrăznim, că trebuie să luptăm, că trebuie să ne lăsăm ademeniţi de această activitate. “A te juca” este o confruntare plăcută cu tine însuţi, cu ceilalţi, cu diferite materiale şi procese şi cu mediul înconjurător.Pentru Metodele interactive stimulează creativitatea, comunicarea, activizează toţi copiii şi formeză capacităţi: spiritul critic constructiv, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei originale, îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.
Metoda predării - învăţării reciproce este o strategie de învăţare prin studiu pe text sau imagine pentru dezvoltarea comunicării copil-copil şi experimentarea rolului educatoarei. Desfăşurarea metodei presupune organizarea colectivului grupei în patru echipe (Rezumatori, Întrebători, Clarificatori, Prezicători) şi urmarea a patru paşi:
Metoda Mozaic presupune învăţarea prin interdependenţa grupurilor şi urmarea a cinci etape:
1. Stabilirea temei şi împărţirea în 4-5 subteme
2. Organizarea grupelor de ănvăţare
3. Constituirea grupelor de expert
4. Activităţi în echipa iniţială de învăţare
5. Evaluare
Tehnica Lotus oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiunile de bază a unei teme principale din care derivă alte opt teme şi are ca obiectiv stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ.
Schimbă perechea este o metodă care stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilalt; dezvoltă inteligenţa logico-matematică, inteligenţa interpersonală.
Metoda piramidei conduce la soluţionarea unei sarcini prin împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Această metodă ajută la dezvoltarea capacităţii de sintetizare a principalelor probleme, informaţii, idei etc.
Orice metodă de stimulare a învăţării se aplică la grupă prin intermediul unui joc, a unui exerciţiu care trebuie să fie mereu vesel, şi niciodată umilitor. Aceste exerciţii ajută la cunoaşterea reciprocă, îndepărtează tensiunea, relaxează atmosfera, ajută la exprimarea emoţiilor, dă posibilitate implicării, oferă informaţii noi, dă încredere în sine, sunt atractive şi plăcute.
Hârtia de un minut (One Minute Paper) este un exerciţiu de învăţare care determină preşcolarii să-şi concentreze atenţia pentru a rezolva o sarcină de învăţare sau pentru a evoca anumite cunoştinţe învăţate anterior.
Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi este o tehnică care implică un moment individual în care se caută răspunsuri la o problemă, un moment de confruntare a ideilor proprii cu ideile unui partener, ceea ce implică comunicare şi un moment în care se lucrează cu întregul grup. Partenerii dintr-o pereche pot avea sarcini diferite.
Cutia misterelor este un exerciţiu incitant care propune copiilor să ghicească ceea ce se află în cutie pe baza unor indicii minime oferite de lider. De exemplu, în cutie se ascunde o pisică de jucărie, iar liderul spune: "Este un animal de companie. De obicei, este blând, dar poate şi să zgârie.”
Ce lipseşte? este un exerciţiu utilizat pentru a reda elementul lipsă. Colectivul grupei se organizează în două echipe. Se prezintă obiectele jocului, aşezate pe o masă. Copiii le observă, după care un component al primei echipe acoperă obiectele cu un prosop, prinde un obiect şi îl elimină din mulţime.
Detectivul este un alt exerciţiu de recunoaştere a obiectelor din mediul apropiat, un exerciţiu simplu care nu cere o dotare specială din punct de vedere material. Colectivul grupei se organizează în două echipe, iar liderul devine Detectiv. El va „spiona” un obiect aflat în sala de grupă pentru fiecare echipă în parte, urmând ca acestea să identifice obiectul urmărit.
În combinaţie sau nu cu jocul,învăţarea conduce la elaborarea unor comportamente noi care satisfac mai bine necesităţile adaptative ale copilului.
Jocul este deci un exerciţiu al tendinţelor, „preexerciţiu” spunea Gross, el pregăteşte copilul pentru viaţa serioasă în care aceste tendinţe îşi vor găsi locul lor natural de punere în practică.
Educatorii şi oamenii statului ar trebui să vadă ce forţe teribile au aceşti copii şi ar trebui ca aceştia să fie prioritate în faţa tuturor celorlalte probleme.
Siteografie:
Bibliografie
Breben S., Goncea E. – Metode interactive de grup, Ed. Arves, Craiova, 2009;
Landreth, G.L. Play therapy-The art of the relationship (ed.II). New York, 2002
Lepădatu I. Dimensiunea ludică a personalităţii şi activitatea sportivă, Editura, Psihomedia, Sibiu, 2005.